BusinessMagazin

Tag: plati

  • ASF a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire şi a plăţilor datorate clienţilor

    Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a sancţionat compania de asigurări Euroins cu amendă de 309.400 lei pentru întârzierea soluţionării cererilor de despăgubire de  la clienţi şi a plăţilor datorate.

    Potrivit anunţului ASF, firma a fost sancţionată pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. 4, alin. 1 şi alin.5 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 21. – Soluţionarea cererii de despăgubire

    (1) În termen de 30 de zile de la data înaintării cererii de despăgubire de către asigurat ori de către partea prejudiciată, asigurătorul RCA este obligat: a) fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat; b) fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.

    (4) Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în termen de 10 zile de la data acceptării ofertei de despăgubire prevăzută la alin. (1) lit. a) sau de la data la care asigurătorul RCA a primit o hotărâre judecătorească definitivă sau acordul entităţii de soluţionare a litigiului cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. Documentele care stau la baza cererii de despăgubire sunt stabilite prin reglementări ale A.S.F.

    (5) Dacă asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile în termenul prevăzut la alin. (4) sau şi le îndeplineşte defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferenţa de sumă neachitată. Plata penalităţilor se face odată cu plata despăgubirii.

    Euroins conduce topul companiilor de asigurări după valoarea despăgubirilor plătite pe zona asigurărilor generale, cu peste 1 mld. lei în primele nouă luni  din 2022,  în creştere cu 27,2%.

    După plata despăgubirilor, compania a rămas cu 842 mil. lei de gestionat în vederea acoperirii rezervelor tehnice, cedarea în reasigurare şi acoperirea cheltuielilor administrative.

  • Cât de mare a ajuns paguba lăsată în urmă de City Insurance după ce a intrat in faliment

    Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit despăgubiri în contul falimentului City Insurance în valoare de 665,6 mil. lei (135 mil. euro) pentru 68.791 cereri de plată, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii FGA.

    Din totalul cererilor analizate în 2022, 60.686 de cereri de sunt aferente creditorilor de asigurări ai City insurance, cu o valoare achitată de 583,2 mil. lei. De asemenea, din totalul plăţilor efectuate în cursul anului trecut, 47,8 mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Astra, în timp ce 30,6  mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Carpatica Asig.

    Plăţile în cazul celor două societăţi de asigurare aflate în faliment au ajuns astfel la o valoare de 554,8 mil. lei în cazul Astra, respectiv 498 mil. lei pentru Carpatica Asig.

    Începând cu 29 noiembrie 2021 şi până la finele anului 2022, FGA a achitat, pentru creditorii de asigurare ai City Insurance, aproximativ 603 mil. lei, pentru 64.568 cereri de plată avizate în cadrul Comisiei Speciale a FGA, dintr-un total de 250.692 cereri de plată înregistrate.

    În primă fază, FGA a înregistrat un număr de 260.764 cereri de plată, însă ca urmare a unui process intern de verificare, un număr de 10.072 cereri de plată au fost închise ca dubluri sau ataşate altor cereri de plată înregistrate anterior.

    Anul 2022 a marcat creşterea cotei de contribuţie pentru asigurările generale încasate de către FGA, de la societăţile de asigurare, de la 1% la 2,5%, aspect care a dus la încasarea unei contribuţii medii lunare de 24,8 mil. lei. Anul curent a adus o nouă creştere a cotei de contribuţie pentru asigurările generale de la 2,5% la 4%., fapt care duce la o creştere medie lunară a încasărilor, până la un nivel prognozat de 46 mil. lei.

    Pentru anul în curs, FGA şi-a propus implementarea unor soluţii de ordin tehnic menite să contribuie la uşurarea procesului de soluţionare a cererilor de plată depuse de către creditorii de asigurare ai societăţilor în faliment. Analiza cererilor de plată se va concentra, cu precădere, asupra cererilor înregistrate de către creditorii de asigurare ai societăţii City Insurance, fără a neglija însă obligaţiile de plată aferente celorlalte societăţi de asigurare aflate în faliment.

