BusinessMagazin

Tag: populatie

  • România a primit cea mai proastă veste din ultimul an. Cifrele oficiale care arată dimensiunile dezastrului

    România avea la începutul anului 2019 o populaţie de 19,4 milioane persoane, cu 125.500 mai puţine decât în ianuarie 2018, principala cauză a scăderii fiind sporul natural negativ, în condiţiile în care fenomenul de îmbătrânire demografică a continuat să se accentueze, dar şi migraţia, arată datele INS.
     

    În cursul anului trecut, numărul persoanelor decedate a depăşit numărul născuţilor-vii cu 75.729 persoane.

    În acelaşi timp, 238.000 de români au emigrat şi 181.000 de străini au ales să se mute în România.

    Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

    Ponderea populaţiei de 0-14 ani s-a menţinut la 15,6%, în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste a înregistrat o creştere de 0,3 puncte procentuale, la 18,5%.

    Ecartul dintre populaţia vârstnică şi populaţia tânără de 0-14 ani a ajuns la 568.000 persoane (3,59 milioane faţă de 3,03 milioane persoane), în creştere faţă de 498.000 persoane la 1 ianuarie 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Drama uneia dintre cele mai civilizate şi bogate tări din lume. Aici bătrânii aleg sa meargă la puşcărie doar ca să aiba cu cine să schimbe o vorbă

    Aproape una din cinci femei închise este de vârsta a treia, iar nouă din zece sunt condamnate pentru infracţiuni minore, cum ar fi furtul din magazine. De unde, însă, această situaţie?

    Cu ani în urmă, grija faţă de bătrâni cădea în sarcina familiei şi a comunităţii, dar lucrurile s-au schimbat. Din 1980 până în 2015, numărul vârstnicilor care locuiesc singuri a crescut de şase ori, la aproape şase milioane.

    Un studiu realizat de autorităţile din Tokio arată că jumătate din bătrânii care fură din magazine locuiesc singuri, iar 40% nu au familie, sau vorbesc foarte rar cu rudele. Adesea, aceste persoane spun că nu au la cine să apeleze atunci când au nevoie de ajutor.

    „Soţul meu a murit anul trecut, şi, neavând copii, am rămas singură. Am mers la supermarket să cumpăr nişte legume, şi am văzut un pachet cu carne. Am vrut să îl cumpăr, dar nu îmi permiteam, aşa că l-am luat, pur şi simplu”, declară una dintre prizoniere.

    Alta spune că viaţa din închisoare este mai bună, deoarece este întotdeauna înconjurată de oameni, aşa că nu se mai simte singură. „Iniţial, când am ieşit a doua oară din închisoare, mi-am promis să nu mă mai întorc. Dar, odată ajunsă afară, am devenit nostalgică”, adaugă femeia.

    O prizonieră de 78 de ani povesteşte că „pentru mine, închisoarea este o oază de relaxare şi confort. Nu am libertate, dar nici nu am nimic de care să-mi fac griji. Am oameni cu care să vorbesc, şi trei mese asigurate pe zi.” 

  • Georgia, o ţară mai puţin întinsă şi cu o populaţie de 5 ori mai mică, are de trei ori mai multe crame decât România

    Ca producţie însă, piaţa locală are 5,1 milioane de hectolitri, faţă de circa 1,5-2 milioane de hl cât are Georgia, semn că România are mai puţine crame, dar mai mari.

    În Georgia, micuţul stat din zona Caucaz, sunt peste 700 de crame mici şi 10 industriale, pe când pe plan local sunt doar 250 de producători de vin. Prin comparaţie, acest stat care la rândul său are ieşire la Marea Neagră, la fel ca România, are o suprafaţă de trei ori mai mică decât a ţării noastre şi o populaţie de doar 3,7 milioane de oameni, adică de cinci ori mai puţini decât local.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Dezastrul demografic într-una dintre cele mai importante ţari din Europa: Populaţia ţării se va înjumătăţi

    Guvernul populist din Italia a adoptat o poziţie anti-imigraţionistă încă de când politicienii partidelor care guvernează astăzi erau în campanie, iar acea poziţie a început să se transforme în politici care ar putea dăuna Italiei pe termen lung.

    Populaţia zonei euro se va diminua cu 20 de milioane de oameni până la finalul secolului, potrivit previziunilor Eurostat, citate de Bloomberg.

    În principal acest lucru se va datora Italiei, ţară cu 60 de milioane de locuitori în prezent, încât populaţia ţării va scădea cu 16 milioane de oameni – pe fondul populaţiei îmbătrânite şi a natalităţii scăzute.

    Dacă nu vor exista fluxuri de oameni care să migreze în Italia pentru restul secolului, pe fondul politicilor anti-imigraţie, populaţia Italiei va scădea cu 30 de milioane de persoane, adică la jumătate faţă de nivelul pe care îl înregistrează în prezent.

    O nouă lovitură populistă asupra imigranţilor a venit săptămâna aceasta, când Matteo Salvini, liderul partidului de populişti La Liga, a închis în Sicilia ceea ce a fost în trecut cel mai mare centru de imigranţi din Europa.

