BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • CFA: Încrederea în economia românească a crescut în octombrie

    Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, asociaţia analiştilor financiari, a înregistrat o creştere cu 12 puncte faţă de luna anterioară, la 65,3 puncte, informează un comunicat al CFA România.

    Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică, a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 şi reprezintă un indice care cuantifică anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică din Romania pentru un orizont de timp de un an. Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la condiţiile curente referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii, precum şi pe anticipaţii pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie. Sondajul evaluează şi anticipaţiile pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare problemă a României este că şcoala nu reuşeşte să pregătească tinerii corespunzător nevoilor de pe piaţa muncii

    Cea mai mare problemă a României este lipsa locurilor de muncă şi a pregătirii tinerilor pentru piaţa muncii, a declarat Mona Nicolici, manager în cadrul departamentului de Sustenabilitate, OMV Petrom, în cadrul lansării raportului despre învăţământul profesional şi tehnic.

    “Ne plângem că n-avem locuri de muncă. Angajatorii pot oferi locuri de muncă, însă nu găsesc oameni bine pregătiţi, pentru că şcoala nu reuşeşte să îi pregătească pentru piaţa muncii. Angajatorii, în aceeaşi măsură, nu pot pregăti pe calificările de care au nevoie, astfel încât ne-am dat seama că ceea ce pregăteşte şcoala nu reuşeşte să se alinieze cu nevoia pieţei muncii. Vorbim despre nevoia profesorilor de a se adapta la noile tehnologii, la ceea ce angajatorii ştiu şi profesorii ar trebui să predea în şcoli. (…) În acelaşi timp, ca business, ne confruntăm cu nevoia de a avea muncitori pregătiţi pe anumite calificări”, a explicat Mona Nicolici în cadrul lansării raportului „Învăţământul profesional şi tehnic – provocări şi perspective de dezvoltare”, realizat în cadrul programului România Meseriaşă, susţinut de OMV Petrom.

    Lipsa forţei de muncă calificate în zonele dezvoltate economic din România a fost evidenţiată de Claudia Petrescu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române. „Nu avem forţă de muncă calificată. O să spuneţi că în unele regiuni nu avem locuri de muncă. Da, dar în regiunile în care avem dezvoltare economică în România, nu avem suficientă forţă de muncă calificată de nivel mediu”, consideră sociologul.

    Cauzele identificate sunt reprezentate de migraţia masivă a forţei de muncă, declinul demografic şi de rata mare de părăsire timpurie a şcolii, potrivit Claudiei Petrescu. „România are aproximativ 19% rata de părăsire timpurie a şcolii, spre deosebire de celelalte ţări ale Uniunii Europene unde avem o medie de 11%”, explică aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Klaus Iohannis la Timisoara: Nu avem o problema, ci o CATASTROFA in Romania. La ce se refera presedintele?

    Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a folosit cuvinte grele in timpul dezbaterii ‘Timisoara Educata – dialog la inceput de an universitar, de la Timisoara’, la care participa luni. Adresandu-se profesorilor si studentilor aflati in Aula Magna a Universitatiid e Vest, Iohannis a subliniat ca Romania trece printr-o adevarata catastrofa in ceea ce priveste corelarea invatamantului cu piata muncii.

    „Nici macar alfabetizarea nu reusim sa o aducem asa cum era cu cativa ani in urma. Exista o catastrofa nationala, o necorelare profunda si grava.  Cum altfel putem sa ne explicam ca investitorii si strainii cer muncitori cu calificari medii, meseriasi, iar noi avem o tara cu nicio scoala care ii pregateasca pe o meserie. Ii ducem pe toti pana la Bac, ii mintim, le spunem ca le dam o educatie potrivita, dar nu le dam, pentru ca educatia nu e potrivita nici cerintei pietei muncii, nici individului.

    Anul trecut o jumatate de generatue a picat la bac, anul asta a fost mai bine, o treime a picat la bac. O jumatate de generatie, va dati seama ce tragedie am creat aici sistemul preuniversitar? Trebuie construit din temelii. Este la fel de evident ca trebuie sa dam o sansa si tinerilor care nu mor de dragul cartii si sunt multi. Sunt multi care sunt innebuniti de masini, nu le dam nicio sansa. Sunt altii care vor sa invete sa fie zidari ca se plateste bine. Tinerii poate stiu ce vor. E ca si cand viata se plateste pe o diploma.

    Segmentul universitar? Am vorbit cu multi investitori si pe cand am fost primar si de cand sunt presedinte. Multi spun: este extraordinar ca pregatiti juristi, economisti, dar mai pregatiti si ingineri, ca nu avem pe cine angaja in fabrici. Sistemul universitar este necorelat cu piata muncii. Din pacate problema da batai de cap multor tineri pentru ca ei se trezesc cu o diploma. Am auzit cazuri cand au terminat universitatea si nu au diploma. Conditia pentru a-ti termina studiile e sa fii acolo si nu sa fi invatat ceva. Nu e bine.

    Trebuie sa avem curajul sa spunem tinerilor ca poate e bine ca atunci cand isi aleg ce vor sa studieze, acest lucru trebuie corelat cu piata muncii si cu abilitatile tinerilor. Si atunci lucrurile vor merge mai bine. Deci nu avem o problema, avem o catastrofa de corelare„, a spus presedintele Romaniei Klaus Iohannis adresandu-se studentilor si profesorilor de la Universitatea de Vest din Timisoara.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Piaţa muncii din România a intrat într-o nouă eră. Angajaţii şi angajatorii au devenit parteneri. Se vede nevoia trecerii la un program de muncă flexibil

    Clivajul patron-salariat, angajator-angajat, a ajuns la final

    Angajatul şi angajatorul nu mai sunt în două tabere diferite, cu interese antagonice, ci au interese convergente şi colaborează pentru realizarea acestora, relevă etapa calitativă a studiului Calitatea vieţii la locul de muncă, realizat la cererea Up România,  de către IRES. În urma focus grupurilor realizate în patru mari oraşe din România – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara – a reieşit că gradul de încredere între angajat şi angajator a crescut considerabil, aceştia percepându-se reciproc mai degrabă ca parteneri.

    Munca după un program flexibil, dorită atât de angajaţi cât şi de angajatori

    Această schimbare de paradigmă a dus în ultimii ani la creşterea autonomiei angajaţilor, înţeleasă în primul rând prin lucrul după un program flexibil în anumite domenii, pauze în timpul programului de muncă în acord cu nevoile salariaţilor, participarea angajaţilor la procesul decizional, modelarea spaţiului de lucru pentru creşterea creativităţii şi productivităţii angajaţilor. În ceea ce priveşte programul de lucru, este de remarcat faptul că tot mai mulţi angajatori sunt receptivi la ideea de lucru într-un regim flexibil, singura condiţie fiind aceea de a respecta un anumit număr de ore pe zi, restul elementelor fiind variabile: posibilitatea de a lucra în afara biroului, distribuirea orelor de lucru după preferinţele angajaţilor, ora de început a programului. În plus, angajaţii cu care s-a discutat şi-ar dori ca flexibilitatea programului de lucru să însemne şi adaptarea orarului la volumul de muncă sau cuantificarea timpului petrecut la locul de muncă în sarcini/task-uri şi nu în ore.

    Spaţii de lucru creative, şi din nou flexibilitatea muncii şi a orarului, printre elementele pe care angajatorii şi angajaţii le-ar schimba la mediul de muncă

    Unii angajatori menţionează că au modificat spaţiul de lucru astfel încât acesta să încurajeze creativitatea angajaţilor. În plus, aceştia cred că oferirea unor beneficii pentru sănătate ar duce la un mediu de lucru mai plăcut şi productiv. Reducerea sau flexibilizarea programului de muncă, oferirea de feedback mai frecvent din partea superiorilor sau a colegilor, elaborarea unor criterii de performanţă transparente şi obiective şi utilizarea lor în evaluarea sau recompensarea angajaţilor, sunt câteva aspecte pe care angajaţii le-ar lua în considerare pentru schimbarea mediului de muncă.

    Pasiunea pentru muncă şi un salariu bun sunt cele două criterii principale după care angajatorii şi angajaţii evaluează calitatea vieţii la locul de muncă

    Pasiunea pentru munca realizată se află în topul celor mai importante caracteristici ale calităţii vieţii la locul de muncă, aşa cum reiese el din etapa calitativă, în momentul în care respondenţii au în faţă o listă de aspecte pe care trebuie să le ierarhizeze. Astfel, pentru angajaţi este al doilea cel mai important element, din lista de aspecte care le-a fost arătată, iar pentru angajatori este chiar cel mai important aspect, definitoriu pentru calitatea vieţii la locul de muncă. Salariul este văzut drept principalul element care întreţine motivaţia angajaţilor şi, este, de asemenea, o caracteristică comună a unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă, indicată atât de angajaţi cât şi de angajatori. Relaţiile cu colegii şi managementul, profesionalismul, programul flexibil şi încrederea reciprocă între salariaţi şi angajator, completează lista celor mai importante elemente ale unei bune calităţi a vieţii la locul de muncă.

    Volumul mare de lucru şi presiunile din mai multe surse, printre cauzele stresului la locul de muncă

    Atât angajaţii, cât şi managerii intervievaţi consideră că stresul la locul de muncă poate fi cauzat de volumul mare de muncă, presiuni exercitate asupra angajaţilor din mai multe surse – termene scurte, lipsa flexibilităţii, superiori, colegi sau clienţi care solicită produsele mai repede, clienţi dificili –, lipsa predictibilităţii sarcinilor de serviciu, resursele deficitare în realizarea sarcinilor, incompetenţa superiorilor ierarhici, inadecvarea angajatului pe post sau în echipă, demotivarea cauzată de salariul sau activitatea nesatisfăcătoare.

    Angajatorii depun eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor

    Potrivit angajatorilor intervievaţi, în ultimii ani a crescut dificultatea găsirii de forţă de muncă specializată în oraşele unde s-a derulat studiul, ceea ce îi obligă să depună eforturi substanţiale pentru motivarea, retenţia şi fidelizarea angajaţilor. Ofertele de compensaţii şi beneficii sunt din ce în ce mai diverse, caracteristica principală a acestora fiind flexibilitatea. Printre beneficiile cele mai importante, enumerate atât de angajaţi cât şi de angajatori, se numără cele care privesc sănătatea – în special asigurările medicale –, tichetele de masă, tichetele cadou, primele cu diferite ocazii şi organizarea de către angajator a unor activităţi de socializare. Tichetele culturale si tichetele sport sunt considerate a prezenta multe avantaje pentru salariaţi, din perspectiva managerilor, însă tot aceştia indică drept dezavantaj lipsa de timp pentru astfel de activităţi sau dificultatea alegerii unor evenimente culturale.

    În ceea ce priveşte tichetele de masă, angajatorii spun că decizia acordării lor a ţinut de o cerinţă obligatorie a pieţei care viza motivarea angajaţilor, şi că, odată introduse, aceste beneficii sunt păstrate în pachetul extra-salarial. Contribuţia lor la motivarea şi sănătatea angajaţilor, dar şi deductibilităţile fiscale sunt printre cele mai apreciate avantaje de către angajatori. Trecerea la cardul electronic de masă este văzută de angajaţi ca o evoluţie extrem de utilă prin prisma uşurinţei cu care sumele aferente tichetelor de masă vor putea fi folosite. 

    Companii mari versus companii mici, stat versus privat

    Atât angajaţii, cât şi angajatorii consideră că avantajele lucrului într-o multinaţională ţin de grija pentru angajat: pachete de beneficii mai atractive şi numeroase, în plus faţă de o grijă sporită pentru condiţiile de muncă oferite angajaţilor, dar şi de oportunităţile personalului de a se specializa în domenii aparte. La acestea se adaugă managementul mai eficient, organizarea muncii dar şi posibilitatea de a avea acces la un program de gestiune a carierei. Printre minusurile multinaţionalelor se numără stresul mai mare dar şi fluctuaţiile de personal mai frecvente. În ceea ce priveşte companiile mici, acestea sunt apreciate pentru flexibilitate, calitatea relaţionării cu colegii, impactul mai vizibil al muncii fiecărui angajat, diversitatea sarcinilor fiecărui angajat.

    În viziunea angajaţilor din mediul privat, în mediul public lucrurile evoluează foarte lent (sau chiar deloc) din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de muncă sau a modernizării tehnologiei utilizate. Stabilitatea locului de muncă, nivelul mai scăzut de stres, legăturile mai strânse între colegi şi programul mai scurt de lucru sunt considerate drept atuuri ale muncii în sectorul public. Locurile de muncă în sectorul public sunt, însă, văzute drept greu accesibile. Motivele pentru care nu este dezirabil un job în sectorul public pentru cei prezenţi la discuţii sunt: birocraţia, procedurile şi regulile stricte care trebuie respectate de către angajaţi, dar şi gradul de responsabilitate mai ridicat decât în mediul privat.
     

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.

  • Salariul incredibil pe care îl câştigă un angajat la Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Vedeţi AICI ce salariu câştigă un angajat la Auchan

  • Răsturnare de situaţie pe piaţa muncii: salariile de start în supermarketuri, la bătaie cu cele din bănci

    Un tânăr licenţiat aflat la primul job primeşte 1.300 de lei net pe lună ca să lucreze într-o bancă şi 1.500 de lei net ca să se angajeze într-un supermarket.

    Ofertele salariale pen­tru tinerii absol­venţi de facultate care se an­­­gajează pe o po­ziţie de entry-level variază între 1.300 şi 2.500 de lei net pe lună, în funcţie de sectorul de acti­vitate în ca­re activează angaja­to­rul, arată re­zul­tatele studiului salarial şi de be­neficii PayWell realizat de fir­ma de au­dit şi consultanţă fiscală PwC România.

    Astfel, un proaspăt licenţiat obţine la pri­mul loc de muncă un pachet salarial de 1.300 de lei net pe lună dacă se angajează într-o bancă, 1.500 de lei net pe lună dacă lucrează în retail, 1.700 de lei net dacă optează pentru sectorul producţiei industria­le sau al bunurilor de larg consum şi 2.500 de lei net pe lună dacă se anga­jează la o companie farmaceutică.

    Angajaţii aflaţi la prima experienţă profesională care lucrează în bănci au ajuns astfel să fie mai prost remuneraţi decât cei din supermarketuri, având în vedere că  băncile recrutează în general tineri care să lucreze în sucursale (unde se ocupă de operaţiuni clientelă), call center sau activităţi de back office. Fiind foarte standardizate, aceste joburi nu au o greutate foarte mare pentru cei care fac politicile salariale din bănci, spun specialiştii. La rândul lor, tinerii absolvenţi de facultate nu sunt dispuşi să-şi petreacă prea mulţi ani din carieră pe salarii atât de mici.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună

    Salariul unui specialist în acest domeniu porneşte de la 2.000 de euro net pe lună pentru o poziţie de senior şi poate să ajungă cu uşurinţă şi la 3.000 de euro net pe lună.

    „Pachetul salarial depinde de nivelul experi­enţei, însă experienţa nu se măsoară în ani, ci în nu­mărul de proiecte livrate şi complexitatea lor. Sunt oameni care au zece ani de experienţă, dar au lucrat pe proiecte simple, iar alţii în doi ani reuşesc să dez­volte proiecte destul de com­­plexe. Legat de sala­riu, compania noastră este ali­­niată pieţei. De exem­plu, un seni­or poate să ajungă uşor la un salariu de 2.000 de euro sau chiar 3.000 de euro net pe lună”, a explicat Cătă­­lin Bordei. 

    Vedeţi AICI job-ul din România unde poţi câştiga până la 3.000 de euro net pe lună