     

  • Fenomenul anului 2023 care vine şi în România – Buy Now Pay Later

    În ultimii ani, start-up-urile din tehnologie au fost „pe val”. Plăţile online au explodat în perioada pandemiei COVID-19, acţiunile meme au înregistrat randamente uriaşe pe anumite pieţe financiare, iar codurile QR au luat din nou amploare în America de Nord. Tranzacţiile de tip Buy Now Pay Later (cumpără acum, plăteşte mai târziu) au început să se popularizeze în rândul consumatorilor online.

    Raluca Radu, Country Manager, Answear.ro spunea recent că şi clienţii lor le cer din ce în ce mai des un astfel de serviciu: „Ceea ce simţim este că în sfârşit clientul a început să cumpere online, dar este educat de noi şi alţi jucători, iar aşteptările lor cresc, se aşteaptă la livrare mai rapidă, opţiuni diverse de plată, opţiuni diverse de livrare. Pe zona de metodă de plată, vom introduce o metodă de plată intârziată, buy now pay later.”

    Tranzacţiile Buy Now Pay Later (BNPL) au înregistrat o creştere uriaşă în ultimii ani, ajungând în 2022 la o valoare de 150 miliarde de dolari, iar analiştii cred că acest trend va continua şi în următorii ani.

    Un studiu realizat de Euromonitor arată că valoarea totală a tranzacţiilor BNPL se compară cu totalitatea tranzacţiilor personale din Danemarca şi Norvegia.

    Între anii 2017 şi 2022, tranzacţiile Buy Now Pay Later au crescut de trei ori, cu peste 300%,  pe cele 47 de pieţe analizate de Euromonitor. Creşterea agresivă s-a simiţit cel mai mult în perioada pandemiei pe piaţa fintech-urilor.

    Alţi factori importanţii care au dus la această creştere reprezintă şi incertitudinea cauzată de inflaţie şi schimbarea comportamentului consumatorului în urma pandemiei de coronavirus.

    Adopţia tranzacţiilor BNPL diferă la nivel global. Primele locuri din topul ţărilor care au adoptat această măsură sunt ocupate de Suedia şi Australia, urmând apoi Brazilia.

     

     

  • Bursa poloneză achiziţionează o participaţie majoritară în cadrul celei armene

    Bursa din Varşovia a finalizat achiziţia unei participaţii de 65,03% în cadrul bursei din Armenia, scrie The First News.

    WSE a plătit 5,5 milioane de zloţi (1,17 milioane de euro) ca primă tranşă pentru tranzacţia evaluată la 9,6 milioane de zloţi (2,05 milioane de euro). Pe bursa din Armenia sunt listate în prezent 12 companii.

  • Cum a mai încasat statul pe final de an peste 91 de milioane de euro din cedarea unui activ energetic? Noul proprietar este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman. Plata a fost făcută ieri

    Activele termocentralei Mintia au fost vândute de statul român către compania Mass Global Energy Rom, parte a grupului din Iraq Mass Group Holding, tranzacţia ridicându-se la 91,2 milioane de euro, fără TVA. Procesul a fost gestionat de compania Expert Insolvenţă, admnistratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara, din care făcea parte termocentrala Mintia. Plata s-a efectuat în două tranşe. Astfel, o sumă de 10 milioane de euro a fost achitată de către cumpărător că garanţie de participare la licitaţia publică ce a avut loc pe data de 26.08.2022. Restul a fost plătit ieri, 27.12.2022.

    “Ne bucurăm că tranzacţia a fost realizată la timp şi astfel, Termocentrala Mintia, un activ de importanţă strategică pentru România va rămâne pe harta energetică a ţării noastre şi va fi dezvoltată în continuare pentru a avea o capacitate de producţie mai mare. În următorii ani, termocentrala va trece printr-un proces amplu de dezvoltare ce implică investiţii de peste 1 mld. euro, locuri noi de muncă pentru locuitorii din zonă şi o producţie de cel puţin 1.290 MW”, a spus Emil Gros, acociat coordonator al Expert Insolevnţă SPRL, administratprul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

    Termocentrala era deţinută de Ministerul Energiei. Obligaţia noului proprietar este ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investiţiile, din cei 1.290 MW cel puţin 800 MW urmând să fie pe gaze, restul fiind unităţi de producţie de energie verde.

