BusinessMagazin

Tag: negocieri

  • Rezultatul negocierilor cu FMI, după întâlnirea cu Ponta. Probleme la preţul gazelor şi CE Hunedoara

    “În primul rând, experţii Comisiei Europene insistă pentru o soluţie privind liberalizarea preţului la gaze, unde partea română nu a avut aproabare de a îngeţa procesul. Discuţiile au fost aprinse şi pe problema Complexului Energetic Hunedoara, pentru care experţii internaţionali cer lichidarea companiei. Decizia pe cele două subiecte a fost amânata şi urmează să fie negociată, cel mai probabil luni, de delegaţia comună FMI şi CE direct cu premierul Victor Ponta”, au declarat pentru MEDIFAX surse oficiale, după discuţiile de sâmbătă dintre ministrul Energiei, Andrei Gerea, şi delegaţia comună Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu afirma, la începutul lunii decembrie, că are acordul Comisiei Europene pentru amânarea calendarului de liberalizare a preţului la gazele destinate populaţiei până în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată până la 1 iulie 2015, însă informaţia nu a fost confirmată de oficialii europeni.

    Potrivit calendarului convenit cu partenerii internaţionali, România trebuia să majoreze preţul final al gazelor destinate populaţiei cu 2% de la 1 octombrie şi 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creşterea tarifului reglementat pentru gazele din producţia internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut şi la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majorarea preţului la gazele pentru populaţie cu 2% de la 1 aprilie şi cu încă 3% de la 1 iulie 2015.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    Experţii FMI şi CE insistă şi pentru o soluţie de lichidare a Complexului Energetic Hunedoara, companie pentru care există deja o cerere în instanţă pentru declanşarea insolvenţei.

    De altfel, Gherea declara încă de la finele anului trecut, imediat după preluarea portofoliului la Energie, că Complexul Energetic Hunedoara (CEH) este aproape de insolvenţă şi trebuie eficientizat.

    Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% consumul de energie la nivel naţional.

    Compania a fost înfiinţată în 2012 prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului, care au aparţinut Companiei Naţionale a Huilei.

    Guvernul a aprobat strategia de privatizare a companiei în martie 2013.

    Operaţiunea urma să fie efectuată prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic şi dobândirea de către acesta a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, în cadrul unei operaţiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acţiuni.

    Negocierile dintre autorităţi şi delegaţia FMI-CE au continuat şi sâmbătă, în special pe subiecte privind finanţele şi energia, fiind patru teme unde părţile nu au ajuns la un acord, în timp ce la CFR Marfă s-a convenit reluarea privatizării.

    Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat, miercuri, că Guvernul va avea vineri cea mai importantă întâlnire cu FMI, la care vor participa toţi miniştrii, pentru “a încerca să ajungă la un consens” cu experţii Fondului, atunci urmând să se ştie “dacă va mai fi sau nu în continuare un acord”.

    Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat că banca centrală este pregătită pentru eventualitatea în care România va întrerupe înainte de termen acordul cu FMI, arătând însă că negocierile merg bine şi nu va face alte comentarii înainte de conferinţa FMI, programată pentru luni.

    Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an.

    România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.

    Ultima misiune FMI la Bucureşti de evaluare a acordului a fost în luna iunie a anului trecut, când Guvernul şi Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fără o scrisoare de intenţie.

    În urmă cu două săptămâni, premierul Victor Ponta a declarat că România nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar încheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care îl are Polonia, nu strică şi nu costă, el adăugând că negocierile în acest sens vor avea loc după încheierea “cu bine” a acordului existent.

    O misiune tehnică a creditorilor internaţionali a mai fost prezentă în România în luna decembrie, însă exclusiv pentru discuţii privind bugetul pe acest an.

  • Negocierile de la Minsk s-au încheiat fără un acord

    Negocierile de pace destinate încheierii unui acord de încetare a focului cu caracter “coercitiv” în estul separatist al Ucrainei au început sâmbătă la Minsk, pe fondul unei intensificări a violenţelor soldate cu moartea a 15 militari ucraineni.

    Grupul de contact, format din fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus Mihail Zurabov şi reprezentanta OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) Heidi Tagliavini, şi emisarii republicilor rebele proruse Doneţk şi Lugansk s-au întâlnit la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) într-o reşedinţă oficială din capitala belarusă unde au fost semnate primele acorduri de pace în septembrie.

    Fostul şef al administraţiei lui Kucima, Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiuni americane, a ajuns, de asemenea, la reuniune la bordul maşinii ambasadorului rus, fără să se ştie care este mandatul lui la aceste negocieri.

    Separatiştii au ameninţat că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva “până la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk”, din care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

    La Kiev, ministrul Apărării Stepan Poltorak a anunţat sâmbătă că 15 miliari ucraineni au fost ucişi şi alţi 30 au fost răniţi “pe toată linia frontului” în 24 de ore.

    El a spus că oraşul strategic Debalţeve, pe drumul care leagă Doneţk de Lugansk şi care este în prezent devastat de lupte crâncene, este acum “controlat parţial de grupuri rebele”.

    Ulterior, ministerul său a difuzat un comunicat în care sublinia că “Debalţeve este sub controlul ucrainenilor”, dar că insurgenţii “bombardează împrejurimile oraşului”.

    Un oficial militar separatist, Eduard Basurin, a afirmat la rândul său că rebelii au “încercuit” forţele ucrainene, respectiv 8.000 de persoane în total, prezente la Debalţeve.

    Presa ucraineană compară deja bătălia de la Debalţeve cu “tragedia” de la Ilovaisk, când, în august, trupele ucrainene au fost încercuite de separatişti şi peste 100 de militari au fost ucişi.

    Armata ucraineană a anunţat sâmbătă lupte la Vugleguirsk, a cărui cucerire de către rebeli înseamnă o încercuire aproape totală a Debalţeve.

    Potrivit şefului poliţiei regionale Viaceslav Abroskin, Debalţeve şi Vugleguirsk sunt “private de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii”.

    El a adăugat că 12 civili au murit în 24 de ore la Debalţeve, unde “voluntarii evacuează familii întregi”.

    În faţa violenţelor care au atins un nivel critic în ultimele zile, OSCE a declarat că un “document constrângător privind o încetare a focului imediată şi retragerea armelor grele de pe linia de contact” ar trebui semnat sâmbătă la Minsk.

    Pe front diplomatic, Ucraina îl va primi la 5 februarie pe secretarul de Stat american John Kerry, care îi va aduce o susţinere fermă înainte de a participa la conferinţa pe tema securităţii de la Munchen, unde se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.

    Ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a subliniat că Statele Unite nu au “epuizat toate mijloacele pentru a face Rusia să plătească” pentru rolul jucat în conflictul ucrainean, într-un interviu acordat săptămanalului ucrainean Dzerkalo Tîjnia apărut sâmbătă.

    Uniunea Europeană a crescut în această săptămână presiunea asupra Rusiei, prelungind cu şase luni sancţiunile adoptate în martie împotriva unor personalităţi separatiste proruse şi ruse şi extinzând lista neagră cu persoanele vizate de îngheţarea averilor şi interdicţia de călătorie în UE.

    Ea s-a abţinut însă să îşi consolideze arsenalul de sancţiuni economice care, combinate cu prăbuşirea cursului petrolului, ar urma să plonjeze Rusia în recesiune în acest an, cu o scădere de 3 la sută a produsului intern brut, potrivit noilor previziuni ale Guvernului rus date publicităţii sâmbătă.

    Acuzată că înarmează rebeliunea din estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în această zonă, Rusia dezminte orice implicare în conflictul soldat cu peste 5.000 de morţi în nouă luni şi se prezintă ca unul dintre mediatori.

  • Sindicaliştii şi conducerea ArcelorMittal Galaţi nu au ajuns la un acord privind CCM pe 2015

    Purtătorul de cuvânt al Sindicatului ”Siderurgistul AMG”, Vasile Crişan, a declarat că vineri a avut loc o nouă întâlnire a sindicaliştilor cu administraţia combinatului ArcelorMittal Galaţi, pentru negocierea contractului colectiv de muncă pe 2015, dar nu s-a ajuns la niciun acord din cauză că reprezentanţii companiei au modificat foarte puţin ultima ofertă.

    Potrivit lui Crişan, sindicaliştii vor o creştere salarială de 12% pentru angajaţii combinatului, în timp ce administraţia şi-a menţinut oferta de maximum 7,3% şi a propus ca din prima de 100 de lei pe care doreşte să o dea salariaţilor la sfârşitul anului, 50 de lei să fie acordaţi necondiţionat, iar restul de 50 de lei doar dacă pe parcursul anului 2015 nu se nu se va înregistra niciun accident mortal de muncă la ArcelorMittal Galaţi.

    Sindicaliştii au respins oferta administraţiei combinatului şi au stabilit că, dacă în urma unei noi întâlniri de negociere, programată pentru 29 ianuarie, nu se va ajunge la un acord, vor declanşa, într-o primă fază, paşii legali de ”luptă sindicală” pentru deschiderea conflictului de interese şi, dacă în urma medierilor tot nu se va ajunge la o înţelegere, se poate declanşa o grevă de avertisment, iar ulterior o greva generală.

    În ultimele săptămâni, au avut loc mai multe întâlniri între administraţia companiei şi reprezentanţii Sindicatul ”Siderurgistul AMG”, singurul sindicat reprezentativ din ArcelorMittal Galaţi, pentru încheierea noului contract colectiv de muncă pe 2015, dar toate acestea au eşuat.

    Joi, la poarta combinatului, aproximativ 400 de angajaţi au protestat, solicitând salarii mai mari şi ca sindicaliştii care participă la negocierea noului contract colectiv de muncă să nu fie de acord cu noile propuneri făcute de administraţia companiei.

    Mitingul de protest a fost organizat de sindicatele US Forum şi Sindicatul Naţional al Siderurgiştilor, care nu participă la negocieri cu administraţia.

    De altfel, Sindicatul ”Siderurgistul AMG” s-a delimitat de acţiunea de protest de joi a celor două sindicate.

    În urma acţiunii de protest de joi, administraţia combinatului Arcelor Mittal Galaţi a transmis că îşi menţine oferta de creştere salarială de 7,3%.

    ”ArcelorMittal Galaţi reafirmă necesitatea încheierii Contractului Colectiv de Muncă, document care prevede creşterea salariilor şi a bonusurilor pentru toţi angajaţii – cu excepţia managerilor – faţă de contractul anterior. Pentru muncitori, creşterea medie este de 7,3%, iar pentru salariul de bază, este de 6%”, se arăta într-un comunicat de presă transmis de purtătorul de cuvânt al Combinatului, Dorian Dumitrescu.

    Combinatul ArcelorMittal Galaţi are aproximativ 6.400 de angajaţi.

  • Punctele fierbinţi ale negocierilor pentru Guvernul Ponta 4: Ministerul Finanţelor şi numărul de vicepremieri

    Liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu ar fi ridicat, în cadrul negocierilor pentru formarea viitorul Cabinet, solicitări privind ministere cu profil economic. Tăriceanu i-ar fi transmis lui Ponta că PLR vrea ministerele Economiei şi Finanţelor, care au profil economic, dar şi SGG, pentru care s-ar pregăti Radu Stroe. Totodată, Tăriceanu s-ar fi arătat interesat chiar şi de Ministerul Culturii, vacantat de UDMR, dar şi de cel al Educaţiei, în condiţiile în care actualul ministru Remus Pricopie nu s-ar mai regăsi în viitorul Guvern.

    Pe de altă parte, Tăriceanu ar fi negociat doar portofolii, nu şi funcţii de vicepremier, care, în opinia sa, nu au decât un rol de reprezentare.

    Unul dintre punctele fierbinţi de negociere între Ponta şi Tăriceanu îl reprezintă Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care Ponta ar vrea comasarea Finanţelor cu Bugetul şi numirea social-democratului Darius Vâlcov (actualmente ministru delegat pentru Buget, n.r.) la acest minister.

    În schimb, Tăriceanu ar vrea ca PLR să asume portofoliul, în cărţi fiind Andrei Gerea, mai susţin sursele citate.

    Dacă Ponta şi Tăriceanu nu se înţeleg în această privinţă, atunci ministerele de Finanţe şi pentru Buget nu se vor mai comasa, Finanţele urmând să revină PLR, iar Bugetul menţinându-şi titularul de portofoliu, respectiv pe Vâlcov, în condiţiile în care Ponta nu este dispus să renunţe la Vâlcov.

    Un alt punct fierbinte al negocierilor îl reprezintă numărul de vicepremieri pe care viitorul Executiv îl va avea.

    Până în prezent, este aproape cert faptul că Gabriel Oprea va fi vicepremier şi în viitorul Guvern, el păstrându-şi şi un portofoliu, respectiv Administraţia şi Internele.

    Şi social-democratul Liviu Dragnea ar dori să îşi menţină postul de vicepremier, el precizând public că ar fi indicat ca viitorul Cabinet să aibă doi vicepremieri.

    Dacă Daniel Constantin nu revendică şi el postul de vicepremier, pe care îl deţine acum, viitorul Guvern va avea doar doi vicepremieri.

    Dacă, însă, îl va cere, viitorul Cabinet va avea trei vicepremieri, în condiţile în care Tăriceanu nu doreşte pentru PLR o astfel de funcţie, el fiind interesat de portofolii pline sau de SGG.

    UNPR, PC şi PLR vor deţine în viitorul Cabinet câte două portofolii, UNPR şi PC păstrându-şi, în linii mari, atât ministerele actuale, cât şi pe cei care ocupă funcţiile de miniştri.

    Pe de altă parte, este posibil ca UNPR şi PC să le revină ministerele Mediului sau Culturii, vacantate de UDMR.

    Din viitorul Cabinet vor dispărea, însă, miniştrii delegaţi.

    Miniştrii PSD actuali îşi vor păstra, în mare parte, şi în viitorul Cabinet portofoliile.

    Astfel, se vor menţine Mircea Duşa la Apărare, Rovana Plumb la Muncă, minister care ar urma să preia şi Dialogul Social, Nicolae Bănicioiu la Sănătate, Robert Cazanciuc la Justiţie, Eugen Teodorovici la Fonduri Europene şi, probabil, Ioan Rus la Transporturi.

    Din viitorul Cabinet ar putea să nu mai facă parte însă Gabriela Szabo, având în vedere faptul că Ministerul Sportului ar putea să nu se mai regăsească în componenţa viitorului Guvern.

    Totodată, în discuţie se află şi Ministerul Economiei, deţinut acum de Constantin Niţă, care ar face lobby pentru a-şi menţine portofoliul şi în viitorul Executiv, în condiţiile în care portofoliul este dorit de Tăriceanu, pentru PLR.

    Structura viitorului Guvern va fi stabilită şi titularii de portofolii vor fi nominalizaţi până la sfârşitul săptămânii în curs.

  • Punctele fierbinţi ale negocierilor pentru Guvernul Ponta 4: Ministerul Finanţelor şi numărul de vicepremieri

    Liderul PLR Călin Popescu Tăriceanu ar fi ridicat, în cadrul negocierilor pentru formarea viitorul Cabinet, solicitări privind ministere cu profil economic. Tăriceanu i-ar fi transmis lui Ponta că PLR vrea ministerele Economiei şi Finanţelor, care au profil economic, dar şi SGG, pentru care s-ar pregăti Radu Stroe. Totodată, Tăriceanu s-ar fi arătat interesat chiar şi de Ministerul Culturii, vacantat de UDMR, dar şi de cel al Educaţiei, în condiţiile în care actualul ministru Remus Pricopie nu s-ar mai regăsi în viitorul Guvern.

    Pe de altă parte, Tăriceanu ar fi negociat doar portofolii, nu şi funcţii de vicepremier, care, în opinia sa, nu au decât un rol de reprezentare.

    Unul dintre punctele fierbinţi de negociere între Ponta şi Tăriceanu îl reprezintă Ministerul de Finanţe, în condiţiile în care Ponta ar vrea comasarea Finanţelor cu Bugetul şi numirea social-democratului Darius Vâlcov (actualmente ministru delegat pentru Buget, n.r.) la acest minister.

    În schimb, Tăriceanu ar vrea ca PLR să asume portofoliul, în cărţi fiind Andrei Gerea, mai susţin sursele citate.

    Dacă Ponta şi Tăriceanu nu se înţeleg în această privinţă, atunci ministerele de Finanţe şi pentru Buget nu se vor mai comasa, Finanţele urmând să revină PLR, iar Bugetul menţinându-şi titularul de portofoliu, respectiv pe Vâlcov, în condiţiile în care Ponta nu este dispus să renunţe la Vâlcov.

    Un alt punct fierbinte al negocierilor îl reprezintă numărul de vicepremieri pe care viitorul Executiv îl va avea.

    Până în prezent, este aproape cert faptul că Gabriel Oprea va fi vicepremier şi în viitorul Guvern, el păstrându-şi şi un portofoliu, respectiv Administraţia şi Internele.

    Şi social-democratul Liviu Dragnea ar dori să îşi menţină postul de vicepremier, el precizând public că ar fi indicat ca viitorul Cabinet să aibă doi vicepremieri.

    Dacă Daniel Constantin nu revendică şi el postul de vicepremier, pe care îl deţine acum, viitorul Guvern va avea doar doi vicepremieri.

    Dacă, însă, îl va cere, viitorul Cabinet va avea trei vicepremieri, în condiţile în care Tăriceanu nu doreşte pentru PLR o astfel de funcţie, el fiind interesat de portofolii pline sau de SGG.

    UNPR, PC şi PLR vor deţine în viitorul Cabinet câte două portofolii, UNPR şi PC păstrându-şi, în linii mari, atât ministerele actuale, cât şi pe cei care ocupă funcţiile de miniştri.

    Pe de altă parte, este posibil ca UNPR şi PC să le revină ministerele Mediului sau Culturii, vacantate de UDMR.

    Din viitorul Cabinet vor dispărea, însă, miniştrii delegaţi.

    Miniştrii PSD actuali îşi vor păstra, în mare parte, şi în viitorul Cabinet portofoliile.

    Astfel, se vor menţine Mircea Duşa la Apărare, Rovana Plumb la Muncă, minister care ar urma să preia şi Dialogul Social, Nicolae Bănicioiu la Sănătate, Robert Cazanciuc la Justiţie, Eugen Teodorovici la Fonduri Europene şi, probabil, Ioan Rus la Transporturi.

    Din viitorul Cabinet ar putea să nu mai facă parte însă Gabriela Szabo, având în vedere faptul că Ministerul Sportului ar putea să nu se mai regăsească în componenţa viitorului Guvern.

    Totodată, în discuţie se află şi Ministerul Economiei, deţinut acum de Constantin Niţă, care ar face lobby pentru a-şi menţine portofoliul şi în viitorul Executiv, în condiţiile în care portofoliul este dorit de Tăriceanu, pentru PLR.

    Structura viitorului Guvern va fi stabilită şi titularii de portofolii vor fi nominalizaţi până la sfârşitul săptămânii în curs.

  • Neînţelegeri la negocierile cu FMI: Fondul şi CE cer Guvernului un deficit de 0,9% în loc de 1,4%. Este posibilă ÎNTRERUPEREA discuţiilor

    Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

    O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.

    Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

    Surse oficiale au declarat, săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.

    Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

     Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.

  • Alegerile s-au terminat, de-acum ocupaţi gările

    Primul interviu al preşedintelui ales a fost pentru presa străină, respectiv pentru agenţia Reuters, căreia Iohannis i-a declarat că e posibil ca în doar câteva săptămâni să se schimbe majoritatea parlamentară, astfel încât guvernul Ponta să poată fi dat jos rapid şi înlocuit cu un guvern PNL. A fost a doua oară după alegeri când Iohannis a vorbit de nevoia ca PNL să preia rapid puterea, uitând atât de atitudinea rezervată şi evazivă pe care o avusese în campanie faţă de această temă, cât şi de faptul că unul dintre principalele argumente ale campaniei a fost tocmai faptul că un singur partid (pe atunci era vorba de PSD) nu trebuie să dea şi preşedinţia, şi parlamentul, şi guvernul.

    Cât de rapid se va realiza planul lui Iohannis a explicat Sulfina Barbu, fost fruntaş PDL, actual vicepreşedinte PNL, care s-a referit la o moţiune de cenzură ce va fi depusă în februarie, adică la începutul noii sesiuni parlamentare, pe un motiv ce urmează să fie găsit la momentul respectiv. Cum era de aşteptat, viitorul guvernării a devenit deja instabil, după ce liderii UDMR au anunţat ieşirea formaţiunii din coaliţia care sprijină guvernul Ponta.

    Decizia UDMR ar urma să fie oficializată la 13 decembrie, însă ea deschide deja perspectiva ca partidul maghiarilor să se alăture unei viitoare guvernări PNL şi astfel să-şi satisfacă strategia de a rămâne în permanenţă la putere, indiferent cine câştigă şi cine pierde alegerile. Celelalte balamale permanente ale tuturor guvernărilor, UNPR şi PC, la care mai nou se adaugă PPDD şi rebelii din PPDD, sunt aşteptate şi ele să se ralieze noii puteri, fie oficial, la nivel de partid, fie individual, prin dezertări ale unora dintre parlamentari de genul celor care au făcut posibilă în mai 2012 căderea guvernului Ungureanu.

    Copreşedintele PNL, Vasile Blaga, a promis însă, pentru orice eventualitate, că PNL nu va primi traseişti în partid şi a dat de înţeles că omul care se ocupă de pregătirea guvernării este fostul fruntaş PDL Cătălin Predoiu, cel prezentat în campanie drept viitorul premier în cazul unei victorii a lui Klaus Iohannis.

  • Duşa: Acum sunt negocieri privind Comandamentul NATO şi ceea ce va oferi România aliaţilor

    Ministrul Apărării a declarat joi, în judeţul Constanţa, că negocierile se poartă cu generali ai NATO şi forţelor SUA, dar şi cu Comitetul Militar de la Bruxelles.

    “Noi suntem acum în negocieri. De fapt sunt militarii şi specialiştii, vizavi de capabilităţile pentru forţele aeriene şi pentru forţele navale şi pentru forţele terestre. De altfel, şi generali de la NATO şi ai Statelor Unite sunt în ţară în momentul de faţă şi specialiştii noştri negociază la Bruxelles, la Comitetul Militar şi în momentul în care vom hotărî exact locaţiile, voi comunica şi locaţiile. De altfel, în declaraţia finală există această precizare că într-un termen relativ scurt se vor prezenta aceste detalii în şedinţa miniştrilor Apărării, probabil va fi în luna februarie, când se va lua decizia privind aceste capabilităţi. În momentul de faţă avem discuţiile tehnice legat de ceea ce trebuie să realizăm noi ca naţiune gazdă, ţările NATO care vor participa la aceste misiuni, probabil una din ele îşi asumă rolul de naţiune lider. Suntem în negocierile tehnice şi voi face aceste precizări publice în momentul în care finalizăm aceste negocieri”, a spus Duşa.

    El a fost prezent, joi, la un exerciţiu tactic cu trageri de luptă cu sistemele de rachete antiaeriene desfăşurat în Poligonul Capu Midia.

    Mircea Duşa a spus la finalul evenimentului că militarii români sunt foarte bine pregătiţi, ei doborând toate ţintele.

    “S-au executat mai multe trageri cu diferite rachete sol-aer pe care le avem în dotare Armatei Române. V-aţi dat seama că militarii noştri, şi mai ales specialiştii, inginerii, rachetiştii sunt foarte bine pregătiţi pentru că toate ţintele care au fost lansate au fost lovite. Sunt mândru de specialiştii noştri şi de militarii români şi de fiecare dată chiar dacă este un exerciţiu de pregătire dau dovadă de responsabilitate, de profesionalism în tot ceea ce fac”, a afirmat ministrul Apărării.

    În timpul exericţiilor în poligon a avut loc şi un incendiu de vegetaţie uscată, care a fost stins în scurt timp.

    Duşa a spus că au fost luate măsuri pentru ca focul să nu se extindă şi că astfel de incendii au loc frecvent în poligon atunci când au loc trageri cu rachete.

    “Când avem trageri cu rachete, de fiecare dată se produce incendiu la vegetaţie şi este creat acel baraj de pămând din acea zonă pentru a nu se extinde. Dar de fiecare dată la lansarea rachetei, în momentul în care pleacă de pe rampă, se degajă o cantitate mare de energie şi se produce incendiul de vegetaţie”, a explicat Mircea Duşa.

    În timpul exerciţiului de la Poligonul Capu Midia au fost verificate nivelul de operativitate a tehnicii şi de pregătire a personalului din unităţi de rachete antiaeriene din compunerea Forţelor Terestre şi Forţelor Aeriene. Tragerile de luptă din poligonul Capu Midia se desfăşoară anual, iar acest exerciţiu a fost planificat cu un an înainte.

  • PC şi PLR negociază încheierea unui acord parlamentar şi grupuri parlamentare comune – surse

    Potrivit surselor citate, acest acord parlamentar ar putea fi încheiat înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

    Prin această strategie, PC urmăreşte să-şi întărească în Parlament grupurile parlamentare, aproape dublând numărul lor cu parlamentarii din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ceea ce i-ar da posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus în Parlament. Conservatorii ar mai obţine, prin această mişcare, avantajul de a se identifica cu valorile de centru-dreapta, intenţionând să ocupe culoarul ideologic revendicat în prezent de PDL şi PNL.

    Partidul Liberal Reformator ar avea, la rândul său, beneficiul de a face parte dintr-un grup parlamentar, dar şi posibilitatea de a-şi susţine iniţiativele. Din punct de vedere strategic, deşi este cunoscută apropierea lui Călin Popescu Tăriceanu de Victor Ponta, parlamentarii din PLR nu ar putea să se afilieze grupurilor PSD, deoarece acesta are grupuri ”bine închegate”, iar social-democraţii susţin valorile socialiste, au mai precizat sursele menţionate.

    Contactat de MEDIAFAX, vicepreşedintele PC Codrin Scutaru a precizat că nu exclude o astfel de colaborare, având în vedere că şi PC şi PLR susţin măsurile de centru-dreapta.

    ”Nu sunt mandatat să vorbesc despre acest lucru. Nu exclud însă ca o astfel de idee să poată fi subiect de discuţie între cele două partide, având în vedere că susţinem şi unii şi alţii măsuri de centru-dreapta. Noi avem ca doctrină social-liberalismul modern, PLR sunt liberalii care continuă tradiţia PNL istoric”, a afirmat Codrin Scutaru.

    În prezent, PC are grupul parlamentar de la Senat format din 9 senatori, iar la Camera Deputaţilor din 15 deputaţi, în timp ce partidul lui Tăriceanu are în jur de 30 de parlamentari, majoritatea plecaţi de la PNL.

    PLR a avut, la începutul lunii august, Congresul de constituire, unde Călin Popescu Tăriceanu a fost ales preşedinte al partidului, dar şi candidat la Preşedinţie.

  • Ministrul de Externe al Germaniei anunţă progrese în discuţiile pe tema Ucrainei de la Berlin. Rusia confirmă progresele

    “O discuţie dificilă dar eu cred şi sper că am făcut progrese în privinţa unor puncte”, a declarat Steinmeier la încheierea celor cinci ore de discuţii cu omologii săi ucrainean Pavlo Klimkin, rus Serghei Lavrov şi francez Laurent Fabius. El nu a precizat asupra căror puncte s-au înregistrat respectivele progrese.

    O sursă diplomatică franceză a declarat, de asemenea, fără alte precizări, că “în pofida climatului dificil, au fost înregistrate progrese”.

    Participanţii vor raporta rezultatele întâlnirii şefilor guvernelor lor, a precizat Steinmeier şi s-ar putea decide luni sau marţi “sub ce formă vor continua discuţiile de astăzi”.

    “Obiectivul rămâne să facem tot posibilul pentru a contribui la reducerea la tăcere a armelor în Ucraina şi evitarea altor victime”, a adăugat el.

    Înaintea reuniunii, diplomatul german, foarte implicat alături de cancelarul Angela Merkel pentru a încerca găsirea unei ieşiri din conflict, şi-a exprimat speranţa definirii unei schiţe a unei foi de parcurs către o încetare a focului, recunoscând că părţile sunt însă “departe de o soluţie politică”.

    Rusia confirmă unele progrese în negocierile de la Berlin pe tema Ucrainei

    Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa au înregistrat unele progrese în timpul negocierilor de duminică pe tema soluţionării conflictului ucrainean, a confirmat luni ministrul rus de Externe, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.

    Părţile au discutat despre eforturile internaţionale de rezolvare a crizei ucrainene, a reamintit ministrul.

    “S-au înregistrat unele progrese în toate problemele. S-a convenit asupra continuării dialogului în acest format, ceea ce ar permite găsirea unor propuneri concrete pentru a fi supuse atenţiei liderilor rus, german, francez şi ucrainean”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.

    Negocieri dintre Serghei Lavrov (Rusia) şi Pavlo Klimkin (Ucraina) în vederea încetării luptelor în estul Ucrainei au avut loc duminică noaptea la hotelul Villa Borsig din Berlin. La discuţii au participat, de asemenea, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier şi omologul său francez Laurent Fabius. Potrivit lui Steinmeier, negocierile au fost dificile, dar părţile au înregistrat progrese în anumite puncte.

    Miniştrii de Externe ar urma să discute luni sau marţi cu şefii de Guvern pe tema continuării negocierilor.

    Aceasta este a doua întâlnire de acest fel, după cea din 2 iulie, care a avut loc tot la Berlin.