    Închiderea centrului Mineo, cu o capacitate de peste 4.000 de persoane, este încă o victorie a populiştilor.

    Potrivit BBC, în timp ce numărul de imigranţi ajunşi în italia a scăzut dramatic, de la 181.000 în 2016 la 3.071 până acum în 2019, numărul celor declaraţi morţi sau dispăruţi a crescut semnificativ la 667, adică 1 din 6.

     

     

     

  • Semnal de alarmă de la INS: Populaţia rezidentă tânără va scădea aproape la jumătate până în 2060

    Un studiu al Intitutului Naţional de Statistică prezemtat cu ocazia zilei mondiale a populaţiei anticipează că populaţia rezidentă tânără, de vârstă preşcolară şi şcolară, va scădea în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul şcolar 2018/2019).

    România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018, având un număr de 19,530,631 persoane rezidente.

    Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82792,4 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475,7 mii locuitori).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici despre sistemul de sănătate: Ceea ce lipseşte este calitatea umană. 100% din populaţie ar spune acelaşi lucru

    Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a declarat, miercuri, în cadrul unui eveniment că ceea ce lipseşte atât în domeniul sănătăţii, cât şi în multe alte domenii este „calitatea umană”.

    „Ce ne lipseşte? Poate ne supărăm dacă spunem aşa, direct, cred că totuşi calitatea umană, sau nivelul acesteia lipseşte foarte mult în toate domenile şi, desigur, şi în sănătate. Nu vreau să văd medici care îşi dau diplome. Pentru medici, diploma în sine este pacientul a cărei problemă este rezolvată de medic”, a spus ministrul.

    Potrivit aceleiaşi surse, în ipoteza în care un sondaj ar fi realizat pe această temă, în rândul populaţiei, un procent apropiat de 100% va semnala aceeaşi problemă a „calităţii umane”.

    „Oricât de defect ar fi sistemul, din toate punctele de vedere – infrastructură, medicaţie, orice, când vezi totuşi un altfel de comportament cred că e un lucru de la care se pleacă”, precizează ministrul.

    „Mă uit astăzi la foarte multe zone unde s-au dat şi bani de salarizare şi echipamente, nu poate nimeni să nege că echipamentele zac de ani de zile, nou-nouţe, de ultimă generaţie la acea vreme prin magaziile multor spitale, e un fapt deja cunoscut. (…) Poţi să fi un medic foarte bun, dar fără acest nivel al calităţii umane mai sus decât media nu cred că poţi să faci ceea ce omul aşteaptă de la tine”, a mai adăugat ministrul.

    Eugen Teodorovici a precizat că statul este dispus să sprijine sectorul Sănătăţii „din toate puterile, cu toată forţa”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veneţia, distrus de numărul tot mai mare de oameni care vor să-l viziteze. Au mai rămas doar 55.000 localnici, iar turiştii sunt cu milioanele

    Cine a fost în vizită în Veneţia a putut observa că numărul turiştilor îl depăşeşte, cu mult, pe cel al locuitorilor.
     
    Lucrurile sunt grave, numărul veneţienilor ajungând la nivelul din 1950 – o treime faţă de numărul celor care locuiau aici cândva.
     
     
    Deşi numeroase asociaţii locale avertizează de ani buni că oraşul e prea mic pentru milioanele de turişti, Veneţia pare dependentă de sumele fabuloase pe care le încasează din turism.
     
     
    Aproape 5 milioane de turişti au vizitat Veneţia în 2017, semnificativ mai mulţi decât cele 2 milioane din 2002.
     
    Şi nu doar turiştii îi alungă pe veneţieni: schimbările climatice au adus, în 2018, 121 de zile cu flux, nivelul apei ridicându-se cu 80 de centimetri peste nivelul mării. Inundaţiile au provocat pagube important, forţându-i pe unii locuitori să se mute definitiv în alte părţi ale Italiei.
     
     
    În numere, populaţia Veneţiei a scăzut de la 175.000 de locuitori în 1950 la aproximativ 55.000 în prezent.

  • Sfârşitul civilizaţiei aşa cum o ştim este tot mai apoape. Specialiştii avertizează că mai avem foarte putini ani până la distrugerea planetei dacă nu facem schimbări cât mai repede

    Un raport australian relevă un scenariu apocaltic pentru populaţie, în cazul în care oamenii nu vor începe cât mai curând să ia măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice, şi sugerează că degradarea survenită până în 2050 ar putea fi ireversibilă – iar distrugerea ecosistemului global ar putea avea ca rezultat o lume a haosului, unde instabilitatea politică va conduce la sfârşitul civilizaţiei. 
     
    Cel mai rău lucru însă, spun experţii, este că oamenii au o atitudine foarte calmă faţă de gravitatea situaţiei şi faţă de cât de repede se înrăutăţesc lucrurile. Ian Dunlop şi David Spratt, specialişti în schimbări climatice, susţin că o creştere cu 3 grade Celsius a temperaturilor globale până în 2050 ar determina apariţia anuală a unor valuri de căldură letale, care vor persista 20 de zile şi vor afecta 55% din populaţia lumii, de pe 35% din suprafaţa planetei.