    Licitaţia a fost cea de-a patra tentativă de valorificare a centralei termoelectrice Mintia. Unitatea este în conservare din 2021 şi are o capacitate instalată de 1.075 MW. Potrivit datelor disponibile, Mass Group Holding este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman, cu sediul central în Aman, Iordania. Potrivit site-ul Mass Group Holding, grupul are circa 7.100 MW în unităţi de producţie a energiei în Iraq, dar şi un proiect de energie eoliană în Iordania, de 100 MW. Grupul are activităţi şi în industria cimentului şi a oţelului.

  • Nu mai partajaţi parola Netflix gratuit: va trebui să plătiţi dacă faceţi acest lucru

    Gigantul platformei de streaming Netflix va începe să perceapă taxe pentru conturile partajate în mai multe ţări la începutul anului 2023.

    Parolele partajate între persoane care nu locuiesc împreună reprezintă o problemă pe care Netflix încearcă să o combată de mai mulţi ani.

    Compania ştie că utilizatorii nu vor fi mulţumiţi de această schimbare.
    Gigantul platformei de streaming Netflix va începe să perceapă taxe pentru conturile partajate în mai multe ţări la începutul anului 2023. Compania a anticipat deja că această schimbare va fi implementată, deşi este conştientă că nu va fi pe placul tuturor utilizatorilor.

    Parolele partajate între persoane care nu locuiesc împreună reprezintă o problemă pe care Netflix încearcă să o combată de mai mulţi ani. Mulţi oameni împart un abonament cu prietenii sau familia, chiar dacă nu locuiesc în aceeaşi casă, de obicei cu un plan premium care acceptă mai multe dispozitive în acelaşi timp.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • PNRR. Ministerul fondurilor UE anunţă că a trimis a doua cerere de plată pentru banii din PNRR către Comisia Europeană. Până acum, în conturile României au intrat 6,3 mld. de euro din acest program

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a anunţat, joi noapte, că România a trimis a doua cerere de plată către Comisia Europeană, pentru cea de-a doua tranşă din fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Din prima tranşă şi din prefinanţare, România a primit, până în acest moment, 6,3 mld. de euro din acest plan.

    „Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis astăzi Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil şi 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut”, transmit reprezentanţii MIPE:

    În urma scăderii sumei aferente prefinanţării acordate României (13% din valoare totală PNRR), tranşa aferentă cererii de plată numărul 2 are o valoare de 2,8 mld. euro, dintre care 1,9 mld euro granturi şi 0,9 mld. euro împrumuturi. Nu este clar încă în ce moment vor fi virate sumele.

    „Ne-am respectat angajamentul asumat de a transmite către Comisie cea de‑a doua cerere de plată din PNRR, împreună cu documentaţia care atestă îndeplinirea celor 51 de ţinte şi jaloane aferente primelor două trimestre din acest an. Sunt aspecte foarte importante pe care a trebuit să le reglementăm, printre care decarbonarea, cloud-ul guvernamental sau interoperabilitatea bazelor de date”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului viitor şi va fi însoţită de documentaţia aferenta îndeplinirii a 55 de ţinte şi jaloane.

    Printre cele mai relevante reforme şi investiţii aferente celei de‑a doua cereri de plată, se numără:

    Intrarea în vigoare a legii de aprobare a programului naţional „Prima conectare la apă şi canalizare”. Responsabil: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (Jalon 2);

    Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 Responsabil: Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Jalon 213);

    Intrarea în vigoare a legii privind protecţia avertizorilor Responsabil: Ministerul Justiţiei (Jalon 430);

    Intrarea în vigoare a Ordinului ministerial (MO) pentru asigurarea standardelor pentru dotarea şcolilor cu echipamente tehnologice şi resurse în scopuri educaţionale online şi pentru a asigura un impact durabil al investiţiilor propuse Responsabil: Ministerul Educaţiei (Jalon 477);

    Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului. Responsabil: Ministerul Energiei (Jalon 114);

    Apel de proiecte pentru renovarea şi renovarea integrată în scopul asigurării eficienţei energetice (consolidare seismică şi eficienţă energetică) pentru clădiri rezidenţiale. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 97);

    Acordarea de granturi operatorilor publici (municipalităţi) pentru construcţia, echiparea şi operaţionalizarea a 110 creşe. Responsabil: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (Jalon 456);

    Intrarea în vigoare a Legii privind guvernanţa serviciilor de cloud pentru administraţia publică. Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (Jalon 144).

     

  • După furtună: Gigantul prăbuşit FTX are un nou CEO plătit cu bani grei pentru restructurarea companiei şi scoaterea din faliment. Salariul său de 2,6 milioane de dolari este plătit exclusiv din buzunarele investitorilor

    John J. Ray este noul director executiv al celebrei platforme de tranzacţionare FTX, care are acum responsabilitatea de a restructura compania şi a o scoate din faliment. Potrivit documentelor, noul CEO încasează aproximativ 1.300 de dolari pe oră la care se adaugă şi alte „cheltuieli”, pentru a rezolva problema a ceea ce procurorii americani numesc „una dintre cele mai mari fraude din istoria SUA”, scrie CNBC.

    Salariul complet al noului CEO se ridică la 2,6 milioane de dolari, care sunt plătiţi de investitorii blocaţi în haosul FTX. Ray şi echipa sa nu lucrează direct pentru companie, ci mai degrabă ei acţionează în acelaşi fel în care avocaţii şi bancherii operează procedura de faliment. Asta înseamnă că echipa este plătită imediat şi are prioritatea chiar înainte ca investitorii FTX să primască despăgubiri pentru pierderile suferite în urma colapsului platformei.

    În trecut, pentru munca depusă John J. Ray a facturat nu mai puţin de 120.000 de dolari pentru două luni în care a lucrat la un caz de faliment. În cazul FTX, în funcţie de complexitatea problemei, factura emisă poate depăşi sau nu acest prag.

    CEO-ul lucrează împreună cu o echipă formată din patru oameni, cu experienţă ca directori financiar, directori de informaţii sau în administraţiei, iar aceştia încasează împreună nu mai puţin de 4,225 dolari pe oră sau 8,45 milioane de dolari pe an.

    Până în prezent sub conducerea lui John J. Ray, FTX a reuşit să recupereze aproape un miliard de dolari, însă chiar şi în aceset context, investitori mai au de aşteptat ani buni până să-şi vadă banii înapoi. Actualul CEO FTX şi-a pus amprenta şi pe cazuri de faliment precum Enron sau Nortel, unde restructurarea şi despăgubirile s-au întins pe o perioadă de zece ani.

  • Danske Bank pledează vinovată în procesul de fraudă intentat de SUA: Banca daneză va plăti 2 miliarde de dolari autorităţilor din Statele Unite şi Danemarca pentru a pune capăt scandalului

    Danske Bank A/S a recunoscut că a comis o fraudă şi va plăti 2 miliarde de dolari pentru a pune capăt anchetei din SUA privind spălarea de bani la sucursala sa din Estonia, contribuind astfel la încheierea celui mai grav scandal din istoria recentă a băncii, a raportat Bloomberg.

    Finanţatorul danez a pledat marţi vinovat de conspiraţie în vederea comiterii de fraude bancare şi a recunoscut că a furnizat servicii bancare unor clienţi suspecţi – inclusiv din Rusia – prin intermediul sucursalei sale din Estonia, deşi cunoştea riscurile de spălare a banilor, a precizat Departamentul de Justiţie al SUA într-un comunicat.

    Danske face eforturi pentru a trece peste scandalul în cauză, unul dintre cele mai grave cazuri de abuz corporatist din Danemarca. Cazul a lăsat o cicatrice severă într-o ţară cunoscută pentru transparenţa financiară, adăugându-se la o listă de creditori din Europa de Nord, inclusiv ABN Amro Bank NV şi Deutsche Bank AG, care au fost implicaţi în probleme de spălare de bani.

    “Înţelegerea încheie un caz care a consumat multe resurse şi va permite conducerii băncii să se concentreze pe dezvoltarea afacerii actuale”, a declarat Jens Munch Holst, director executiv la AkademikerPension, un fond de pensii danez cu active de aproximativ 20 de miliarde de dolari. “Va fi o muncă lungă şi grea pentru a readuce reputaţia la nivelul la care era înainte de 2018”.

    Scandalul nu este cea mai gravă criză care a afectat Danske Bank. În anii 1920, expansiunea sa rapidă s-a încheiat aproape de colaps, statul danez venind în ajutor. Directorul general de atunci, Emil Glueckstadt, a ajuns la închisoare pentru că a minimalizat amploarea problemelor băncii. A murit în arest în aşteptarea procesului, iar o mare parte din averea sa a fost folosită pentru a acoperi cheltuielile de judecată legate de scandal.

    Valoarea amenzii corespunde sumelor pe care Danske le-a pus deoparte pentru a acoperi cazul, banca declarând în octombrie că e dispusă să accepte o amendă de 2 miliarde de dolari. Creditorul cu sediul la Copenhaga a declarat că va plăti Departamentului de Justiţie al SUA 1,21 miliarde de dolari, SEC 179 milioane de dolari şi Unităţii speciale daneze pentru infracţiuni 4,75 miliarde de coroane (679 milioane de dolari).

    Deşi cazul Danske a fost unul dintre cele mai mediatizate cazuri în care a fost implicată o bancă europeană în ultimii ani, este departe de a fi singurul. În 2021, ABN Amro a fost de acord să plătească 480 de milioane de euro pentru a pune capăt unei anchete olandeze care a descoperit “o serie de deficienţe grave” în procesele sale de combatere a spălării banilor. La începutul acestui an, birourile Deutsche Bank din Frankfurt au fost percheziţionate de autorităţile de aplicare a legii în urma unor rapoarte depuse de creditor privind o potenţială spălare de bani.

  • Vrei să te muţi din România? Un oraş superb din Italia te va plăti cu 25.000 de lire sterline ca să te muţi acolo

    Un oraş superb şi pitoresc din Italia oferă 25.000 de lire sterline oricui se mută acolo.

    Oraşul pitoresc şi provincial Presicce din sud-estul Italiei oferă bani oricui, dacă este dispus să devină un nou vecin.
    Oferta nu este încă definitivată, dar informaţiile vor începe în curând să apară pe site-ul primăriei pentru cei interesaţi în următoarele săptămâni.

    Un oraş superb şi pitoresc din Italia oferă 25.000 de lire sterline oricui se mută acolo. Oraşul pitoresc şi provincial Presicce din sud-estul Italiei oferă bani oricui, dacă este dispus să devină un nou vecin. Potrivit CNN, oricine este dispus să îşi refacă viaţa în oraş primeşte această sumă generoasă, ca parte a strategiei consiliului local de a aduce sânge proaspăt şi creativ.

    Consilierul local Alfredo Palese a declarat: „Există multe case goale în centrul istoric construite înainte de 1991, pe care am dori să le vedem reînviate cu noi locuitori.”

    El a deplâns modul în care satul istoric, care a apărut în Evul Mediu şi este plin de „arhitectură şi artă minunată”, se „goleşte încet”. În cartierul abandonat se află frumoasele împrejurimi naturale din zona Salaento, care este aşezată pe călcâiul cizmei Italiei. Plajele uimitoare cu nisip pudră şi apele cristaline îi marchează ţărmurile, scrie The Mirror.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro