“Recunosc şi îmi asum această vină, am vrut să reducem TVA la 9% şi la produsele alcoolice neaccizate, mai pe româneşte, vinul şi berea, dar a venit directiva Uniunii Europene. Ministerul de Finanţe ne-a arătat directiva care ne interzice acest lucru şi, ne pare rău, am scos în ultimul moment din text”, a spus Ponta.
Guvernul a decis recent ca, din iunie, TVA să scadă la 9% pentru produsele alimentare şi băuturile nealcoolice.
“Vom vota în aşa fel încât solicitările şi observaţiile, modificările transmise să fie adoptate şi să avem Legea finanţării partidelor, o lege care să asigure pentru viitoarele campanii electorale transparenţă, să asigure responsabilitate şi un mod cât mai echilibrat de finanţare a campaniilor. Deci, toate solicitările, inclusiv cele referitoare la orice fel de finanţare să fie făcută, nu prin numerar, ci prin bancă, cu atât mai mult cu cât intră în vigoare şi noua lege privind tranzacţiile în general în numerar, o susţinem”, a spus Ponta, după ce delegaţia PSD a avut consultări cu preşedintele Klaus Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a început, luni dimineaţă, la Palatul Cotroceni, a treia serie de consultări cu partidele, pe tema reformei electorale şi a stadiului acestui pachet de legi, blocarea cererilor justiţiei de către legislativ şi votul în diaspora, prima delegaţie fiind cea a PSD.
După delegaţia PSD au intrat la discuţii, la ora 11.00, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal. La ora 12.00, şeful statului va avea consultări cu Uniunea Naţională pentru Progresul României, la ora 15.00, cu Partidul Conservator, la ora 16.00, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, iar, la ora 17.00, cu Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale.
“Ieri au fost, la Bucureşti, condiţii meteo cu vânt puternic, în rafele (cu efect de forfetare). Aeronavele sunt echipate la bord cu sisteme de avertizare care indică prezenţa condiţiilor meteo cu vânt de forfecare şi, conform manualului de zbor, procedura spune că trebuie să se rateze şi să se reia procedura de aterizare. Echipajul a urmat instrucţiunile din manualul de zbor şi a ratat, ceea ce au făcut alte câteva aeronave (ale altor ccompanii aeriene) care au aterizat în aceeaşi perioadă de timp. Ratarea este ceva normal, face parte din procedura de apropiere, nu este ceva ieşit din comun”, a transmis purtătorul de cuvânt al Tarom, Georgeta Dinu.
Avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors sâmbătă în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii, Ioana Avădani, director CJI, aflată în avion, spunând că 10% dintre pasageri “au borât”, iar Ponta precizând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.
Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, a relatat că avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii şi 10% dintre pasageri “au borât”.
Avionul s-a întors de la Cluj-Napoca, unde Ponta şi Tăriceanu au participat, vineri, la Congresul UDMR, premierul având, sâmbătă, şi o acţiune la Zalău, şi a aterizat cu dificultate la Bucureşti, conform acestei relatări.
“The bumpiest flight I’ve ever had! Smucituri şi goluri de aer, derapaje (da, şi avioanele pot derapa pe aer), all that jazz. Cam 10% la sută din pasageri au borât. Pe bună dreptate, aş zice. Stewardesa ne-a spus-o pe aia cu “stimaţi pasageri, vă rugăm, păstraţi-vă calmul”. Am ratat aterizarea din cauza vântului. În aceste clipe de restrişte, mă gândeam că, dacă e vreo vecinătate care să aducă un dram de alinare, d-apoi cea a marilor oameni de stat e aceea. În fine, am aterizat şi, credeţi-mă, piloţii şi-au meritat aplauzele! La debarcare, delegaţia oficială s-a suit în microbuzul de protocol. Mai puţin premierul, care s-a alăturat pasagerilor de rând, borâtori, palizi şi râzând isteric, ca oamenii care tocmai au învăţat că viaţa e importantă. Pentru această decizie, premierul Ponta are de la mine un DA. Într-o notă mai personală: 1. delicioasă dilema doamnei de la Protocol, care nu ştia pe cine să urmărească cu umbrela: pe premierul autobuzist sau pe al doilea om în stat, din microbuz ? 2. A dispărut aparatul de chemat taxiuri de la Sosiri Interne. Dacă vii de la Cluj, la ce-ţi trebă taxi? “, scrie Avădani pe Facebook.
Problemele au fost confirmate pentru MEDIAFAX de premierul Victor Ponta.
“Da, este totul adevărat”, a spus Ponta, adăugând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.
“Ieri au fost, la Bucureşti, condiţii meteo cu vânt puternic, în rafele (cu efect de forfetare). Aeronavele sunt echipate la bord cu sisteme de avertizare care indică prezenţa condiţiilor meteo cu vânt de forfecare şi, conform manualului de zbor, procedura spune că trebuie să se rateze şi să se reia procedura de aterizare. Echipajul a urmat instrucţiunile din manualul de zbor şi a ratat, ceea ce au făcut alte câteva aeronave (ale altor ccompanii aeriene) care au aterizat în aceeaşi perioadă de timp. Ratarea este ceva normal, face parte din procedura de apropiere, nu este ceva ieşit din comun”, a transmis purtătorul de cuvânt al Tarom, Georgeta Dinu.
Avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors sâmbătă în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii, Ioana Avădani, director CJI, aflată în avion, spunând că 10% dintre pasageri “au borât”, iar Ponta precizând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.
Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Ioana Avădani, a relatat că avionul cu care premierul Victor Ponta şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-au întors în Bucureşti a ratat iniţial aterizarea din cauza vremii şi 10% dintre pasageri “au borât”.
Avionul s-a întors de la Cluj-Napoca, unde Ponta şi Tăriceanu au participat, vineri, la Congresul UDMR, premierul având, sâmbătă, şi o acţiune la Zalău, şi a aterizat cu dificultate la Bucureşti, conform acestei relatări.
“The bumpiest flight I’ve ever had! Smucituri şi goluri de aer, derapaje (da, şi avioanele pot derapa pe aer), all that jazz. Cam 10% la sută din pasageri au borât. Pe bună dreptate, aş zice. Stewardesa ne-a spus-o pe aia cu “stimaţi pasageri, vă rugăm, păstraţi-vă calmul”. Am ratat aterizarea din cauza vântului. În aceste clipe de restrişte, mă gândeam că, dacă e vreo vecinătate care să aducă un dram de alinare, d-apoi cea a marilor oameni de stat e aceea. În fine, am aterizat şi, credeţi-mă, piloţii şi-au meritat aplauzele! La debarcare, delegaţia oficială s-a suit în microbuzul de protocol. Mai puţin premierul, care s-a alăturat pasagerilor de rând, borâtori, palizi şi râzând isteric, ca oamenii care tocmai au învăţat că viaţa e importantă. Pentru această decizie, premierul Ponta are de la mine un DA. Într-o notă mai personală: 1. delicioasă dilema doamnei de la Protocol, care nu ştia pe cine să urmărească cu umbrela: pe premierul autobuzist sau pe al doilea om în stat, din microbuz ? 2. A dispărut aparatul de chemat taxiuri de la Sosiri Interne. Dacă vii de la Cluj, la ce-ţi trebă taxi? “, scrie Avădani pe Facebook.
Problemele au fost confirmate pentru MEDIAFAX de premierul Victor Ponta.
“Da, este totul adevărat”, a spus Ponta, adăugând că zboară atât de mult încât poate să realizeze că într-adevăr “a fost rău”.
Aflat în Bistriţa-Năsăud, unde a participat la inaugurarea sediului Primăriei oraşului Beclean, Victor Ponta a fost întrebat de jurnalişti despre iniţiativa legislativă privind pensiile speciale pentru parlamentari, însă nu a dat un răspuns concret.
”Eu mă ocup şi răspund, şi uite asta, dacă mă aude toată lumea nu e rău, mă ocup de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România şi am avut grijă ca atât timp cât am fost prim-ministru, şi vă garantez acest lucru, să nu le taie nimeni cu niciun leu, ci, dimpotrivă, să aplicăm legea şi în fiecare an să fie pensii mai mari”, a spus Victor Ponta.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.
Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.
Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.
Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.
Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.
Alina Gorghiu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, că PSD, în mod constant şi sistematic, nu respectă hotărârile instanţelor.
“Îi amintesc lui Ponta că în Cluj Curtea de Apel a dispus, printr-o hotărâre, obligativitatea organizării alegerilor pentru preşedintele Consiliului Judeţean. Bunul simţ politic îl va împiedica să pună în aplicare decizia. PSD, în mod constant şi sistematic, nu respectă hotărârile instanţelor, sunt multe decizii ale instanţelor pe care Guvernul Ponta nu le respectă. Cer Guvernului şi lui Ponta să aibă discernământul necesar să organizeze alegeri parţiale, să se respecte dreptul fundamental al alegătorilor de a-şi exercita votul”, a spus Gorghiu.
Potrivit acesteia, premierul “blochează” organizarea alegerilor parţiale nu pentru că nu ar avea bani, ci pentru că le-ar pierde.
Funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a rămas vacantă în 6 octombrie 2014, când prefectul judeţului, Gheorghe Ioan Vuşcan, a emis ordinul prin care se constată încetarea de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean al lui Horea Uioreanu, ca urmare a demisiei acestuia.
Horea Uioreanu a fost arestat preventiv în 29 mai 2014 alături de oamenii de afaceri Vasile Pogăcean şi Ioan Bene, pentru fapte de corupţie, iar în 23 iunie 2014 a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnatură privată şi complicitate la spălare de bani.
PNL Cluj a intentat proces Guvernului pentru că nu a organizat alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, câştigându-l la Curtea de Apel Cluj, însă sentinţa nu este definitivă. La proces, Executivul a trimis doar o întâmpinare în care arăta că la Cluj nu au fost organizate alegeri anticipate pentru funcţia de preşedinte al CJ Cluj pentru a nu irosi “nejustificat bani de la bugetul de stat”.
În prezent, Consiliul Judeţean Cluj este condus de vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte Vakar Istvan (UDMR).
Premierul a afirmat, întrebat fiind ce părere are despre realizarea autostrăzii Comarnic-Braşov, că soluţia iniţială – parteneriatul public-privat -, pe care o considera cea mai bună, “nu poate fi realizată în lipsa unui consens politic”.
“Altfel păţim ca şi cu Bechtel-ul: o începem noi şi vin ceilalţi şi o opresc. Aţi văzut foarte clar poziţia celor de la PNL, au ţipat, au spus că e groaznic, că-i cumplit, motiv pentru care domnul ministru Ioan Rus a pus şi această autostradă pe Master Planul aprobat de Comisia Europeană şi probabil că o s-o facem din buget, dar asta înseamnă că trebuie să avem bani. Dacă nu vine firma privată cu banii, trebuie să îi punem noi”, a spus Ponta.
Potrivit acestuia, “poate se mai gândesc colegii de la PNL şi îşi dau seama că cu populismul ăsta nu o să avem niciodată autostradă”.
“Când au fost ei, n-au făcut-o, dar eu nu vreau să-mi asum să semnez ceva care la anul sau peste doi ani să aibă soarta Autostrăzii Transilvania. Uitaţi-vă că Autostrada Transilvania trebuia să fie gata din 2008-2009 şi abia acum am repornit-o şi va fi gata la anul”, a spus Victor Ponta.
Proiectele de autostrăzi incluse în Master Plan sunt Sibiu – Braşov (103 km), Ploieşti – Comarnic (49 km), Craiova – Piteşti (115 km), Comarnic – Braşov (54 km), Braşov – Bacău (158 km) şi Gilău – Borş (177 km), costul total estimat pentru aceste proiecte fiind de 6,58 miliarde euro fără TVA.
În februarie, Ministerul Transporturilor (MT) anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic-Braşov, iar discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.
Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.
“Am discutat cu consorţiul şi, în varianta în care vom reuşi să restructurăm proiectul şi să găsim un model financiar mai eficient în raport cu bugetul ţării, pe care să-l aducem într-o zonă în care pot participa şi alte instituţii financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC – cu care MT are programate discuţii pe această temă) si dacă vom avea şi o poziţie favorabilă şi din partea Eurostat, deci dacă găsim o astfel de variantă, care să fie acceptată de toată lumea, mergem mai departe. Daca nu, şi se menţin datele actuale, va trebui să găsim o altă construcţie a acestui proiect. Pe aceste coordonate ale restructurării proiectului continuăm până în luna aprilie discuţiile cu partenerii din consorţiul Vinci-Strabag-Aktor”, declara ministrul Transporturilor, Ioan Rus.
La începutul anului 2014, CNADNR a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov. Lungimea autostrăzii este de 53,22 kilometri.
Durata contractului de concesiune este de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie este de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.
Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.
Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).
Întrebat ce părere are despre protestul angajaţilor de la Dacia, nemulţumiţi că fabrica ar avea pierderi din cauză că autostrada Sibiu-Piteşti nu a fost construită, premierul a răspuns: ”Hai să fim serioşi. Eu ştiu că sunt pe profit“.
Premierul a făcut apel la liderii de sindicat de la Dacia să fie rezonabili, pentru că altfel compania îşi poate muta producţia în altă ţară.
”Eu mai ştiu că, dacă o mai ţin în mitinguri, o să se mute producţia în Maroc. Deci, fac un apel la liderii de sindicat, eu ştiu foarte bine care este nivelul de salarizare la Dacia, ştiu foarte bine câte proiecte am sprijinit cu ajutor de stat, ştiu foarte bine că Dacia este importantă pentru noi şi pentru România şi fac un apel la raţiune din partea lor, pentru că la un moment dat au fost foarte aproape, în decembrie dacă nu mă înşel, de o criză mare cu patronatul, nu cu noi. Întotdeauna să fie rezonabili pentru că altfel, nu uitaţi, Dacia are o variantă şi eu nu vreau să-i văd, din cauza grevelor şi a sindicatelor, că se mută în altă parte“, a adăugat Ponta.
Aproape 7.000 de persoane, membri ai Sindicatului Autoturisme Dacia, dar şi rude ale acestora, au protestat, joi, în centrul oraşului Mioveni, cerând Guvernului începerea lucrărilor la autostrada Piteşti-Sibiu, modificarea Codului Muncii şi exprimându-şi dezacordul faţă de proiectul de regionalizare.
Protestatarii s-au adunat în centrul oraşului Mioveni, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de ”tergiversarea de către Guvern a începerii lucrărilor la autostrada Sibiu-Piteşti”. Manifestanţii au solicitat, de asemenea, modificarea unora dintre prevederile Codului Muncii, considerând că acesta conţine unele ”prevederi abuzive pentru salariaţi”, şi au acuzat, totodată, lipsa de proiecte din partea autorităţilor privind creşterea numărului locurilor de muncă.
Liderii de sindicat care au luat cuvântul la protest au spus că se tem că îşi vor pierde locurile de muncă, din cauza lipsei autostrăzii şi au acuzat faptul că ”o prioritate a clasei politice este acordarea de pensii speciale pentru parlamentari”.
Protestatarii au scandat ”Jos Guvernul”, ”Jos, jos Guvern mincinos” şi ”Toţi pentru unul, unul pentru toţi”.
”Întreaga clasă politică este de vină pentru ceea ce se întâmplă azi cu noi, minciunile lor trebuie să înceteze. Trebuie să-i facem să înţeleagă că lucrează pentru noi”, a spus liderul unuia dintre sindicatele care participă la acest protest organizat de Sindicatul Autoturisme Dacia.
”Sindicatul Autoturisme Dacia a hotărât să demonstreze faţă de Guvernul Ponta pentru minciunile şi pentru inducerea în eroare a întregii naţiuni. Au făcut promisiuni de care nu s-a ţinut cont. Au promis modificarea Codului Muncii, au promis construcţia autostrăzii Piteşti – Sibiu. Nu s-au ţinut de aceste promisiuni. Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti se poate realiza cu 85% din fonduri cu bani europeni. Numai interesele de partid, numai interesele unor clanuri fac ca acest proiect să nu fie realizabil. Este o construcţie de interes economic naţional şi european. Nimeni nu poate contesta acest lucru decât Guvernul Ponta. Jos Guvernul Ponta! (…) Ponta s-a ascuns în spatele şovăielilor şovăielnicului Şova, în spatele ministrului Ioan Rus care se pare că e mult mai preocupat de afacerile din Cluj Napoca (…) Nu este o prioritate pentru ei Dacia, locurile de muncă şi nici construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti. Toate investiţiile se dezvoltă în zona Clujului, în Ardeal. Ce a făcut Ioan Rus de când este ministrul Transporturilor? Nimic pentru România, numai promisiuni, promisiuni deşarte”, a afirmat în discursul său Anghel Marin, vicepreşedinte al Sindicatului Autoturisme Dacia.
La protest, care a fost autorizat, participă nu doar sindicalişti de la Uzina de automobile Dacia, ci şi rude ale acestora, precum şi sindicalişti din Poşta Română, Penitenciarul Colibaşi şi de la alte sindicate.
Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, că premierii României, Serbiei şi Bulgariei vor avea o întâlnire tripartită, pe 24 aprilie, discuţiile fiind urmate de o şedinţă de guvern româno-bulgară.
“Vreau să adoptăm astăzi toate memorandumurile şi înţelegerile pentru ca şedinţa comună din 24 (aprilie-n.r.), cu Guvernul Bulgariei, să fie bine pregătită. Lla Craiova, avem întâlnirea tripartită, e confirmată, prim-ministrul Serbiei, prim-ministrul Bulgariei şi cu mine, şi după aceea şedinţa de guvern România-Bulgaria”, le-a spus Ponta miniştrilor.
Miniştrii români şi bulgari vor discuta un memorandum privind evitarea dublei impuneri, un memorandum privind turismul şi un document referitor la construcţia unui nou pod peste Dunăre, între Turnu-Măgurele şi Nicopole.
În martie anul trecut, Guvernele român şi bulgar s-au reunit în şedinţă comună la Ruse (Bulgaria), la reuniune fiind prezent şi atunci prim-ministrul Serbiei.
Preşedintele Klaus Iohannis a postat pe contul său de Facebook un mesaj video pentru cei care sărbătoresc Paştele.
“Creştinii ortodocşi şi greco-catolici serbează astăzi Paştele, o sărbătoare a speranţei şi încrederii. Să împărţim bucuria Învierii cu semenii noştri care poate nu au ce să pună pe masă, sunt bolnavi, singuri sau nu au un acoperiş deasupra capului. Să îi încurajăm pe cei abătuţi şi să redăm speranţa oricui se află în suferinţă dintr-un motiv sau altul. Apropierea de ceilalţi prin compasiune şi solidaritate este cheia renaşterii noastre ca societate de oameni demni şi responsabili. Vă urez tuturor sărbători fericite, pace şi bucurie. Hristos a înviat!”, spune preşedintele Klaus Iohannis în mesajul video.
Cristos a-nviat! Sărbători fericite tuturor!
Posted by Klaus Iohannis on 11 Aprilie 2015
Şi premierul Victor Ponta a transmis, pe contul său de Facebook, un mesaj cu ocazia sărbătorii Paştelui.
“Sfintele sărbători de Paşti ne reunesc pe toţi în spiritul toleranţei şi al iubirii. Vă doresc tuturor zile pline de lumină, bucurie şi pace!”, scrie Victor Ponta.
La rândul său, fostul preşedinte Traian Băsescu a postat pe Facebook un mesaj cu prilejul sărbătorilor pascale.
“Sfintele sărbători pascale să vă aducă linişte şi bucurie în suflet, alături de familie şi de toţi cei dragi! Să vă dea Dumnezeu prieteni adevăraţi!”, scrie Traian Băsescu.
“Hristos a Înviat! Să primiţi în suflete Lumina şi Pacea Învierii! Sărbători Pascale fericite alături de cei apropiaţi!”, a transmis, la rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, alţi politicieni au transmis urări cu ocazia sărbătorii Paştelui, pe conturile personale de Facebook, între aceştia numărându-se Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu, Monica Macovei, Raluca Turcan.
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu urează “Paşte fericit tuturor!”. “Ştiţi că în general oamenii politici spun multe prostii de-a lungul anului şi în general nu spun lucruri frumoase. De data aceasta mi-aş dori tare mult să ajung la sufletele dumneavoastră cu o urare de Paşte aşa cum cred eu că merită să fie făcută o urare de Paşte. Pentru mine înseamnă mult, pentru că înseamnă familie, înseamnă un loc aproape de Curtea de Argeş, unde mă întorc de fiecare dată, nu am ratat niciun an din viaţa mea acolo, mă întorc la familie, la lucruri plăcute din viaţa mea, la cozonac, la pomi înfloriţi şi la linişte, la multă, multă linişte. Daţi-mi voie să vă urez un Paşte fericit, zile senine, zile frumoase, linişte şi să ne revedem după acest Paşte plini de energie şi voie bună”, spune Gorghiu, într-un mesaj video.
“Învierea Domnului să vă găsească împăcaţi şi încrezători în viitorul României! Sărbători Fericite!”, a scris şi prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu.
Europarlamentarul Monica Macovei a urat, la rândul său, “un Paşte luminat şi senin tuturor românilor”. “Paştele este învierea speranţei, împăcarea cu sine şi cu ceilalţi, eliberarea de rău şi pornirea pe calea binelui. Şi România, subminată de minciună şi corupţie, are nevoie de speranţa unui nou început. Îmi doresc să fim cu toţii în slujba binelui, a oamenilor şi a ţării noastre şi să ne clădim cu speranţă şi bucurie un destin comun. Un Paşte luminat şi senin tuturor Românilor, oriunde s-ar afla în lume!”, scrie Monica Macovei pe Facebook. Ea postează şi o fotografie în care este înfăţişată lângă masa cu ouă roşii şi cozonac.
“Învierea Domnului e bucuria noastră a tuturor, bucuria păcii şi a dragostei, a credinţei şi a speranţei. Spor în toate, linişte în familie, sănătate şi sărbători fericite!”, a transmis, la rândul său, deputatul Raluca Turcan, în mesajul postat pe Facebook.