Tag: poluare

  • Acord ambiţios UE pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră până în 2030

    “Acord al Consiliului European asupra celei mai ambiţioase politici energetice şi de mediu din lume”, a scris preşedintele în exerciţiu al Consiliului European Herman Van Rompuy într-un mesaj postat pe contul de Twitter.

    Acordul a fost obţinut în urma unor negocieri aprinse, care au durat aproape opt ore, la Bruxelles.

    Planul prevede reducerea cu 40% faţă de nivelul din 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în 2030. Cei 28 de şefi de state şi de guverne au ajuns la înţelegeri şi asupra altor două obiective, şi anume creşterea nivelului energiei regenerabile la 27% din consum şi economii de energie de 27% faţă de nivelul din 1990, a precizat Van Rompuy. Primul obiectiv are caracter constrângător la nivelul UE, dar nu şi al doilea.

    Europenii, îndemnaţi de Spania şi Portugalia, au decis totodată să crească obiectivul “interconectării” reţelelor electrice din cadrul UE la 15%.

    “Este o veste bună pentru mediu, cetăţeni, sănătate şi negocierile internaţionale în domeniul modificărilor climatice din 2015 de la Paris”, a spus Van Rompuy, dând asigurări că deciziile va crea “locuri de muncă durabile” şi “competitivitate”.

    “Odată cu criza din Ucraina şi tulburările din Orientul Mijlociu, a devenit foarte clar cât de urgent şi de vital este să fie redusă dependenţa energetică a Europei” faţă de Rusia, a subliniat el.

    “Europa dă exemplu”, şi-a exprimat satisfacţia preşedintele francez François Hollande. “Dacă nu există acord” între europeni, atunci “cum să-i convingi pe chinezi sau pe americani?”, a declarat el la sosirea a summit.

    – Ecologiştii, dezamăgiţi

    “Am reuşit să elaborăm un cadru decisiv, pentru a oferi o voce Europei în negocierile internaţionale (în domeniul modificărilor) climatice”, a subliniat cancelarul german Angela Merkel.

    Însă apărătorii mediului sunt dezamăgiţi. “Liderii UE aplică o lovitură care va frâna energia curată”, a denunţat Greenpeace.

    Obiectivele “sunt inferioare faţă de ceea ce ar putea să facă Europa pentru a combate modificările climatice”, au apreciat Prietenii Pământului. În opinia Oxfam, “o acţiune insuficientă din partea ţărilor celor mai bogate face şi mai grea povara populaţiilor celor mai sărace, cel mai afectate de modificarea climatică şi cel mai puţin responsabile de această criză”.

    Împărtăşirea efortului în cadrul UE este central. Dezbaterea opune în principal ţările sărace, în special din Europa de Est, care depind în continuare în mare măsură de energia fosilă, precum cărbunele, şi cele mai mai bogate, care se sprijină pe energia nucleară sau s-au angajat într-o tranziţie energetică.

    Primele au obţinut compensaţii pentru eforturile pe care urmează să le facă, prin crearea unui fond alimentat de o mică parte a vânzării de certificate verzi via sistemul european de cote pentru emisiile de dioxid de carbon (CO2).

    Planul noului preşedinte al Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker, care preconizează să investească 300 de miliarde de euro în economie, “este indisociabil de ceea ce tocmai am decis astăzi”, a subliniat Hollande.

    Portugalia şi Spania, care sunt foarte izolate de reţelele europene, speră să finanţeze în acest fel contruirea unor interconexiuni via Munţii Pirenei.

    Îmbunătăţirea nivelului de interconectare face parte dintre mijloacele de creştere a independenţei energetice a UE, care a devenit o miză şi mai importantă în contextul crizei din Ucraina şi ameninţărilor privind alimentarea cu gaze naturale ruseşti.

    Ziua de vineri a summitului este consacrată economiei şi mijloacelor de creştere economică, cu doar câteva zile înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker, care a făcut din acest subiect prioritatea sa. Negocierile, începute în 28, vor fi urmate de un minisummit al Zonei Euro, care ar putea fi animat de dezbaterea asupra reglementărilor bugetare europene, în contextul în care proiectele de buget ale Franţei şi Italiei sunt vizate de către CE.

  • Stare de alertă după ce o importantă reţea hidrografică din Canada a fost poluată

    Ţinând cont de toxicitatea produselor utilizate de mina din muntele Polley, situată între lacurile Polley şi Quesnel, este strict interzis populaţiei din regiune să consume, să înoate sau să utilizeze apă din bazinul hidrografic aflat în aval de lacul Quesnel, a amintit miercuri districtul regional Cariboo. În total, sute de persoane sunt afectate de această poluare.

