Creşterea cu 100% a numărului de maşini electrice înmatriculate sau dublarea numărului de staţii de încărcare din România sunt statistici ce par să descrie o piaţă efervescentă, care şi-a descoperit potenţialul şi se află într-un amplu proces de extindere. Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?
TEHNOLOGIE: Pepiniera de jocuri
IDEI DE AFACERI: Banca de pe telefon
LIFESTYLE: Sezonul Wine barurilor
INTERNATIONAL: Cum spamul a ajutat Airbnb să ajungă o afacere de miliarde
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Formidabilele marje de profit aduc cafenelei titlul de cea mai profitabilă investiţie din domeniul horeca, pentru a doua oară în istoria locală a capitalismului. Cum s-a schimbat piaţa într-un deceniu şi cine sunt noii artizani ai cafelelor consumate de români?
FINANCIAR: Planurile de modernizare a trezoreriei
TEHNOLOGIE: Secretul unei creşteri de 400%
STUDIU: Profilul datornicului român
AFACERI: Tehnologie inovatoare, caut profit
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
COVER STORY: Războiul antibioticelor cu superbacteriile
Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca o creştere a pierderilor de vieţi omeneşti – circa 10 milioane de decese în fiecare an -, iar costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.
SPECIAL: Doctorul din buzunar revoluţionează medicina
MANAGEMENT: Românul care aduce private debt-ul pe piaţa locală
TEHNOLOGIE: Povestea unei platforme de licitaţii
STUDIU: Nivelul de bunăstare, îmbunătăţit, dar nu spectaculos
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Cam aşa ar putea suna, ipotetic, o discuţie despre oferta salarială dintre un recruiter şi un candidat la interviul de angajare, având în vedere concluziile unor studii salariale. Deşi angajatorii susţin că nu vârsta, ci competenţele şi performanţa fac diferenţa în stabilirea salariilor angajaţilor – iar grilele salariale creează echitate în companie – datele arată că, în medie, anul naşterii contează în cuantificarea remuneraţiei. Care sunt cele mai norocoase generaţii de pe piaţa muncii din acest punct de vedere?
Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.
Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?
Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.
„Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.
Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.
„Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.
În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“
Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.
Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp, dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.
AUTO: Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România
STRATEGIE: Serviciile medicale care înfloresc datorită amânărilor
TRANZACŢIE: Vector Watch, pe harta unicornilor globali
SPECIAL: Algoritm după modelul minţii
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Business Magazin a acordat titlul “Personalitatea anului” consumatorului român, deoarece plusurile din consum au dus la o creştere economică peste aşteptările analiştilor. Astfel, consumatorul român este cel care a pus în mişcare roţile sistemului economic românesc în 2016.
Resurse umane: Sezonul licitaţiilor pentru candidaţi
Antreprenoriat: Paharul de 3 milioane de lei
Special: Grădiniţa care învaţă copii cum să devină milionari
Studiu: În Europa se inventează viitorul, dar Bucureştiul are alte griji
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Este a cincea reiteraţie a camerei foto Sony RX100, iar asiaticii sunt mai aproape că niciodată de o cameră de fotografiat compactă perfectă. La doar 300 de grame, Sony RX100V este capabilă de lucruri impresionante pe care unele DSLR-uri nu le fac.
Vânzările de camere de fotografiat au crescut constant din anii ’70 pană în 2001, când aparatele de fotografiat digitale au fost introduse pe piaţă. A urmat o perioadă de acomodare, apoi vânzările au explodat până în perioada de criză, când au început să scadă din nou. În 2001, se vindeau în jur de 15 milioane de unităţi de camere digitale la nivel global, iar în 2008 acest număr a ajuns la aproapre 120 de milioane, potrivit datelor CIPA (Camera & Imaging Products Association). Intervalul coincide şi cu perioada de glorie a smartphone‑urilor, ce a avut loc în detrimentul camerelor digitale point and shoot.
Îmbunătăţirea camerelor de fotografiat cu care sunt dotate smartphone-urile de top a dus la scăderea nevoii unei camere de fotografiat compacte. Cu toate acestea, producătorii caută în continuare să realizeze produse pentru pasionaţii de fotografie care nu se mulţumesc cu performanţa unui smartphone la acest capitol şi vor o cameră mică dedicată.
RX100V este cel mai nou produs al Sony în categoria camerelor compacte. Când japonezii de la Sony au prezentat această cameră, au promis cel mai rapid autofocus al unei camere compacte (0,05 secunde), cea mai rapidă fotografiere în rafală (24 de cadre pe secundă) şi cele mai multe puncte de autofocus din lume (315 puncte) pentru o cameră de acest tip. Nu am stat cu cronometrul lângă mine, însă toate aceste elemente sunt impresionante în utilizarea de zi cu zi.
RX100V este un point and shoot ceva mai mic decât un smartphone, dar ceva mai gros (102 x 58 x 41 mm). Îl poţi pune în buzunar şi poţi uita de el. Un pasionat de fotografie nu ar trebui să mai aibă nicio scuză dacă nu are acest aparat peste tot. Pe de altă parte, forma lui Sony RX100V poate fi şi un dezavantaj, deoarece butoanele sunt foarte mici, iar unele persoane vor avea dificultăţi în manevrarea camerei. Totuşi, dacă aveţi o problemă cu forma şi designul unei camere de fotografiat compacte, atunci acest produs nu este pentru voi.
La fel ca şi ultimele două versiuni ale acestei camere, şi RX100V are un senzor destul de mare, de 1 inch (13,2 x 8,8 mm), de 20 MP, o lentilă de 24-70 mm şi o deschidere maximă a diafragmei de f/1,8. Senzorul mare al camerei îi permite posesorului să captureze imagini mult mai dinamice decât cele surprinse cu un smartphone sau cu alt point and shoot mai ieftin, iar asta se vede cel mai bine în situaţii de luminozitate scăzută.
Lentila este marca Zeiss, de bună calitate, şi îţi permite să faci cam orice tip de fotografie (portret, landscape, macro etc.), cu toate că în unele situaţii am simţit nevoia unui zoom mai mare. La fel ca şi în cazul versiunii anterioare, RX100V captează imagini de calitate şi de cele mai multe ori funcţia Auto va fi suficientă pentru majoritatea utilizatorilor. JPEG-urile procesate de cameră sunt detaliate, cu destul de puţin zgomot chiar şi la sensibilitate a imaginii (ISO) ridicată. Şi mi-a plăcut în mod special estomparea fundalului cu diafragma deschisă la maximum.
Am rămas plăcut surprins de performanţele camere şi pentru filmarea video, RX100V fiind capabilă să filmeze 4K la 24p, 25p sau 30p şi full HD până la 120p. Estomparea fundalului la f/1,8 este extrem de plăcută, iar filmarea obiectelor pentru recenzii video este o plăcere. În plus, camera este capabilă să filmeze şi slow motion până la 1.000 de cadre pe secundă, la 1.080p. În condiţii de luminozitate bună, rezultatul este absolut impresionant pentru o cameră atât de mică, însă la interior, cu luminozitate scăzută, zgomotul din filmare este evident chiar şi în modul slow motion, de 250 cadre pe secundă la 1.080p.
Camera are încoporat chiar şi un mic viewfinder, ce poate ieşi la apăsarea unui buton, care este neaşteptat de bun, însă nu este modul ideal de a fotografia deoarece aparatul este foarte mic. Eu l-am folosit doar pentru a-l testa, în rest am apelat la ecranul LCD, care este flexibil şi poate fi întors chiar şi invers, ceea ce-l face foarte bun pentru persoanele interesate de vlogging. Chiar mă gândeam că poate fi amplasată pe un trepied, sau pe un selfie stick, şi ai tot ce-ţi trebuie pentru vlogging. Mai mult, camera are şi bliţ, un plus faţă de competitori (de exemplu Panasonic LX10).
EXEMPLU FILMARE
Autofocusul este extrem de rapid şi foarte bun, chiar şi în condiţii de luminozitate scăzută, şi nu am simţit niciodată nevoia să trec în modul manual pentru a controla acest aspect. Acest element combinat cu un mod auto competent fac din RX100V o cameră foto foarte bună pentru oamenii care preferă mobilitatea şi nu vor să se complice cu setări. Şi cei care vor un control mai mare asupra setărilor vor putea utiliza camera acesta având modurile cunoscute deja (Aperture Priority, Program, Shutter Priority, Panorama, Video sau Manual).
Interesant despre autofocus este faptul că Sony a decis să creeze un sistem hibrid prin îmbinarea autofocusului bazat pe detectarea contrastului (existent în modelele anterioare) cu cel bazat pe detectarea feţelor; astfel, sistemul este mult mai rapid şi mai eficient atunci când fotografiezi sau filmezi oameni sau animale. Eficienţa este evidentă pe partea video; focusul continuu este mai bun, de exemplu, decât cel al mirorrless-ului Fujifilm XT10, recenzat într-o ediţie anterioară.
Pe lângă faptul că are un autofocus foarte rapid, camera poate captura până la 24 de cadre (RAW + JPG) pe secundă (practic poţi realiza un film doar din fotografii statice), dar doar în limita a 150 de fotografii – bufferul camerei se umple şi nu mai poţi fotografia. În plus, acest mod consumă foarte mult din bateria micuţă a camerei; prin urmare acest mod ar trebui folosit doar în momente cheie.
Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea scoaterii sunetului din setări, ceea ce permite discreţie; astfel, pot fi surprinse pe stradă cadre altmiteri greu de prins cu un DSLR mare şi zgomotos.
Un lucru pe care l-am găsit extrem de util este faptul RX100V are Wi‑Fi, iar fotografiile se transferă cu uşurinţă pe telefon. Am făcut câteva poze, iar cineva mi-a cerut imagini. Tot ce a trebuit să fac a fost să-mi iau telefonul şi să scanez cu o aplicaţie de la Sony un cod QR din cameră, apoi am selectat pozele şi le-am trimis pe telefon.
Totuşi, după cum am spus deja, camera nu este perfectă, iar unul dintre aspectele pe care aş dori ca Sony să le îmbunătăţească în viitor este autonomia bateriei, deoarece acum aceasta se consumă cam repede. Două-trei ore de plimbat prin oraş, în jur de 130 de fotografii (RAW + JPEG) şi câteva filmuleţe ucid bateria lui Sony RX100V. Totuşi, mă bucur că are un slot microUSB, ceea ce înseamnă că poate fi alimentat folosind orice încărcător de smartphone sau de la un acumulator extern. O altă îmbunătăţire utilă ar fi introducerea unui touchscreen (fapt care ar uşura considerabil alegerea unui punct de focus specific).
În concluzie, Sony RX100V este o cameră de fotografiat micuţă în care este înghesuită multă tehnologie, este perfectă pentru fotograful ocazional şi o cameră bună de avut la îndemână pentru fotografii profesionişti.
36 DE ANI / DIRECTOR EXECUTIV DIRECŢIA PRODUSE ŞI SEGMENTE MICRO / BCR
Lucian Mâţu lucrează în sistemul bancar de peste 15 ani, iar în acest moment este director executiv la Direcţia Produse şi Segmente Micro întreprinderi în BCR. Dacă ar trebui sa aleagă un singur cuvânt care să îl definească, acela ar fi mobilitatea.
Experienţa acumulată în zona de coporate şi retail precum şi funcţiile deţinute în front office, dar şi în head office i-au oferit posibilitatea să descopere activitatea bancară din perspective diferite şi să aibă o imagine completă asupra tuturor fluxurilor şi activităţilor zilnice. „Întotdeauna când mă gândesc la performanţă inevitabil fac o paralelă cu performanţa unui sportiv campion. Sunt de părere că în sport victoriile şi medaliile sunt scorul unei competiţii şi nu competiţia în sine. Provocarea majoră este antrenamentul şi tot ce se întâmplă până în momentul competiţiei. De aceea şi la locul de muncă, şi în sport efortul, rigurozitatea, rutinele, ritmul, sacrificiul, pasiunea, bucuria, dorinţa, dedicarea sunt elementele care definesc performanţa“, spune Lucian Mâţu.
Serviciile digitale ale băncilor, considerate iniţial alternative pentru sucursala tradiţională, au devenit în prezent o prioritate pentru instituţiile financiare din toată lumea. Care este abordarea celei mai puternice bănci din România din punctul de vedere al activelor în ce priveşte digitalizarea şi cine sunt Imanuela Negrişan, Alina Ţopană, Gabriela Văduva, Cristian Mustaţă, Mihai Sandu şi Irina Mihailescu (de la stânga la dreapta) – şase dintre tinerii care gândesc strategia băncii în spaţiul virtual?
RETROSPECTIVĂ: Un an dinamic, cu profit şi active record pentru bănci
OPINIE: Să privim cerul când stelele cad…
RETROSPECTIVĂ: Cele mai interesante lansări auto
RETROSPECTIVĂ: Cele mai spectaculoase lansări în cinematografie
Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
Elevii români au înregistrat, din nou, o performanţă foarte slabă la evaluările internaţionale PISA (acronimul pentru The Programme for International Student Assessment), astfel că, pe scala generală de ştiinţă, România a avut un scor mediu de 435 de puncte în 2015, ocupând poziţia 48 din 70 de ţări participante.
În acelaşi timp, media ţărilor care au participat la aceste testări a fost de 493 de puncte. De ce nu reuşesc elevii români să-şi îmbunătăţească rezultatele în testările internaţionale?
