BusinessMagazin

Tag: planuri

  • Apple şi Amazon au vrut să investească în Braşov. Cele două mari probleme care au stricat planurile marilor companii

    În ultimii patru ani, industria IT din Braşov a crescut cu 130 de firme, ajungând la 550 de companii cu o cifră totală de afaceri de 630 de milioane lei, un profit de 75 de milioane lei şi aproximativ 5.000 de angajaţi, conform datelor deţinute de Clusterul pentru Inovare şi Tehnologie ALT Braşov.

    Preşedintele Clusterului ALT, Ionuţ Ţaţa, a declarat corespondentului MEDIAFAX că dacă Bucureştiul polarizează peste 50% din industrie din punct de vedere al numărului de angajaţi şi al numărului de firme, Clujul aproximativ 10% după aceleaşi criterii, iar Timişoara aproximativ 5%, Braşovul şi Iaşiul şi-au împărţit în mod constant poziţia a patra în ultimii ani, după cum a declarat.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Medicover achiziţionează reţeaua medicală Iowemed din Constanţa

    Prezentă în Constanţa de zece ani, reţeaua Medicover işi extinde amprenta locală  prin achiziţia reţelei Iowemed. Activităţile reţelei sunt complementare celor ale Medicover, iar tranzacţia reuneşte peste 21 de ani de excelenţă internaţională în servicii medicale şi antreprenori cu experienţă extinsă la nivel local, pentru a promova standardele medicale înalte. 

    „Suntem onoraţi să întâmpinăm Iowemed în familia Medicover. Suntem întotdeauna în căutare de parteneri care ne împărtăşesc valorile în ceea ce priveşte grija pentru pacienţi şi putem afirma cu încredere că Iowemed ne va ajuta să aducem standardele Medicover mai aproape de mai mulţi pacienţi din judeţul Constanţa, o regiune foarte importantă pentru noi”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România. „Aşadar, vom colabora îndeaproape cu noii noştri colegi, pentru a facilita schimbul de cunoştinţe, experienţă şi tehnologie. Avem planuri de dezvoltare locală, atât în ceea ce priveşte gama de servicii medicale, cât şi echipa, şi suntem încântaţi să le implementăm alături de o companie locală recunoscută şi apreciată, cum este Iowemed.”

    Iowemed este unul dintre cele mai importante branduri medicale la nivel local, cu o echipă de peste 150 de medici şi asistenţi, ce oferă peste 30 de specialităţi medicale , atât pentru pacienţi individuali, cât şi pentru angajaţii din companii. Iowemed oferă, de asemenea, servicii de edicină maritimă, pentru cei care au nevoie de certificate medicale specifice pentru activităţile de navigaţie.

    „Suntem încântaţi că am găsit un partener care apreciază cu adevărat munca şi dedicarea noastră din ultimii 20 de ani faţă de pacienţii din Constanţa. Ne alăturăm acum unei reţele medicale internaţionale prestigioase, ca Medicover, şi suntem încrezători că acest pas va pune la dispoziţia pacienţilor noştri mult mai multe variante de tratament şi îngrijire, inclusiv spitalizare premium în Bucureşti”, a spus dr. Ionica Ciortan, coproprietar Iowemed.

  • Care sunt planurile retailerului german Lidl pentru România

    „În prezent avem 210 magazine în România, dintre care circa 10% în Bucureşti. Capitala este cel mai important oraş, atât ca populaţie, cât şi ca putere de cumpărare, astfel că loc de expansiune încă mai există. Puterea de cumpărare ajunge să fie şi de două ori mai mare decât în restul ţării. În acest context, este cel mai important centru de expansiune pentru noi, şi nu numai, spune Frank Wagner (43 de ani), exe­cu­tivul care conduce operaţiunile locale ale Lidl în România din poziţia de preşedinte al consiliului de conducere.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Harta lumii cu cele mai populare atracţii turistice. Pentru ce este recunoscută România – FOTO

    Din infografic reiese faptul că Central Park este cea mai populară destinaţie turistică din SUA sau Cascada Niagara în Canada, dar sunt si surprize. De exemplu, în Anglia cea mai populară destinaţie nu este poate Big Ben, de exemplu, ci turul de-a lungul studioului unde s-a filma Harry Potter (Harry Potter’s Studio Tour) sau în Franţa, nu Turnul Eiffel este în top, ci Musée d’Orsay.

    În România, Castelul Peleş are onoarea de a fi cea mai populară destinaţie de pe la noi, în Moldova parcul Ştefan cel Mare, iar în Ungaria clădirea Parlamentului este foarte populară.

    Click pe hartă pentru a vedea cele mai populare destinaţii turistice din fiecare ţară.

    Sursa: Vouchercloud.com

  • Interviu cu Daciana Siderache, managerul celui mai mare imbuteliator de apă de izvor din România – VIDEO

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România

    „Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.

    Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.

    Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.

    La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”

    Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.

    „Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”

    „La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.

    Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.

  • Cum să scapi de o rezervare la hotel

    Cum anulatul unei rezervări poate însă fi dificil sau costisitor în funcţie de momentul la care se face, cei aflaţi în această situaţie au posibilitatea de a găsi pe cineva care să o preia, scrie New York Times. Până nu demult, singura soluţie o reprezenta site-ul eBay.

    Între timp însă au apărut companii online specializate, ca RoomerTravel, care are birouri la New York şi Tel Aviv, şi Cancelon, care are sediul la Boston. Acestea creează o piaţă secundară pentru rezervările hoteliere, unde vânzătorii au posibilitatea de a solicita ce preţ doresc, nefiind însă garantată vânzarea. Cei care apelează la aceste site-uri sunt încurajaţi să ofere reduceri, ca să atragă cumpărători, iar în cazul Cancelon potenţialul cumpărător poate face o ofertă mai mică de preţ vânzătorului.

    Rezervările hoteliere nerambursabile scoase la vânzare pe RoomerTravel şi Cancelon devin vizibile şi pe anumite site-uri de turism, unde pot fi găsite de către cei care caută oferte pentru călătorii. Experţii din domeniul turismului îi avertizează însă pe cei care au de gând să cumpere o rezervare în acest mod să se asigure că s-au operat modificările necesare transferului, ca să nu apară probleme.

  • MediHelp România: „Brexitul nu va afecta acoperirea oferită de planurile de asigurare în interiorul sau în afara Regatului Unit”

    Vestea apare, de asemenea, în contextul unui studiu al Moore Stephens, care arată că 40% dintre companiile asiguratoare din Marea Britanie intenţionează schimbarea modelului de operare datorită Brexit. Fiind cunoscută pentru colaborarea în totalitate cu asigurători de pe teritoriul Marii Britanii, pentru întregul grup cu prezenţă în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, compania aduce în atenţie faptul că atât în timpul, cât şi după Brexit, actualii şi viitorii clienţi vor beneficia de acelaşi acces nelimitat la poliţa lor de asigurare, indiferent de ţara de provenienţă.

    „Chiar dacă lucrăm exclusiv cu parteneri britanici, procesul de procesare a cererilor de despăgubire nu va suferi modificări. MediHelp îşi va păstra poziţia de lider pe piaţa asigurărilor internaţionale de sănătate în Europa Centrală şi de Est atât pentru pachetele extensive de asigurare, cât şi datorită calităţii serviciilor de gestionare a cazurilor şi soluţionare a daunelor”, declară Lorena Ionescu, Customer Care Officer al MediHelp International. 

  • De la angajat în IT la conducerea unui business de peste jumătate de miliard de euro

    Daniel Gross este responsabil, împreună cu Dennis Biernatzki şi Oliver Eifler, de întreaga activitate a grupului german Rewe în România (prezent pe piaţa locală pe segmentul de discount cu brandul Penny Market), de la strategia de business până la planul de expansiune sau structurarea operaţională. ”Ceea ce înseamnă că toţi cei 4.000 de angajaţi care fac parte din familia Rewe sunt principala mea preocupare şi responsabilitate“, subliniază Gross. Pentru anul în curs, previzionează că numărul angajaţilor ar putea să crească cu 300.

    General managerul grupului Rewe coordonează direct departamentele de expansiune şi construcţii, logistică, resurse umane, financiar şi controlling, juridic, IT, planificare şi organizare – o echipă formată din aproximativ 680 de angajaţi. ”|mpreună cu ei am reuşit să ajungem anul acesta la 200 de magazine, să deschidem primul centru logistic al unui retailer din zona Moldovei, să punem bazele unei noi abordări din perspectiva de angajator şi a unui program de motivare, retenţie şi dezvoltare profesională cu rezultate foarte bune“, descrie el cele mai recente realizări.

    Daniel Gross a intrat în prima echipă Rewe România în iunie 2001, după un internship în Germania, la Opel, şi unul la Ambasada Austriei, România, cu un job în departamentul de IT. ”A fost momentul în care mi-am dat seama de potenţialul retailului în România şi mi-am propus să-mi dezvolt cariera în acest sector.“ Şi toată această determinare a funcţionat mai repede decât se aştepta: după doar şase luni în departamentul de IT, a preluat funcţia de controlling & organization manager, rol în care coordona echipa de 17 angajaţi ai companiei la acel moment şi răspundea direct către managementul Rewe din Germania. În acea perioadă a fost implicat în deschiderea primului magazin XXL Mega Discount şi a pus bazele Penny Market în România. La finalul anului 2003, a acceptat o nouă provocare profesională şi, timp de şapte ani, a făcut parte din echipa miniMax Discount, despre care spune că era ”un business românesc, la construcţia căruia au stat unii dintre cei mai buni profesionişti din retailul local la momentul respectiv“. Timp de cinci ani a avut rolul de director financiar şi operaţiuni, urmând ca din 2009 să preia şi conducerea companiei, în calitate de managing director. |n această perioadă a fost implicat în întreg procesul de dezvoltare a businessului, care a ajuns de la 0 la 33 de magazine.

    2011 a fost anul în care s-a întors în grupul Rewe. Descrie decizia de a pleca din Rewe în 2003 pentru a face parte dintr-un alt start-up drept cea mai grea din cariera sa. ”A fost un moment foarte greu deoarece mă simţeam foarte bine la Rewe şi, într-un timp foarte scurt, reuşisem să avansez pe o poziţie de coordonare a zonei financiare a afacerii, cu supervizare în Germania. Cu toate acestea, provocarea de a pune bazele unui nou business, alături de o echipă incredibilă, de la care aveam şansa să învăţ foarte multe lucruri, m-a convins să fac pasul. Şi cred că a fost o decizie bună până la urmă, deşi foarte dificil de luat. M-am întors în grup mult mai matur şi cu un know-how care mă ajută zi de zi în rolul de acum.“

    După ce a pregătit planul de business de intrare a Penny Market în România, a revenit pentru a conduce cele 125 magazine construite în cei 12 ani. ”Revenirea în cadrul grupului cu o experienţă extinsă la nivel de organizare şi dezvoltare a operaţiunilor a completat rezultatele foarte bune ale afacerii în România, fiind trei ani la rând ţara cu cea mai mare creştere din întreg grupul.“

    Din rândul celor mai mari provocări din cariera sa, menţionează şi perioada crizei economice: ”Pentru oricine a lucrat în retail (sau imobiliare), perioada de criză economică de acum 7-8 ani a fost iar un moment de cotitură. Am trecut într-un timp foarte scurt de la obiective de vânzări atinse în primul trimestru la luni constante pe minus, fără prea multă speranţă ca lucrurile să se îmbunătăţească. Cum am depăşit acest moment? Cu multă precauţie, recalibrare a costurilor dar şi restructurări operaţionale care au obligat companiile să fie mai eficiente, mai strategice.“