BusinessMagazin

Tag: modernizare

  • Sorin Paslaru: Opriti pradarea bugetului si apoi vorbiti de modernizare

    Dupa doi ani, Guvernul Boc a reusit un fapt extraordinar: a
    reusit sa se incadreze in deficitul bugetar. Bravo. In acest
    rastimp, oamenii fug din Romania pentru ca nu exista locuri de
    munca, ingheata prin spitale si profesorii au ajuns paria in
    societate.

    Niciun program, niciun proiect de modernizare reala a societatii
    nu apare. Ni se flutura niste legi ca ar fi startul revolutiei in
    educatie, in salarizarea publica si in administratie. De legi are
    nevoie Romania sau de dezvoltare? Pai in trei ani vin altii si
    totul trebuie luat de la capat.

    Primii oameni in stat clameaza cu megafonul ca statul sa iasa
    din economie si joburile sa fie date pe rezultate, dar exemplele
    din propria familie arata ca din pacate tot la stat sau prin
    influenta gasesc slujbe pentru odrasle. De ce nu-si aplica lor mai
    intai ce clameaza ca sa convinga oamenii ca acesta este drumul?

    Cum de racnesc cel mai tare ca vor competitie cei aranjati de o
    viata in posturi de stat sau care traiesc din contracte cu statul?
    Cine ii poate crede cand ei au ajuns feudali in institutii de unde
    nu dau nimanui socoteala nici cand esecul este urias, cand se
    constata ca rezervele sunt epuizate si sunt necesare imprumuturi de
    zeci de miliarde de euro pentru simpla supravietuire? Iar daca nu
    sunt slujbe la stat, sunt contracte incheiate de stat cu firme care
    sunt ale bunicilor, verilor sau nepotilor. Demagogia este la
    maxim.

    Ii vezi la ore tarzii cum se intrunesc in subsoluri de
    restaurante, in separeuri inecate de fum – haitele de partid.
    Haitele de partid devoreaza tot. S-au constituit in retele. Sunt
    firme care castiga contracte numai la o singura primarie. 99% din
    cifra de afaceri a unei firme constituie o treime sau jumatate din
    toate cheltuielile facute de o primarie intr-un an. Ce dovada mai
    buna trebuie pentru a arata cum se arunca banii publici cu
    lopata?

    Ziarul Financiar a scris, a prezentat pe prima pagina doua
    astfel exemple. Urmarea? Niciuna. Exact ca inainte de ’89, una se
    vorbeste in seminarii si la televizor, alta in subteranele
    politicii. La 1.200 de euro salariu de ministru, traieste cineva
    din salariu in administratia publica? Pe cine pacalim? Ii tot dam
    inainte cu modernizarea, dar cand ii vezi cum pun la cale
    contractele, cum maresc plafoanele sub care sa nu se mai organizeze
    licitatii publice, e clar ca sistemul e construit in asa fel incat
    sa fie pradat.

    Jaful este sistematizat si porneste de la varf. Romania a avut
    la dispozitie bugete de cheltuieli de 200 miliarde de euro in
    ultimii cinci ani. 200 miliarde de euro. De doua ori produsul
    intern brut anual. Rezultatul? Datoria publica a crescut de la 12
    miliarde de euro la 40 de miliarde de euro in aceeasi perioada.
    Aici e marea drama – risipa sistematica. Zeci de mii de functionari
    ai statului castiga in continuare mai mult decat presedintele
    Romaniei, retelele stiu unde si cand trebuie sa se aseze pentru
    contracte si salarii care nu au nicio legatura cu austeritatea. Pe
    de o parte clameaza transparenta, pe de alta parte vin cu gasca, ca
    un stol de vulturi cand miros prada, oriunde isi gaseste unul o
    pozitie. Concursuri de angajare transparente?

    In 1997, la cateva luni dupa ce fusese numit presedinte, Emil
    Constantinescu il numea in functia de consilier pe fiul unui alt
    consilier. La criticile presei, a raspuns: “Popularitatea pe care o
    am imi permite sa fac aceasta angajare”. A fost inceputul
    sfarsitului. Nu putea convinge reforma facuta de reformisti care
    clamau restructurarea doar pentru altii, iar cand s-au vazut la
    putere si-au adus pana si nepotii la comanda. Ca si acum, gasti, nu
    competenta.

    500 milioane de euro a avut la dispozitie Ministerul Dezvoltarii
    anul trecut, iar Ministerul Transporturilor 2 miliarde de euro.
    Unde sunt banii? Ce s-a ales de ei? Un bazin de inot costa 1 milion
    de euro. Puteau fi facute 500. A fost vreunul terminat in 2010 ?
    Nu. Sunt vreo 15 in executie si nu au fost terminate pentru ca… nu
    sunt bani. Nu sunt bani, auzi, a avut la dispozitie 500 milioane de
    euro si nu sunt bani. Un kilometru de autostrada costa 5 milioane
    de euro la ses. Cu 2 miliarde de euro se puteau face 400 de km.
    Cati s-au terminat? 13 km. 2 miliarde de euro pentru 13 km de
    autostrada si cateva zeci de kilometri de centuri ocolitoare.

    Pai unde mergem in ritmul asta ? Si daca vom avea bugetul
    Frantei de 400 miliarde de euro, de 10 ori mai mare decat al
    Romaniei, tot praful o sa se aleaga. Unde sunt banii? In conturi in
    Elvetia, unde sa fie? Cand in loc sa coste o lucrare 1 leu costa
    10, poate sa se imprumute Romania si cu 100 miliarde de euro, ca
    banii se vor duce toti acolo. Osificarea structurilor de putere in
    jurul unor clanuri, inghetul revoltei tinerilor de 20 de ani lasati
    prada etnobotanicelor, lipsa de orizont in mediul rural lasat fara
    nicio perspectiva decat munca in strainatate – sunt cele mai mari
    pericole pentru Romania acestor ani. Din pacate, nu ne va
    transforma singura aderarea la UE economia si societatea asa cum au
    crezut multi. Si nici macar intrarea in zona euro. Sunt tinte
    false, ambalaje pentru vise. Puneti cartile pe masa si jucati
    realitatea, nu fantome. Altfel se va razbuna.

  • Licitatii de un miliard de euro la CFR. Pe unde ni se promite iar ca zburam cu 160 km/ora

    Chiar daca in momentul de fata se poate circula cu 140 km/ora
    doar pe un tronson de 90 km, intre Bucuresti si Campina, oficialii
    CFR SA au planuri ambitioase pentru 2015, cand promit ca trenurile
    se vor deplasa cu viteza sporita pe 620 km.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Fiat investeste 700 milioane de euro pentru modernizarea unei uzine din Serbia

    Fiat are in plan pentru noua uzina asamblarea a doua noi modele,
    din care unul ar putea apartie Chrysler. Fabrica va produce 200.000
    de masini pe an incepand cu 2011-2012, dar capacitatea va putea fi
    majorata ulterior cu inca 100.000 de unitati. Aproape toate
    autovehiculele vor fi exportate, insa pietele de desfacere nu au
    fost inca alese, scrie Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Blue Air isi face singur aeroport la Bacau

    Cu o intarziere de jumatate de an, din cauza legislatiei
    neclare, compania Romstrade, patronata de omul de afaceri
    giurgiuvean Nelu Iordache, va incepe asfaltarea pistei de la
    Aeroportul Bacau, pe care o alta firma a sa, Blue Aero, l-a preluat
    in concesiune pe 34 de ani. Aeroportul va deveni un centru zonal
    pentru Moldova al companiei aviatice low-cost Blue Air, care spera
    ca in acest an sa ajunga la un flux de peste 300.000 de calatori,
    fata de 250.000 in 2009.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cele 32 de masuri anticriza ale guvernului

    Cele 32 de noi masuri anticriza anuntate astazi de PD-L si PSD

    Masuri pentru stimularea economiei

    1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate in dificultate din cauza crizei economice, in scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor si investitii;
    2. Sustinerea productiei pentru export prin garantii si contragarantii;
    3. Credit fiscal pentru renovarea si modernizarea locuintelor si cladirilor;
    4. Scutirea profitului reinvestit in economia reala;
    5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investitii, precum si identificarea de masuri suplimentare pentru stimularea si dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural (varianta: conceperea unui program national pentru dezvoltarea industriei alimentare in mediul rural);
    6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de pana la 30 de ani;
    7. Utilizarea scrisorii bancare ca si garantie de buna executie pentru societatile din domeniul constructiilor;
    8. Studierea posibilitatilor de creare a unui fond de investitii, inclusiv prin includerea participatiilor statului in societati comerciale, prin care sa se asigure proiectele de investitii de importanta nationala;
    9. Dezvoltarea unui proiect national de investitii de mediu si irigatii, care sa asigure imbunatatirea factorilor de mediu (amenajari hidrotehnice, ameliorarea solului) si valorificarea potentialului agricol si care sa fie prevazut in proiectul de buget pe anul 2010;
    10. Promovarea de proiecte pentru indeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetarii si inovarii: stimularea infiintarii si dezvoltarii parcurilor stiintifice si tehnologice si a clusterelor de competitivitate; masuri de incurajare a cercetarii asemanatoare cu cele aflate in vigoare pentru sectorul IT;
    11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare si alte utilaje agricole, incepand cu 1 ianuarie 2010;
    12. Extinderea „programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009;
    13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural si imbunatatirea activitatii acestuia, orientata catre investitii in agricultura si industria alimentara din mediul rural;
    14. Imbunatatirea Legii investitiilor, inclusiv prin reducerea valorii investitiilor care pot beneficia de facilitati, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;

    Masuri pentru cresterea veniturilor bugetare

    1. Valorificarea unitatilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare si crearea de surse pentru investitiile din sectorul energetic;
    2. Vanzarea participatiilor minoritare ale statului detinute de AVAS, OSPIS si alte institutii ale administratiei publice;
    3. Vanzarea de catre autoritatile locale a terenurilor pe care se afla cladiri rezidentiale in proprietatea cetatenilor;
    4. Introducerea impozitului forfetar pe activitatile unde evaziunea fiscala este dificil de evaluat, care sa inlocuiasca impozitul minim;
    5. Extinderea bazei de impunere in agricultura prin extinderea productiei agricole de piata;
    6. Urgentarea aparitiei Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) in concordanta cu prevederile legislatiei europene;
    7. Majorarea redeventelor;
    8. Analiza posibilitatilor de supraimpozitare a profitului exceptional datorat unor factori exogeni (windfall profit);
    9. Analiza posibilitatilor de colectare a accizei pentru carburanti la pompa.

    Masuri pentru rationalizarea cheltuielilor bugetare

    1. Restructurarea ANAF
    2. Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale
    3. Introducerea standardelor de cost si a normativelor de personal in domeniul public si privat al statului
    4. Imbunatatirea procedurilor de control financiar, audit public intern si control intern in institutiile statului
    5. Restructurarea si depolitizarea autoritatilor de management si a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale
    6. Instituirea simetriei in tratamentul obligatiilor bugetare ale agentilor economici si MFP.

    Masuri Pentru cresterea lichiditatii monetare in sectorul bancar

    1. Scutirea temporara de impozit a dobanzii aferente sumelor depozitate in banci, de catre persoanele fizice;
    2.Predominanta imprumutului public extern bazat pe euro-bonduri in totalul imprumutului public.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • 42 milioane de euro pentru 5 km de cale ferata

    În aproape trei ani de zile şi după ce au încasat de la statul român peste 42 milioane de euro, austriecii de la PORR au reuşit "performanţa" de a moderniza doar cinci kilometri de cale ferată din totalul aproape 48 cât are tronsonul Câmpina – Predeal. Lucrările, care ar trebui finalizate în toamna lui 2010, sunt întârziate cu mai bine de un an de zile, după cum au declarat pentru Gândul surse din cadrul companiei naţionale de căi ferate CFR SA, responsabilă cu gestionarea infrastructurii feroviare.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Metro a investit 4,7 mil. euro in remodelarea magazinului din Voluntari

    Potrivit reprezentantilor companiei, noua formula a magazinului din Voluntari, pentru care au fost investite 4,7 milioane de euro, transforma magazinul intr-unul din cele mai moderne spatii comerciale ale retelei din Romania.

     

    Remodelarea a durat aproximativ o jumatate de an, noul concept punand accent in special pe serviciile de birotica. Astfel, spatiul raionului dedicat produselor pentru birouri a fost dublat, de la 300 la 680 de metri patrati, in timp ce sortimentatia de produse a crescut cu 30%. In plus, magazinul ofera clientilor si solutii de birotica (laminare, personalizare de stampile etc), servicii telecom pentru business, precum si consultanta pentru alegerea mobilierului de birou. De asemenea, in urma remodelarii au fost imbunatatite din punct de vedere tehnologic, al spatiului si al sortimentatiei raioanele de produse proaspete, cel de vinuri si cel pentru gradinarit.

     

    "Compania noastra a inceput sa-si schimbe strategia, orientandu-se in special catre clientii profesionisti", a declarat Francois Oliver, directorul general al Metro Cash&Carry, adaugand ca este increzator in dezvoltarea magazinelor de proximitate din Romania, principalii clienti ai magazinelor Metro. Desi contextul actual nu este deloc favorabil cresterii micilor comercianti, Oliver a tinut sa precizeze ca acestia vor fi in continuare ajutati de compania Metro, care anul trecut a deschis si un centru de pregatire pentru acestia, in cadrul magazinului din Militari.

     

    Metro Cash&Carry este primul jucator internationat intrat pe piata din Romania, in 1996, in prezent avand 24 de magazine in toata tara, dintre care 4 in Bucuresti. In 2007, lantul de retail a avut vanzari de 1,6 miliarde de euro, pentru 2008 fiind preconizata o crestere la aproximativ 2 miliarde de euro. Grupul Metro opereaza in Romania si lantul de hipermarketuri real,-.

     

    Pe segmentul cash&carry, in Romania mai activeaza compania Selgros, parte a grupului Rewe, prezent in tara noastra si prin lanturile Billa, Penny Market si Penny Market XXL. In 2007, Selgros a avut vanzari de 821 de milioane de euro.

     

    La sfarsitul anului trecut, Metro Cash&Carry a deschis un nou magazin la Deva, reluand astfel procesul de expansiune incheiat in 2005. Cititi mai multe aici.
     

  • Internetul suna mai bine




    Sono.ro a trecut printr-un proces de relansare in urma cu mai putin de doua luni, motivul fiind insa strict nevoia de modernizare. “Lansat la jumatatea lui 2006, cu o investitie de 200 de euro, site-ul a fost mai degraba o joaca”, spune Cosmin Boitan (30 de ani), proprietarul site-ului, justificand astfel faptul ca aspectul si designul erau destul de rudimentare.








     

    Cu toate acestea, chiar si sub infatisarea invechita, Sono.ro s-a transformat dintr-un mic magazin online dedicat echipamentelor audio pentru masini intr-unul unde gama de produse s-a extins considerabil, de la sisteme audio in general la echipamente multimedia si chiar IT. Marketingul si promovarea au fost esentiale, in opinia lui Boitan, mai ales in situatia in care piata era intr-o oarecare masura deja formata de competitori precum Neomax.ro, Be-loud.ro, Dvdplanet.ro, Accesoriiauto.ro sau Aoy.ro. “De la 100 de euro pe luna, cat cheltuiam pentru promovare la inceput, am ajuns la sume de 2.500-3.000 de euro”, spune Cosmin Boitan.

     

    Acum, Sono.ro atrage in medie putin peste 2.000 de vizitatori unici pe zi, dintre care aproximativ 20 comanda produse de pe site. In 2007, valoarea acestor comenzi a fost de un milion de lei (peste 280.000 de euro), in timp ce in prima jumatate a acestui an, vanzarile Sono.ro aproape ca le-au echivalat pe cele din intreg anul precedent. “Pentru 2008, cred ca vom obtine vanzari de 1,8 milioane de lei (aproximativ jumatate de milion de euro) si vom ajunge la aproximativ 3.500 de vizitatori unici pe zi”, estimeaza Boitan.

     

    Cele mai profitabile produse sunt accesoriile, dupa cum spune proprietarul site-ului, in unele cazuri marja de profitabilitate fiind chiar mai mare de 30%. In medie insa, profiturile Sono.ro reprezinta 15-20% din cifra de afaceri, produsele cu profitabilitatea cea mai mica fiind cele de la sectiunea buy-back. “Aici sunt produse achizitionate si returnate de clienti in cel mult 10 zile de la comanda. Nu toate pot fi returnate, dar cele pe care le acceptam sunt bine intretinute, motiv pentru care le scoatem din nou la vanzare la un pret mai mic cu cel putin 10%”, afirma Boitan.