    Printre cele mai afectate ecostisteme vor fi cele din pădurile amazoniene, recifurile de corali sau zonele arctice, care, odată cu declanşarea unui astfel de scenariu, vor dispărea. Dispariţia mai multor specii de insecte va avea la rândul său efecte catastrofale, ducând la scăderea producţiei de alimente, ducând la creşteri masive ale costurilor, imposibil de suportat de milioane de oameni, iar lipsa apei este trecută, de asemenea, pe listă.

    Peste 141 de milioane de oameni sunt expuşi în mod curent la aerul poluat, potrivit raportului „Statutul aerului 2019” al American Lung Association. Raportul indică faptul că numărul persoanelor afectate este cu peste 7 milioane mare faţă de anul precedent, potrivit USA Today. Pe măsură ce schimbările climatice continuă să provoace gaze cu efect de seră, poluarea cu ozon – unul dintre cel mai puţin controlaţi şi cei mai periculoşi poluanţi – se înrăutăţeşte. Deoarece comunităţile cu venituri mici tind să se situeze lângă districtele industriale, autostrăzi şi centrale electrice, locuitorii acestor comunităţi sunt adesea expuşi la cele mai înalte niveluri de poluare. Persoanele care inhalează particulele de gaze toxice prezintă un risc considerabil mai mare de îmbolnăvire, iar cei care suferă de astm, boli pulmonare cronice şi diabeticii, precum şi persoanele în vârstă şi cele foarte tinere sunt în pericol şi mai mare. Alte riscuri pentru sănătate includ apariţia unor dificultăţi ale căilor respiratorii şi boli cardiovasculare. 

    Anul trecut, raportul interguvernamental al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice a arătat că naţiunile din întreaga lume trebuie să reducă rapid utilizarea combustibililor fosili pentru a menţine creşterea temperaturilor globale sub 1,5 grade Celsius. Acest proces ar trebui să înceapă acum şi să se desfăşoare în următorii 20 de ani, altfel efectele ignoranţei vor fi ireversibile.
     

  • România, o ţară din ce în ce mai îmbătrânită. Care este oraşul cu cea mai tânără populaţie

    Vârsta medie în România a crescut cu aproximativ 4 ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeaşi perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populaţiei urbane româneşti, una din şase persoane având peste 65 de ani în 2018.

    EY a realizat o analiză comparativă a oraşelor din România din punct de vedere al vârstei populaţiei.

    Oraşele sunt adesea percepute ca locul tinerilor, dar realitatea este că multe oraşe româneşti au în prezent o populaţie îmbătrânită. Comparativ cu media naţională, media de vârstă a locuitorilor din oraşele româneşti cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată, 42,3 ani faţă de 41,2 ani la nivelul României. Iar media de vârstă creşte şi mai mult în cazul oraşelor mai mari, cu toate că acestea beneficiază, de obicei, de existenţa unor ancore, cum ar fi diversele instituţii şi universităţi, spitale sau obiective culturale care reprezintă toate un punct de atracţie pentru tineri.

    Pe de altă parte, oraşele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, însă la un cost mai mic. Această situaţie a creat o ieşire, în principal, pentru tinerii din zone metropolitane mari, care caută costuri mai scăzute ale vieţii, evitarea aglomeraţiei şi acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. În acest context este important de menţionat faptul că vârsta medie a populaţiei din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte First Bank: Ne propunem să devenim o bancă nişată şi ţintim populaţia cu venituri de peste 1.000 de euro

    First Bank, banca formată a urmare a achiziţiei fostei Piraeus Bank de către fondul american de investiţii J.C. Flowers, ţinteşte pe piaţa din România clienţi cu venituri de peste 1.000 de euro, explică Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte First Bank, în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 19.

    „Avem un obiectiv de creştere atât organic, cât şi prin achiziţii, ne propune să devenim o bancă nişată, din perspectiva segmentelor pe care le vizăm. Noi mergem pe segmentul upper mass – adică venituri de peste 1.000 de euro – şi ne propunem să rezolvăm pentru ei circa 80-90% din nevoile lor prin serviciile noastre”, apreciază Mădălina Teodorescu, vicepreşedinte First Bank.

    Fondul american de investiţii J.C. Flowers şi-a făcut intrarea în regiune prin achiziţia fostei Piraeus Bank din România.

    „Avem în spate un fond de investiţii care vrea un randamnet şi are un anumit obiectiv referitor la consolidarea pe piaţa bancară, deci timpul este în favoarea noastră. Propunerea pe care am acceptat-o a fost să facem un turnaround, să devenim nu o bancă universală, ci o bancă focusată pe anumite segmente şi industrii. (…) Cred că provocarea este să împăcăm confortul clienţilor şi partea tehnică, de sisteme. Noi avem asta în obiective, iar una dintre priorităţile noastre vizează simplificarea proceselor şi automatizarea lor, cu o paletă de produse în care vrem să alegem excelenţa”, adaugă Teodorescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro