BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • Universităţile din străinătate anunţă deschiderea sesiunii de admitere în 15 minute

    15 univeristăţi din Marea Britanie şi una din Olanda sunt deschise anul acesta să primească studenţi pe ultima sută de metri, adică pe cei care nu au apucat să ia o decizie legată de studiile universitare sau care vor să-şi schimbe opţiunile iniţiale. Tinerii pot aplica pentru programe de licenţă, master, MBA sau pentru programe de “foundation” dacă au nevoie de an pregătitor pentru studiile universitare clasice sau au note mai mici la Bacalaureat.

    „Programele pregătitoare sau foundation, prin prisma faptului că predarea se desfăşoară în clase mici, cu mai puţini studenţi, mai multe ore de contact direct cu profesorii şi suport suplimentar pentru cunoaşterea limbii engleze, oferă garanţia progresiei în anul 1 universitar. În această perioadă se vor familiariza cu materiile de studiu, mediul şi limba.După efectuarea acestui an pregătitor, studenţii vor da un examen pentru a intra la programul clasic de studiu universitar. Pentru tinerii români este îmbucurător faptul că a crescut numărul de universităţi care vin în România pentru a face admiterea pe loc, la programele pe care le mai au disponibile. Anul trecut am avut 6 universităţi prezente la noi, iar acum vor veni în România 16 universităţi care vor face interviuri şi vor da răspunsul pe loc privind admiterea. Important de ştiut este că tinerii trebuie să fi susţinut cu succes Bacalaureatul şi să aibă un atestat de engleză B2 ”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu. 

    Ultima sesiune unde tinerii din România pot fi admişi pentru studii în străinătate cuprinde programe diverse de la Computers, Networking and Communications Technology, Business and Finance, Fine arts, Architecture, Film, Radio and TV Studies, Tourism Management, la Oil and Gas Management şi multe altele.Reprezentanţii celor 16 universităţi vor fi prezenţi la Bucureşti pe 11 iulie la Sheraton Hotel şi îşi vor continua periplul la Timişoara, Cluj şi Iaşi pe 12, 13 şi 14 iulie.

    Universităţile care vor susţine anul acesta în România procesul de admitere în 15 minute sunt:  Canterbury Christ Church University, Coventry University, Keele University, Lancaster University, Middlesex University, London Brunel International College, Plymouth University International College si Plymouth University  (parte a NAVITAS), Northampton University, SAE Creative Media Institute, Sheffield Hallam University, Swansea University, University of Essex, University of Sunderland, York St. John University din Marea Britanie şi HZ University of Applied Sciences din Olanda.

    Cum se face admiterea doar 15 minute?

    Admiterea la un program de licenţă, master, MBA sau chiar an pregătitor se poate face în maxim 15 minute în cadrul întâlnirilor care au loc în perioada 11-14  iulie la  Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va ajuta cu pregătirea dosarului, iar de la întâlnirea cu universitatea, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie, dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă să schimbe universitatea sau domeniul. În plus, aceştia pot aplica şi susţine interviuri la una sau la mai multe universităţi participante”, precizează Ana Maria Papp.

    La aceasta sesiune de admitere pe loc pot avea acces şi tinerii care nu pot ajunge într-unul din cele patru orase. Aceştia pot susţine interviurile prin Skype, după ce au urmat aceleaşi proceduri de pregătire a dosarului de admitere, cu ajutorul consultanţilor IntegralEdu.   

     

  • Opinie Florin Caşotă: Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Cum să câştigi mai mulţi bani lucrând mai puţin?

    Am fost surprins să aflu că asta nu este o excepţie este o normalitate pentru stilul de viaţă al olandezilor. Aproape jumătate dintre olandezi (46,9% potrivit Eurostat) preferă să lucreze part-time pentru a avea mai mult timp liber ce poate fi petrecut alături de familie şi prieteni.

    UNICEF a dezvăluit într-un raport din 2013 (cel mai recent de acest fel) că odraslele olandezilor sunt cei mai fericiţi copii din lume şi pe bună dreptate: au un standard de viaţă ridicat şi au parte de atenţia părinţilor. În plus, Olanda se află an de an în top 10 al celor mai fericite ţări din lume (locul 6 pentru anul 2017, iar România ocupă locul 57, în urcare cu 14 locuri).

    La nivel european, 16,5% din populaţia Uniunii Europene (20-64 de ani) lucra în regim de part-time în 2005, iar în 2015 acest procent a crescut la 19%. Totuşi nu se compară cu Olanda, unde aproape jumătate din populaţie lucrează în aceste condiţii, urmată de Austria (27,7%), Germania (26,8%) şi Belgia (24,1%). Femeile au tendinţa să lucreze mai des astfel (31,5% faţă de 8,2% din bărbaţi). De fapt, peste trei sferturi (75,3%) dintre olandeze lucrau în regim part-time în 2015, de departe cel mai mare număr din toate ţările Uniunii Europene.

    Unul dintre motivele pentru care foarte multe femei din Ţara Lalelelor lucrează part time se leagă de faptul că acestea au intrat mai târziu pe piaţa muncii comparativ cu alte ţări. În secolul trecut, graţie statului de ţară neutră, bărbaţii olandezi nu au fost nevoiţi să plece la război, iar locul în fabrici şi uzine să le fie luat de femei, precum s-a întâmplat în multe ţări aflate în conflict. Şi, în plus, un salariu era suficient pentru a duce o viaţă bună, fără să fie nevoie ca şi femeia să muncească.

    În plus, sistemul politic olandez a fost dominat de valorile creştine până în anii 1980, ceea ce însemna că statul acorda ajutoare astfel încât femeile să poată sta acasă cu copii. Treptat, lucrurile s-au schimbat şi femeile au intrat pe piaţa muncii, însă ideea de a sta acasă cu copiii s-a menţinut; astfel, deşi foarte multe femei au început să lucreze, ele au preferat regimul part-time. Ronald Dekker, economist al Universităţii Tilburg, consideră că numărul mare de joburi part-time din Olanda se datorează şi faptului că există foarte multe slujbe diverse şi bine plătite; acest sistem de muncă în alte ţări este considerat inferior unui job cu normă întreagă. Peste 40% din populaţia Amsterdamului lucrează part-time, iar mulţi dintre ei preferă să muncească mai puţin pentru un salariu mai mic, explică prietenul care trăieşte în Amsterdam.

    Pe străzile oraşului am văzut foarte mulţi băieţi pe bicicletă cu cutii mari în spate. Livrau produse pentru servicii precum Foodaria, Deliveroo sau Uber Eats, servicii de livrare de mâncare la domiciliu. Interesant este însă că ei lucrează cum vor şi când vor. Mulţi dintre ei preferă să aibă mai mult timp liber pentru a putea petrece mai mult timp cu copiii şi de multe ori alternează zilele de muncă astfel încât să fie cineva în permanenţă alături de cei mici. Cu toate acestea, îşi respectă programul şi vin la 9 fix; însă imediat cum a trecut de 6 seara, birourile se golesc.

    În aceeaşi idee a muncii cu normă redusă, până şi regele Olandei, Willem-Alexander, pilota de două ori pe lună aeronavele KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale.

    Timpul este un factor important pentru fericirea unei persoane. Un studiu publicat în Journal of Consumer Psychology în 2011 arată că există o legătură între nivelul de fericire şi modul cum ne petrecem timpul. Un alt studiu al Universităţii British Columbia arată că oamenii care prioritizează timpul liber în dauna banilor tind să fie mai fericiţi. Potrivit studiilor, cei mai fericiţi oameni au legături sociale puternice şi petrec timp cu partenerii, prietenii şi familia. În plus, munca peste program are un impact negativ asupra sănătăţii angajatului.

    Dar 65% dintre angajaţii români lucrează peste program, petrecând în medie peste program 6,2 ore pe săptămână, potrivit unui studiu realizat de Epson Europe. Cu toate acestea, 91% dintre respondenţii din România sunt în general mulţumiţi de locul lor de muncă şi susţin că echilibrul dintre muncă şi timpul liber este aproape perfect.

    Aşadar, revenind la întrebarea din titlu ”Cum să câştigi mai mult (decât în România) lucrând mai puţin?“, un răspuns ar fi emigrarea în Olanda.

  • Dramatic: România importă pepeni de 7,3 milioane euro şi exportă de 26.000 euro

    România a importat pepene verde de 7,3 mil. euro în 2016, de 280 de ori mai mult faţă de cât a exportat, potrivit datelor Eurostat. Principalele ţări din care România importă pepeni sunt Grecia, Olanda, Germania şi Turcia, grecii acoperind 40% din valoarea totală a importurilor.

    Anul trecut România a produs 420.000 de tone de pepene verde, o producţie care este în continuă scădere din 2013 încoace, un trend care se va menţine şi anul acesta din cauza îngheţurilor târzii din primăvară. Chiar şi în aceste condiţii, producătorii de pepene verde continută să investească în această cultură care poate genera profituri de până la 20.000 lei pe hectar.

    „Anul trecut, cu 17 hectare cultivate am ajuns la vânzări de un milion de lei, din care circa 600.000 de lei reprezintă cultivarea pepenilor, restul fiind activităţile de transport. Anul acesta am cultivat 30 de hecatre şi am depus un proiect pentru accesarea a 40.000 de euro din fonduri europene, bani pe care vreau să-i folosesc pentru a cumpăra pământ“, a declarat pentru ZF Cristian Dinu, administratorul companiei Dinu Invest din judeţul Ialomiţa.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 iunie 2017

    COVER STORY:  Predicţii pentru un sfert de secol

    Care sunt domeniile în care România poate excela şi ce soluţii putem găsi pentru o creştere economică pe termen lung? Cum creăm mai mulţi antreprenori? Cum evităm capcana venitului mediu? Iată doar câteva dintre întrebările la care îşi propune să dea răspunsul proiectul “25 de întrebări pentru viitorul României”, demarat de EY.

    ANTREPRENORIAT: Cariera în IT începe din liceu

    TEHNOLOGIE: Internet of Things devine realitate

    LIFESTYLE: Arta ca business

    SPECIAL: Transformarea Indiei în noul tărâm al făgăduinţei
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • În timp ce la noi în ţară închisorile sunt pline ochi alte ţări le închid din lipsa detinuţilor

    Măsura a fost luată ca urmare a scăderii numărului de infracţiuni, în mod constant, de-a lungul ultimilor 13 ani.

    Acest proces va duce la dispariţia a peste 2.000 de locuri de muncă; dintre cei care vor rămâne fără loc de muncă, 700 vor fi selectaţi pentru a lucra în cadrul sistemul olandez de justiţie.

    Problema închisorilor goale a devenit atât de gravă, încât în septembrie 2016 Olanda a importat 240 de prizonieri din Norvegia pentru a umple celulele.

    Există mai mulţi factori ce pot explica abilitatea Olandei de a menţine o rată minimă a criminalităţii: legile sunt extrem de permisive în ceea ce priveşte drogurile, în vreme ce guvernul se concentrează mai mult pe reabilitare decât pe pedepsirea celor găsiţi vinovaţi.

    Un studiu publicat în 2008 a descoperit că sistemul olandez, ce prevede folosirea unei brăţări electronice în locul încarcerării, a scăzut număr recidiviştilor la jumătate.

    Toate aceste lucruri au dus la numărul extrem de mic de prizonieri: cu toate că populaţia din Olanda numără 17 milioane de oameni, doar 11.600 de oameni sunt încarceraţi: o rată de 69 de cazuri la 100.000 de oameni. În Statele Unite, spre exemplu, rata este de 716 cazuri la 100.000 de oameni.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 mai 2017

    COVER STORY:  Cum creşti productivitatea angajaţilor

    Cu 15% este mai mare productivitatea angajaţilor din medii de lucru cu elemente naturale. Altfel spus, un angajator câştigă aproape o zi de muncă pe săptămână de pe urma fiecărui angajat. Dezvoltatorul clujean Transilvania Construcţii mizează pe designul cu elemente naturale şi a dezvoltat pe aceste principii clădirea de birouri Novis Plaza.

    AUTO: Perspectiva celui mai înalt fololiu

    INDUSTRIE: Eficienţă în producerea cauciucurilor

    STRATEGIE: Antreprenorul part-time

    SPECIAL: Cea din urmă utopie de pe Pământ
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum a ajuns un rege să fie pilot pe avioanele de pasageri. Şi tu te-ai putea afla într-un avion pilotat de el

    Regele Olandei, Willem-Alexander, a dezvăluit public într-un interviu acordat ziarului De Telegraaf, că pilotează în secret aeronavele companiei KLM. Regele a recunoscut că timp de două decenii a zburat cu KLM în calitate de copilot. Pasiunea de a pilota îl ajută să se relaxeze şi să se detaşeze de îndatoririle regale, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În ultimii 21 de ani, regele Olandei a zburat în calitate de copilot de două ori pe lună cu KLM. Willem-Alexander a păstrat discreţia de fiecare dată când a fost la bordul aeronavelor. „Avantajul de a fi copilot constă în faptul că nu este nevoie să-mi spun numele. Întotdeauna când le urez pasagerilor un zbor plăcut alături de noi, menţionez doar numele căpitanului şi al echipajul. Deci nu trebuie să mă prezint.” a declarat regele. Întrucât prezenţa regelui nu va fi anunţată niciodată, pasagerii nu vor fi notificaţi când membrul familiei regale se va află la bord.

    Suveranul olandez a precizat că se antrenează în prezent pentru a pilota aeronavele Boeing 737 din flota KLM. Regele va continua să zboare de două ori pe lună în calitate de copilot, la fel cum obişnuia în timp ce pilota avioanele de dimensiuni mai mici, Fokker 70. Acesta alege de obicei zborurile scurte, ca să poată reveni rapid în Olanda în caz de urgenţă.

    Compania KLM a fost fondată în anul 1919, fiind astfel cea mai veche linie aeriană care şi-a păstrat numele original. În 2004, Air France şi KLM au format alianţă Air France KLM. Din această aliantă a rezultat cel mai puternic grup aviatic european, bazat pe două brand-uri şi hub-uri puternice-aeroportul Schiphol din Amsterdam şi aeroportul Charles de Gaulle din Paris. Păstrand identitatea celor 2 companii, grupul se concentrează pe 3 aspecte esenţiale: transportul pasagerilor, mentenanţa aeronavelor şi transportul de marfă.   

    Air France şi KLM sunt companii membre ale alianţei globale SkyTeam, care numără 20 membri şi care oferă pasagerilor din intreagă lume acces la o reţea globală de peste 17.300 de zboruri către 1.062 de destinaţii din 177 de tări.