BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Datoria publică a României a crescut pentru prima dată la 50% din PIB ajungând la 614,3 miliarde de lei, din care 336 miliarde lei este datoria în valută

    Datoria publică a României, în lei şi valută, administrată de Minisetrul Finanţelor, a crescut în mai 2022 la la 614,3 miliarde de lei, adică 50% din PIB.

    La finalul lui 2019, îniante de criza COVID şi criza actuală, datoria publică era de 373 miliarde de lei, adică 35,3% din PIB.

    În doi ani de pandemie, datoria publică a crescut cu 204 miliarde de lei (anii 2020 şi 2021), iar de la începutul acestui an, datoria publică a crescut cu 37,2 miliarde de lei.

    Din totalitatea datoriei publice actuale de 614 miliarde de lei, datoria în lei este de 276 miliarde de lei, iar datoria în valută este de 336 miliarde de lei, din care datoria în euro este de 281 miliarde de lei, echivaletul a 56,8 miliarde de euro, iar datoria în dolari este de 54 miliarde de lei, adică 11 miliarde de dolari.

    Cea mai mare parte a datoriei este pe termen mediu şi lung, adică 578 de miliarde de lei, iar pe termen scurt datoria este de 19 miliarde de lei.

    Datoria publică a crescut accelerat în ultimii ani din cauza majorării deficitului bugetar, de la 4% din PIB, la 8% din PIB.

    De la începutul anului, datoria publică este sub presiune ca urmare a creşterii dobânzilor, care practic s-au triplat faţă de acum un an.

    Ministerul Finanţelor se împrumută acum la 7,8%, după ce în urmă cu o lună dobânzile ajuseseră chiar şi la 9,3%.

    Dacă datoria publică se apropie de 60% din PIB, România intră pe o listă roşie.

     

    Sursa tabel: mfinante.gov.ro

     

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    Masa salarială din România, indi­ca­torul format din totalitatea  sala­riilor, a taxelor şi a contribuţiilor afe­rente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 mld. euro în 2021, în creştere cu aproape 5 mld. euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, bi­roul de statistică al UE.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB.

     

  • Masa salarială a ajuns la un nivel-record de 91 mld. euro în 2021, dar ca pondere în PIB este tot sub 40%. În statele dezvoltate, salariile „cântăresc“ peste 50% din PIB

    ♦ Masa salarială a ajuns în 2021 la un nivel-record în valoare absolută: 91 de miliarde de euro, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020 ♦ Ca pondere în PIB, masa salarială din România a fost de 37,9% în 2021, sub nivelul din 2020 (39,5%) ♦ În Germania, masa salarială este echivalentul a 53% din PIB.

    Masa salarială din România, indicatorul format din totalitatea  salariilor, a taxelor şi a contribuţiilor aferente acestora, a ajuns la un nivel-record de peste 91 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu aproape 5 miliarde de euro faţă de anul 2020. Faţă de acum un deceniu, masa salarială din România s-a dublat, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

    „Ca să folosesc teoria economică, valoarea adăugată din economie se împarte între capital şi muncă, în funcţie de cât de mare e cererea pentru fiecare din aceste componente. Şi, la noi, întrucât avem mare nevoie de capital, a predominat în ultimele decenii situaţia aceasta în care capitalul a luat o parte mai mare din valoarea adăugată din economie. Dar părerea mea este că situaţia se va schimba în scurtă vreme, deoarece tot vorbim de penurie pe piaţa de muncă, am început să aducem lucrători din străinătate din ce în ce mai mulţi şi există şi nişte nepotriviri în legătură cu structura ofertei şi a cererii de forţă de muncă“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

    Creşterea salariului minim pe economie, creşterea salariilor din sectorul bugetar, majorările salariale făcute în sectorul privat pentru atragerea de candidaţi pe o piaţă cu deficit, dar şi diversificarea pachetelor de beneficii oferite angajaţilor au fost printre factorii care au condus la creşterile de salarii din ultimii ani.

    De altfel, un sfert din masa salarială este reprezentată de cheltuielile cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, care au fost echivalentul a 9,4% din PIB în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Raportată la PIB, masa salarială din România a reprezentat anul trecut 37,9% din PIB, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, având în vedere că în anii anteriori reprezenta peste 38-39% din PIB. Spre comparaţie, media Uniunii Europene indică un nivel al masei salariale care reprezintă 47,7% din PIB, cu aproape zece puncte procentuale mai mult decât nivelul înregistrat anul trecut în România.

    „Cred că în România în primul rând şi în general în Europa în momentul de faţă este o situaţie de aşa natură încât ponderea muncii în valoarea adăugată, respectiv ponderea salariilor în valoarea adăugată, o să crească. Şi probabil că mai este şi o anumită distorsiune creată în datele statistice, deoarece la noi sunt foarte multe persoane care îşi obţin veniturile care sunt de fapt venituri din muncă sub alte forme, vorbim aici de tot ce înseamnă PFA-uri, tot ce înseamă dividende de la mici mici firme care sunt, de fapt, o şmecherie fiscală pentru a optimiza impozitarea. Dar, în realitate, ele probabil că ar trebui să fie trecute ca salarii“, a mai spus Aurelian Dochia. Germania este statul european cu cea mai mare pondere a masei salariale raportată la PIB: 53,2%. Pe următoarele locuri în top se află Slovenia (unde masa salarială este 51,7% din PIB), Franţa (51,3% din PIB), Danemarca (51,1% din PIB) şi Austria (50,3% din PIB).

    La polul opus se află Irlanda (cu o masă salarială care reprezintă 26,1% din PIB), Grecia (36,6% din PIB), România (37,9% din PIB), Polonia (38,7% din PIB) şi Ungaria (40,2% din PIB).

    „Sunt aproape sigur că masa salarială din România este mai mare, dar nu spun că veniturile din muncă realizate prin PFA-uri sau prin microîntreprinderi reprezintă singura explicaţie. Sunt mai mulţi factori. Poate că şi schimbările care se fac acum în materie de fiscalitate ar putea să contribuie la aducerea unei părţi din salarii către eticheta statistică corectă“, a mai spus Aurelian Dochia.

  • Este sau nu este Bucureştiul subvenţionat de bugetul de stat? Sau Bucureştiul subvenţionează statul? Cine pe cine „ţine în spate“ până la urmă?

    Cel mai bogat oraş al României, cel mai productiv şi cu un PIB per locuitor chiar peste al altor capitale europene precum Helsinki, Lisabona sau Budapesta, „trăieşte“, zic unii, din subvenţii după ce zeci de ani investiţiile majore au fost amânate. Dar un tren de metrou – compania Metrorex este în administraţia Ministerului Transporturilor, deci subvenţionată de guvern – ajunge în staţie o dată la 15 -20 de minute. Tramvaiul 5 (fosta linie 605) care leagă centru oraşului de „Manhatannul“ României, cartierul Pipera, vine o dată la 30 de minute, vagoanele au 30-40 de ani vechime, iar pe vară, căldura te usucă.

    România are un PIB de 250 de miliarde de dolari. 65 de miliarde de dolari din aceşti bani sunt făcuţi la Bucureşti, adică 26% din PIB-ul ţării, la o populaţie ce înseamnă 10% din totalul populaţiei. Dar bugetul tuturor primăriilor, şase primării de sector şi Primăria Generală este de 12-13 miliarde de lei – adică undeva la maxim 20% din contribuţia oraşului la bugetul naţional. Cine pe cine subvenţionează atunci?

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus, la începutul săptămânii, că „s-a săturat ca disconfortul pe care îl au bucureştenii la metrou să fie folosit drept mijloc de presiune asupra guvernului pentru a asupa găuri de la Metrorex“ şi că este deschis pentru o discuţie cu Primăria Generală pentru ca transportul public să fie trecut în gestiunea Capitalei pentru că „nu i se pare corect ca un moldovean să plătească pentru transportul din Capitală“.

    De partea cealaltă, bugetul Bucureştiului este deja sub imensa presiune a subvenţiilor pentru gigacalorie şi STB – transportul de suprafaţă astfel încât bugetul în forma actuală nu ar mai permite cheltuieli în plus. Dar toate primăriile au această povară. Doar că nu au metrou. 

    Mai mult, bugetul rămas al PMB este atât de mic încât proiecte de infrastructură precum lucrările la pasajul Unirii au fost transferate către Primăria Sectorului 4. Mai mult, de 30 de ani nu s-a realizat nicio optimizare a bugetelor, astfel încât în Bucureşti fiecare sector are statut de oraş cu propria primărie, astfel încât întotdeauna problema este „în altă parte“ – unele bulevarde sunt la primării de sector, altele la PMB, lucrările la termoficare pe străzile secundare sunt la PMB dar străzile sunt la primăria de sector.

    În replică, primarul Capitalei a subliniat că „Bucureştiul nu e ţinut în spate de nimeni! Nici de Timişoara, nici de Iaşi, nici de alte oraşe sau judeţe. Dimpotrivă, Bucureştiul e cel care contribuie la susţinerea celorlalte regiuni ale ţării, iar asta e firesc pentru dezvoltarea României. Cu 10% din populaţia ţării, Bucureştiul produce aproximativ un sfert din PIB-ul României. Deci bucureştenii produc mult peste media naţională, dar, cu toate astea, administraţia locală din Bucureşti nu primeşte atât cât ar trebui să primească pentru nevoile Capitalei“.

    Pe de altă parte, Metrorex primeşte în acest an de la bugetul de stat o subvenţie de 818 mil. lei, la care se adaugă alte subvenţii de circa 2 miliarde de lei pentru STB – Societatea de Transport Bucureşti – plus şi cea pentru căldură, Bucureştiul având cea mai subvenţionată gigacalorie din ţară, cu toate că are cel mai mare PIB per cap de locuitor şi cele mai ridicate venituri.

    Pe de altă parte, subvenţia pentru gigacalorie este necesară din cauza pierderilor enorme înregistrate din cauza ţevilor vechi, transportul în comun este realizat cu tramvaie vechi de zeci de ani fără aer condiţionat, autobuzele nu au benzi unice iar abia în 2022 au fost semnate contracte pentru curăţenia din acestea.

    La nivelul anului 2021 spre comparaţie, transportul de suprafaţă în Bucureşti primeşte în acest an 1,15 miliarde de lei subvenţie din partea Primăriei Generale, în vreme ce Metrorex primeşte 600 de milioane de lei de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor.

    Decizia administraţiei de a majora preţul călătoriilor în Bucureşti (de suprafaţă şi la metrou) i-a scandalizat pe cei care folosesc transportul în comun. Puţini dintre aceştia ştiu însă că ei plătesc oricum un bilet mult mai scump de 1,3 lei pe autobuz/tramvai şi că municipalitatea subvenţionează de fapt, masiv, transportul în comun chiar din banii oamenilor. Şi nici cei care nu merg cu autobuzul sau cu tramvaiul nu ştiu că şi ei plătesc pentru un serviciu pe care nu l-au cerut, prin urmare nu-l folosesc. Şi nu ştiu pentru că nu ştiu că 80% din impozitul pe venit şi salarii care le este reţinut de stat se face venit la bugetul local. Venit din care administraţiile locale (deci şi Bucureştiul) subvenţionează transportul în comun sau apa care se pierde prin ţevile sparte.

     

  • Analiză Insider: E timpul ca Statele Unite să se teamă din nou de China?

    Economia SUA se află într-o perioadă de luptă, deoarece noile date privind PIB-ul au reliefat mai multe trimestre de contracţie. Cu toate acestea, Statele Unite s-ar putea confrunta cu presiuni suplimentare, deoarece situaţia Chinei – un inamic economic cunoscut – ameninţă echilibrul politico-economic la nivel global.

    În urmă cu câteva săptămâni, China a raportat o creştere a PIB-ului de 0,4% în al doilea trimestru, sub nivelul de 1% estimat de analiştii chestionaţi de Reuters. A fost cel mai prost raport de când ţara a raportat o contracţie de 6,8% în primul trimestru al anului 2020, când mediul global a fost lovit de criza Covid, raportează Insider.

    În plus, vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan a intensificat tensiunile dintre SUA şi China, care consideră Taiwanul – o democraţie autonomă – ca fiind un teritoriu chinez. China a declarat că va cântări vizita lui Pelosi ca un sprijin pentru independenţa insulei, acest lucru ducând la o serie de „consecinţe grave”, potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian.

    Ambele situaţii ar putea avea implicaţii economice şi de securitate naţională majore pentru SUA, inclinând balanţa de putere economică la nivel global în favoarea Beijingului.

    China reprezintă o mare parte din exporturile SUA: al treilea cel mai mare client în 2021, la 151 de miliarde de dolari, prin achiziţionarea de bunuri precum maşini, seminţe oleaginoase şi boabe de soia. Constrângerile lanţului de aprovizionare care împiedică economia Chinei se numără printre numeroşii factori care împing inflaţia în SUA la niveluri record şi alimentează temerile privind o recesiune în aşteptare.

    Pe lângă toate acestea, dacă o invazie chineză a Taiwanului va genera un conflict între cele două state care va depăşi graniţele comerciale, ramificaţiile economice ar putea fi substanţiale şi atât de imprevizibile.

     

    Economia Chinei încetineşte

    Creşterea redusă a Chinei în al doilea trimestru a fost determinată parţial de politicile Covid-zero, care au inclus blocări stricte şi carantine menite să elimine virusul. Astfel, oficialii au blocat o mare parte din economie. În iunie, rata şomajului în China a persoanelor din mediul urban cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani a crescut la 19,3%, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2018.

    Un raport dezamăgitor al PIB-ului nu este singura veste proastă pentru economia chineză din ultimele săptămâni. În iunie, valoarea proprietăţilor a scăzut pentru a zecea lună consecutivă, iar pe măsură ce construcţiile au încetinit, cumpărătorii de case din peste 20 de oraşe au început să refuze să-şi plătească creditele ipotecare pentru proiectele neterminate.

    Activitatea de producţie a Chinei s-a contractat, de asemenea, în mod neaşteptat în iulie, subliniind şi mai mult creşterea lentă a economiei în ultimul timp. Datorită tuturor acestor factori, încrederea consumatorilor chinezi a coborât vertiginos.

    În ciuda reducerii restricţiilor Covid din luna iunie – fapt care a permis reluarea activităţii comerciale – explozia recentă de cazuri legată de o nouă variantă a virusului a condus la reintroducerea unor restricţii, creionând perspectivele mai multor perturbări economice în lunile următoare.

     

    Tensiunile asupra Taiwanului cresc pe măsură ce puterea economică a Chinei scade

    În timp ce provocările economice ale Chinei au avut un impact negativ asupra economiei SUA, un conflict politic semnificativ ar putea înrăutăţi lucrurile – potenţial punând în pericol relaţia economică a celor doua state.

    Un astfel de conflict nu este de neconceput, mai ales dacă tensiunile cresc în continuare ca răspuns la vizita de marţi a lui Pelosi în Taiwan.

    Deşi Statele Unite nu au relaţii diplomatice formale cu Taiwan, preşedintele Biden a sugerat că va furniza arme Taiwanului în cazul unui atac al Chinei. Dacă SUA vor lua măsuri dincolo de aceasta limită – care ar putea duce la un conflict militar direct – rămâne incert.

    Din nefericire, lumea poate primi răspunsul destul de curând. Deşi au existat speculaţii anterioare că Beijingul va invada Taiwanul până în 2025 sau 2030, unii oficiali americani se tem că situaţia în cauză ar putea lua naştere în următoarele 18 luni.

    La urma urmei, se pare că preşedintele chinez Xi Jinping nu vede economia ca fiind singura cale de a face din China „the leading force of the planet”.

    În timp ce o încetinire economică poate slăbi într-o oarecare măsură China, este posibil ca această schimbare a focalizării către „partea non-economică” să crească, în fond, probabilitatea unei confruntări directe cu SUA.

  • Câţi bani cheltuit statul român cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari în primul semestru din 2022

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    ♦ Cheltuielile cu salariile bugetarilor au ajuns la 58 de miliarde de lei în primul semestru din 2022 şi reprezintă 4,2% din PIB ♦ În valoare absolută, cheltuielile cu salariile bugetarilor în S1/2022 sunt la cel mai ridicat nivel din istorie, însă în raport cu PIB-ul sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani ♦ La stat lucrează peste 1,27 milioane de angajaţi, iar bugetarii reprezintă un sfert din totalul angajaţilor din economie.

    Peste 58 de miliarde de lei au fost cheltuite în primele şase luni din 2022 cu salariile celor 1,2 milioane de bugetari, valoare în creştere cu 5% faţă de perioada similară din 2021, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe. Raportate la PIB, cheltuielile cu salariile bugetarilor au reprezentat echivalentul a 4,2% din PIB în primul semestru al anului 2022, faţă de 4,7% în perioada similară din 2021 şi au fost la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani.

    „De multe ori ponderi ridicate ale cheltuielilor cu salarizarea în sectorul bugetar în PIB arată că nu s-a reformat sistemul instituţional, că e nevoie de oameni fizici acolo unde ar putea să se folosească softuri, că este încă multă birocraţie, deşi e-government ar trebui să avanseze. Problema nu este a procentelor din PIB sau a cifrelor absolute, ci a legăturii între pachetul motivaţional şi eficienţa muncii depuse. Or, din acest punct de vedere eu cred sincer că avem un sector bugetar încă inflamat, mare, şi sunt suprapuneri de persoane pe aceleaşi activităţi şi nu am ajuns la nivelul dorit de eficienţă şi de productivitate a muncii“, a explicat profesorul universitar Dumitru Miron de la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    Aproape 1,27 milioane de angajaţi din România lucrau la finalul lunii mai 2022 în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 de persoane faţă de luna mai a anului 2021, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe. Guvernul a în­ghe­ţat noile angajări în perioada iulie – de­cembrie 2022, pentru a reduce din chel­tuieli şi pentru a se încadra în ţinta de deficit bu­getar. Totuşi, în lunile mai-iunie a existat o efer­­vescenţă a concursurilor de angajare la stat, ceea ce va conduce, cel mai probabil, la o creştere a numărului de bugetari care ur­mează să se vadă în statisticile din lunile următoare. „Tot timpul guvernele anunţă înghe­ţa­rea angajărilor în sectorul public. Şi după ace­ea constatăm că, deşi un an de zile au fost îngheţate angajările, numărul de funcţio­nari publici a crescut.“

    Există o nuanţă când se fac aceste anunţuri: se îngheaţă angajările în sectorul bugetar, cu excepţia poziţiilor unice. Şi venim şi le transformăm pe toate unice, transformăm departamente şi facem numai poziţii unice ca să angajăm“, a mai spus Dumitru Miron.

    Guvernul a cheltuit anul trecut 112 miliarde de lei cu salariile bugetarilor, adică aproape un sfert din bugetul total de cheltuieli, în contextul în care deficitul bugetar a fost de 80 de miliarde de lei. Ca pondere în PIB, costurile cu salariile bugetarilor au reprezentat 9,4% în 2021.

    „Ar trebui ca toate salariile, nu doar cele din sectorul bugetar, să aibă o strânsă legătură cu productivitatea, cu eficienţa. Ne ferim mereu să măsurăm productivitatea muncii celor din sectorul bugetar, considerând că ei sunt diferiţi de cei din business, unde se măsoară cu balanţă analitică relaţia dintre motivaţie şi eficienţa muncii. Cei mai mulţi dintre angajaţii din sectorul bugetar sunt aduşi ca filodormă, pentru diverse servicii pe care le fac în plan politico-instituţional. De câte ori se schimbă coaliţiile guvernamentale, se realocă masiv poziţiile din sectorul bugetar, ministere, departamente, companii publice, care arată că oamenii nu sunt acolo ca să iasă la pensie pentru că sunt indispensabili, ci pentru că sunt mai apropiaţi de un partid care primeşte o felie mai mare la algoritm decât alţii“, a mai spus profesorul Dumitru Miron. În opinia lui, trebuie corectate asimetriile din reglementare şi trebuie preluat modelul altor ţări, unde, până la un anumit nivel în sistemul bugetar, funcţiile sunt politice şi angajaţii de pot schimba, iar de la un anumit nivel încolo posturile să fie ocupate de profesionişti.

  • În timp ce toată Europa tremură la gândul că recesiunea e aproape, a doua economie a Europei dă calculele analiştilor peste cap: PIB-ul Franţei a bifat o creştere peste aşteptări în cel de al doilea trimestru

    Economia franceză a bifat o creştere surprinzătoare în cel de al doliea trimestru, după un început de an dificil. PIB-ul Franţei a crescut cu 0,5% în cel de al doilea trimestru, peste prognozele analiştilor care indicau o creştere de 0,2%, scrie Bloomberg.

    Pentru analişti comerţul a reprezentat cea mai mare surprinză, aflându-se în scădere pentru al doilea timrestru consectuiv. In acelaşi timp inflaţia a ajuns să atingă niveluri record, ajungând până la pragul de 6,8% de la 6,5%, unde se situa în iunie.

    În ciuda măsurilor luate de Guvern – printre care se numără plafornarea preţurilor la energie – care a menţinut inflaţia la un nivel mai scăzut comparativ cu restul europei, preţurile au continuat să crească în cel mai accelerat ritm din ultimii 40 de ani. Măsura privind plafonarea preţurilor va expira la finalul lui 2022.

    Rezultatele Franţei sunt primele venite din rândul celor 19 state care formează zona euro. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească cu 0,2% în acest trimestru.

    Fondul Monetar Internaţional a declarat recent că Germania ar putea înregistra cele mai proaste rezultate în raport cu toate ţările G7, din cauza sectorului său industrial care este depedent de gazele ruseşti.

     

  • Datoria publică a României, în lei şi valută, a depăşit în aprilie nivelul de 600 miliarde lei, cu o pondere de 49,2% din PIB. De la începutul anului, datoria a crescut cu 26 miliarde lei

    Datoria publică a României, în lei şi valută, a depăşit  în aprilie nivelul de 600 miliarde lei, de la 594 miliarde lei cu o lună înainte, având o pondere de 49,2% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

    La finalul anului trecut, datoria se cifra la 577 miliarde lei, respectiv 48,8% din PIB. Astfel, în primele patru luni din 2022 datoria s-a majorat cu aproape 26 miliarde lei, ajungând la final de aprilie la 602,8 miliarde lei (123 mld.euro).

    Din suma totală, datoria în lei reprezintă 264 miliarde lei, cea în euro se ridică la 288 miliarde lei, iar cea în dolari la 47 miliarde lei.

    Cea mai mare parte a datoriei este în titluri de stat, respective 498 miliarde lei, în timp ce împrumuturile totalizează 94,5 miliarde lei.

    Randamentele titurilor de stat au crescut constant în ultimele săptămâni, Ministerul de Finanţe împrumutându-se la dobânzi de circa 9% pe an.

    Din punct de vedere al scadenţelor, datoria pe termen scurt este 19,8 miliarde de lei iar datoria pe termen lung de 582,29 miliarde de lei.

    Potrivit datelor de la Finanţe, datoria administratiei publice centrale era la finalul lunii aprilie de 585 miliarde lei, în timp ce suma datorată de administraţia publică locală era de 17 miliarde lei.

    Datoria publică a României a crescut constant în termeni nominali în ultimii ani. Cu toate acestea, ca pondere în PIB, în perioada 2015-2019 a scăzut, de la vârful de 39,4% din PIB din 2014, la 35,3% din PIB la final de 2019.

    Începând cu anul 2020, odată cu creşterea uriaşă a cheltuielilor şi stagnarea veniturilor statului, datoria publică a explodat la 47,4% din PIB la final de 2020, adică 500 de miliarde de lei, un plus de 128 de miliarde de lei într-un singur an. În 2021, datoria publică a mai făcut un salt de 77 de miliarde de lei. Dar ca pondere în PIB a crescut doar cu 1,5 puncte procentuale, pentru că economia a crescut foarte mult faţă de 2020.


     

     

  • Cifra săptămânii 18 – 24 iulie 2022

  • Ciucă, despre creşterea anunţată de INS: Datele sunt bune

    „Economia României este în creştere, o spun datele Institutului Naţional de Statistică. Primul trimestru al anului a înregistrat o creştere de 6,4%, faţă de perioada similară a anului trecut şi de 5,1% faţă de ultimul trimestru. Am reuşit să menţinem statistica creşterii economice în cea mai mică bandă de fluctuaţie posibilă. Valoarea analizată este cu un punct procentual mai mare decât creşterea de 5,4% pe care a înregistrat-o Zona Euro, în care se află cele mai performante economii ale Uniunii Europene. Datele sunt bune, având în vedere contextul economic global. Primul trimestru al anului încă era afectat de pandemie, iar războiul din Ucraina a început în 24 februarie”, scrie pe Facebook Nicolae Ciucă.

    El arată că este singura perioadă de timp care include ambele crize care „au lovit din plin economia mondială şi au creat dezechilibre majore în toate ţările lumii, trimiţând în pragul recesiunii state dezvoltate”.

    „Economia Românei a reuşit o performanţă şi este evident că păstrarea cotei unice, încurajarea investiţiilor şi a mediului de afaceri sunt vitale pentru păstrarea acestui trend pozitiv”, încheie Ciucă.

    PIB-ul a crescut în primul trimestru al anului 2022 cu 5,1% faţă de ultimul trimestru din 2021, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 343.678,8 milioane lei preţuri curente, în creştere cu 5,1% faţă de trimestrul IV 2021, a transmis INS.

    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 6,4 %, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.