    Procedurile de extragere a aurului şi cuprului din mină necesită folosirea unor metale sau produse chimice precum seleniu, arsenic, plumb, cadmiu sau mercur, produse toxice care se regăsesc în bazinul de reziduuri, a explicat John Werring, specialist în cadrul fundaţiei pentru mediu David Suzuki.

    Districtul Cariboo, situat în Munţii Stâncoşi la nord-vest de Vancouver, “a decretat stare de urgenţă pe plan local” pentru a lua toate măsurile de securitate necesare pentru localitatea Likely, situată în aval de lacul Quesnel, potrivit unui comunicat.

    Ruperea digului bazinului de decantare de 4 kilometri, luni, a provocat deversarea a “10 milioane de metri cubi de apă şi a 4,5 milioane de metri cubi de nisip fin în lacul Polley”, a afirmat Bill Bennett, ministrul Minelor din British Columbia.

    Autorităţile sanitare au insistat pe interdicţia de a consuma apă sub toate formele. Chiar după ce este fiartă, apa este improprie consumului. Interdicţia este valabilă şi pentru “animalele domestice, precum şi pentru vite”, conform ministerului.

    Grupul Imperial Metals, care exploatează mina de cupru şi aur, a informat că nu cunoaşte momentan “cauza ruperii digului”.

    Deocamdată este prea devreme pentru a măsura amploarea catastrofei, dar în opinia lui John Werring, metalele grele se vor regăsi în lanţurile vegetale şi animale mulţi ani, iar prezenţa cadmiului sau mercurului va fi detectabilă “în următoarele decenii”.

    Aceste produse toxice, care se vor dilua în imensele rezerve de apă, “nu sunt o ameninţare imediată” pentru sănătatea umană, dacă oamenii nu consumă apa.

    Pentru a sublinia periculozitatea acestor produse, Werring a amintit că mercurul afectează sistemul cerebral, cadmiul este un agent cancerigen, iar arsenicul este o otravă.

  • A 5-a ediţie BICICLEŞTI are loc sâmbătă la Bucureşti

    Mai multe mii de bucureşteni au răspuns „Prezent” invitaţiei lansate în precedentele ediţii Bicicleşti şi au ieşit de fiecare dată la plimbare pe renumitul bulevard bucureştean, transformat în cea mai mare pistă de activităţi sportive din Bucureşti. Următoarea ediţie este programata în sâmbătă, 21 iunie.

    GeoBateŞaua şi Asociaţia “Bate Şaua Să Priceapă Iapa” vă invită în 2014 la ediţiile BICICLEŞTI, continuând astfel iniţiativa ProSport şi Gândul care şi-au propus începând din octombrie 2013 să ofere în Bucureşti cea mai mare platformă de activităţi recreative de week end. Iniţiativa BICICLEŞTI a putut fi pusă în aplicare după ce ProSport şi Gândul au lansat în toamna anului trecut o campanie de strângere de adeziuni, campanie la care Primăria Capitalei a raspuns afirmativ şi a devenit partener al evenimentului, acceptând să închidă circulaţia auto pe toată lungimea bulevardului Kiseleff!

    “Bate Şaua Să Priceapă Iapa” este o asociaţie nonprofit, înfiinţată în 2004 şi militează pentru promovarea bicicletei şi a transportului alternativ. Activează pentru promovarea tradiţiilor cultural-artistice, turismului sportiv, activ şi de aventură şi a turismului rural, ecologic şi istoric.

  • Comisia Europeană acordă României 74,3 milioane de euro pentru decontaminarea mai multor zone poluate cu petrol

     “Contribuţia Uniunii Europene va însuma 74,3 milioane de euro dintr-o investiţie totală de 119,7 milioane de euro. Ea va fi acoperită prin prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul axei prioritare 2 Dezvoltarea sistemelor de gestionare integrată a deşeurilor şi de reabilitare a ariilor contaminate istoric, ca parte integrantă a programului operaţional de mediu al României. Proiectul urmează a fi implementat până la sfârşitul anului 2015”, potrivit unui comunicat al CE.

    Fondurile vor fi folosite pentru reabilitarea mai multor batale de şlamuri de la combinatul chimic Doljchim şi rafinăriile Petrobrazi şi Arpechim, unităţi deţinute de producătorul de petrol, gaze şi electricitate OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV.

    Doljchim şi Arpechim sunt închise.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Amendă record de 5 miliarde de dolari pentru poluare, împotriva unei companii petroliere

     Suma reprezintă cel mai mare succes al Departamentului Justiţiei în zona problemelor de mediu, depăşind cele patru miliarde de dolari plătite în 2012 de grupul BP în urma deversării catastrofale de petrol din Golful Mexic, cauzată de explozia platformei Deepwater Horizon, potrivit Financial Times.

    Cu toate acestea, amenda este cu mult mai redusă faţă de sancţiunea maximă de 14,2 miliarde de dolari propusă în luna decembrie de o instanţă din SUA, în timp ce guvernul american şi colectivul de reclamanţi asociaţi în procese împotriva Anadarko au cerut iniţial daune de 25 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei au urcat cu 14,5% după anunţarea înţelegerii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană vrea reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030

    Noua strategie a CE de reducere a poluării şi a creşterii preţurilor energiei, precum şi de reformare a politicilor energiei regenerabile, în următorul deceniu, va necesita investiţii medii anuale de 38 de miliarde de euro, la nivelul celor 28 de state membre, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Obiectivul actual este de reducere a emisiilor poluante cu 20% până în 2020, de la nivelul din 1990, ceea ce ar conduce la diminuarea cu 32% a gazelor cu efect de seră până în 2030.

    Propunerea pune în opoziţie state precum Germania şi Marea Britanie, care vor eforturi mai mari de protejare a atmosferei, cu ţări ca Polonia, care depind de combustibili fosili pentru funcţionarea economiei.

    “Ţinta de reducere cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră este probabil maximul care poate fi obţinut, dacă vrei să uneşti toate forţele. Este un numitor comun pe care l-am urmărit de ani de zile”, a declarat comisarul pentru Climă, Connie Hedegaard.

    Strategia reprezintă un punct de pornire al dezbaterilor între statele membre, care ar putea avea ca rezultat redactarea unui proiect de lege la începutul lui 2015. Planul prevede şi o ţintă la nivelul UE de creştere a ponderei energiei regenerabile în consumul energetic la 27% până în 2030 şi ar putea include un angajament de creştere a eficienţei energetice, în cursul acestui an.

    Propunerea este un un prim pas important în refacerea încrederii investitorilor în viziunea UE pentru un viitor energetic cu emisii scăzute, consideră Stephanie Pfeifer, director general la Institutional Investors Group on Climate Change în Londra, care reprezintă peste 85 de companii cu active de 7.500 miliarde de euro.

    Obiectivul pe termen lung al UE este reducerea gazelor cu efect de sertă cu cel puţin 80% până în 2050.

    “Investitorii au nevoie de strategii pe termen lung pentru a stabili investiţii în energie pentru mai multe decenii”, a spus Pfeifer.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, consideră că cheltuielile pentru atingerea obiectivelor de mediu vor fi în mare parte compensate de economiile de carburanţi.

    Pe de altă parte, Comisia nu va menţine ţintele individuale obligatorii pentru ţările membre, referitoare la ponderea energiei regenerabile, dincolo de 2020, dar va introduce în schimb un obiectiv general pentru UE.

    “Eliminarea acestor ţinte obligatorii este o veste bună pentru economie şi mediu. Aceste obiective intrau în contradicţie cu sistemul de tranzacţionare a permiselor pentru emisiile de dioxid de carbon, iar eliminarea lor va reduce costul respectării limitelor impuse poluării”, a spus Robert Stavins, director al Programului pentru Economia Mediului la Harvard University.

    Biroul European pentru Mediu, cea mai mare federaţie de organizaţii econogice din regiune, ceruse reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu cel puţin 60% şi o ţintă obligatorie pentru energia regenerabilă de 45%.

    “Propunerea Comisiei nu ia în considerare ceea ne spune ştiinţa, că trebuie să răspundem consecinţelor devastatoare ale schimbărilor climatice, şi arată o lipsă serioasă de viziune şi leadership din partea preşedintelui Barroso”, a declarat Jeremy Wates, secretarul general al federaţiei.

    Comisia vrea să îmbunătăţească totodată sistemul de tranzacţionare a permiselor pentru dioxid de carbon, din 2021, prin reducerea numărului acestora dacă există un surplus de minim 833 de milioane de tone.

    Şefii de stat din UE vor discuta strategia la o reuniune la Bruxelles care va avea loc pe 20 martie, iar miniştrii energiei şi mediului în luna mai, la Atena. Comisia Europeană doreşte o decizie politică până la un summit din septembrie, la care secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, vrea angajamente care să conducă la un tratat global referitor la limitarea emisiilor poluante până în 2015.

  • Bistriţa: Râul Someşul Mare, poluat pe o distanţă de circa zece kilometri cu noroi de mină

     Poluarea de pe Someşul Mare a fost observată, luni, de pescari, care au sesizat autorităţile că apa râului s-a înroşit.

    Şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Petru Drăgan, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că hoţii de fier vechi au vrut să ajungă în interiorul minei ca să fure şine vechi, iar ca să poată intra au spart gura betonată pentru a evacua apele uzate.

    “Hoţii au spart galeria noaptea ca să curgă apa şi să poată intra şi să ia fierul vechi. Nu puteau intra dacă era galeria plină cu apă. Cei de la Conversmin SA (companie care s-a ocupat de închiderea Minei Rodna – n.r.) şi-au făcut închiderile, au redirecţionat apa în puţuri, dar hoţii au spart ca să poată intra. Apele uzate din interior, adunate la nivelul galeriei 800, au ajuns în Someşul Mare. Noi suntem cu oamenii în procesul de monitorizare, am anunţat şi Conversmin. Au fost şi ei, au văzut ce se întâmplă şi supraveghem cu toţii zona”, a spus Drăgan.

    El a declarat că, deocamdată, nu se înregistrează mortalitate piscicolă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu, despre proiectul staţiei de epurare Glina: Este o ambiţie, o provocare. Poluarea se va reduce

     “Este o ambiţie şi o provocare, pentru că proiectul a început pentru prima fază în 1987, a continuat, s-a oprit, a fost reînceput, iar în urmă cu doi ani de zile a fost terminată prima etapă. Astfel a întărit şi încrederea Comisiei Europene, care a acordat cele peste 360 de milioane de euro. Cea mai mare staţie de epurare înseamnă mărirea de la 10 la 12 metri cubi pe secundă a epurării apelor uzate, poluare redusă atât pentru râul Dâmboviţa, cât şi pentru Dunăre şi Marea Neagră”, a spus primarul general Sorin Oprescu, la conferinţa de lansare a proiectului privind finalizarea staţiei de epurare de la Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta).

    Potrivit primarului general, în proiect intră executarea lucrărilor de extindere a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Glina, construcţia unui incinerator pentru nămolul rezultat din procesul de epurare a apelor uzate, precum şi “conexiunile”, respectiv canalele de drenaj ale Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rovana Plumb: Concentraţia de cianuri va fi de 3 părţi/milion, adică o treime faţă de limita europeană. RMGC va cheltui 300 de milioane de euro pentru îndepărtarea poluării istorice

     “Proiectul iniţial permitea 5-6 părţi pe milion în iazul de decantare. Ne-am asigurat că investitorul va utiliza cea mai modernă tehnologie pentru neutralizarea cianurii. Ne-am asigurat că cianura va fi folosită numai în circuit închis, controlat, iar transportul va fi strict controlat”, a spus Rovana Plumb.

    Ministrul a precizat că, astfel s-a impus operatorului, indiferent care va fi, să lucreze cu o concentraţie de cianură de 3 părţi pe milion.

    Ea a spus că au fost impuse, totodată, şi măsuri asigurătorii suplimentare care vizează o protecţie sporită a iazului de decantare.

    Rovana Plumb a precizat că ministerul a impus, totodată, şi sisteme noi de monitorizare a aerului şi a apei.

    Ministrul a mai spus că în zonă se vor face plantări şi împăduriri şi se va asigura protecţia fonică, dar şi protecţia seismică a barajului iazului de decantare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM sesizează MJ să reglementeze o procedură administrative pentru restituirea taxelor de poluare

     Punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios referitor la posibilitatea reglementării unei proceduri administrative pentru restituirea taxelor privind emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost discutat în şedinţa de joi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Direcţia Legislaţie a arătat, în punctul de vedere analizat în Plenul CSM, că instanţele de contencios administrativ sunt confruntate cu un număr mare de cauze privind cererile de restituire a taxelor de poluare, care grevează semnificativ activitatea acestora, de aceea ar trebui reglementată o procedură administrativă.

    “Menţinerea situaţiei actuale, în care restituirea taxei poate fi obţinută numai pe cale judiciară, nu este o soluţie viabilă pentru că, pe lângă valoarea propriu-zisă a taxei, implică şi cheltuieli suplimentare pentru stat: costurile pentru desfăşurarea proceselor, la care se adaugă eventualele cheltuieli de judecată la plata cărora statul poate fi obligat către reclamanţii cărora le sunt admise acţiunile. Pe aceste premise, apreciem că o soluţie mai economică pentru stat ar fi cea de restituire pe cale administrativă a taxelor care vizează emisiile poluante provenite de la autovehicule, care ar elimina celelalte costuri pe care le presupune exercitarea acţiunilor în justiţie şi, în plus, ar contribui la degrevarea instanţelor de contencios administrativ de un număr mare de cauze”, se arată în punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie, documentare şi contencios.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro