BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Care este oraşul din România devenit „capitala“ retailului autohton. Trei reţele originare din judeţ, cu peste 200 de magazine şi afaceri de 1 mld. lei, au ţinut străinii la distanţă

    Judeţul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puter­nici retaileri independenţi din România, respectiv Annabella, Diana şi Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total.

    ♦ Annabella, Diana şi Euromarket sunt trei dintre cei mai puternici retaileri independenţi din România după cifra de afaceri şi după numărul de magazine ♦ Toţi sunt originari din Vâlcea, un judeţ unde marile reţele de comerţ modern nu au reuşit să pătrundă ♦ La începutul verii, în Vâlcea erau doar puţin peste 30 de supermarketuri şi hipermarketuri sub brand internaţional, al treilea cel mai mic număr din ţară, după Tulcea şi Covasna.

    Judeţul Vâlcea reprezintă acasă pentru trei dintre cei mai puter­nici retaileri independenţi din România, respectiv Annabella, Diana şi Euromarket, care au ajuns să opereze peste 200 de magazine în total.

    Aceste reţele controlate de antreprenori locali, respectiv de familia Mutu (Annabella), familia Crăciunescu (Diana) şi Nicolae Daniel Munteanu (Euromarket), au zeci sau chiar peste 100 de magazine fiecare şi afaceri de sute de milioane de lei anual.

    Împreună, cei trei actori adună vânzări de puţin peste 1 mld. lei anul trecut, un an în care cifra de afaceri a fiecăreia dintre companii a crescut cu ritmuri cuprinse între 14% şi 25%.

     

    Acasă e locul pe care îl ştiu cel mai bine

    Deşi de-a lungul timpului reţelele s-au extins, trecând dincolo de graniţele propriului judeţ, Vâlcea rămâne principa­lul lor teren de luptă, lucru care se vede şi din universul comerţului modern.

    La începutul verii, în judeţul din sudul ţării erau doar puţin peste 30 de supermarketuri şi hipermarketuri sub brand internaţional, al treilea cel mai mic număr din ţară, după Tulcea şi Covasna. Pe o piaţă unde marile reţele se extind continuu şi câştigă teren datorită forţei financiare greu de egalat de jucătorii locali, Vâlcea e o excepţie. La nivelul întregii Românii, cei zece jucători din comerţul modern – ce operează undeva la 4.300 de magazine de tip supermarket, hipermar­ket, proximitate modernă, cash & carry şi discount – au ajuns să aibă circa 70% cotă de piaţă. În Vâlcea însă, brandurile locale sunt dominante şi asta de departe.

    „În Horezu (un mic oraş din judeţul Vâlcea – n.red.) nu ai altă opţiune internaţională în afară de Penny, la care mergem pentru că are parcare şi preţuri mici. Recent însă, şi Annabella a deschis un al doilea magazin mai mare, cu parcare (a deschis propriul parc de retail – n.red.), aşa că e posibil ca o parte dintre clienţi să migreze. Noi alegem Annabella şi pentru că are unele produse diferite, precum laptele vegetal pe care nu îl găsim în altă parte în Horezu. Dacă vrem fructe de mare, peşte sau anumite legume bio, mergem special la Râmnicu Vâlcea la Carrefour, la hipermarket. În Horezu avem şi magazin al retailerului Diana, care e fix în centru şi, datorită poziţiei, e mereu plin. Plus că cei de la Diana au carnea lor, mai proaspătă“, spune Iulia, originară din Horezu.

     

    Cine, cum şi unde se extinde?

    Expansiunea jucătorilor internaţionali din comerţul cu dominantă alimentară e ghidată de mai mulţi factori, în frunte cu puterea de cumpărare şi cu numărul de locuitori din anumite localităţi şi zone. Acest lucru este evident prin faptul că cele mai sărace judeţe din România, în frunte cu Covasna, Tulcea şi Botoşani, au cele mai puţine magazine moderne – sub 40 fiecare. La polul opus, Cluj, Timiş şi Braşov au peste 150 sau chiar peste 200 de supermarketuri şi hipermarketuri fiecare.

    Totuşi, când vine vorba de planurile de extindere, şi concurenţa este luată în calcul, iar Vâlcea este cel mai bun exemplu în acest sens, fiind unul dintre puţinele judeţe cu prezenţă puternică a unor actori locali, independenţi. Ce este cu atât mai interesant este că aceste reţele autohtone continuă să se dezvolte.

    „În ceea ce priveşte lanţul de magazine Diana, menţinem ritmul remodelărilor şi expansiunii reţelei, dar ne orientăm şi spre digitalizare şi un sistem automat pentru gestionarea ambalajelor“, spun reprezentanţii reţelei ce are deja 66 de magazine, conform site-ului propriu.

    Şi reţeaua Euromarket (operată de firma Danemar Company) s-a extins cu circa zece magazine în ultimii trei ani. Marea majoritate a acestora sunt în Vâlcea.

    Companiile locale şi-au împărţit harta ţării, cele mai multe dezvoltându-şi reţelele în jurul oraşelor-mamă şi creionând în special lanţuri de magazine într-un singur judeţ.

    Ambiţii regionale

    Există însă şi acelea care, după ce şi-au securizat poziţia acasă, trec dincolo de „graniţe“. Cel mai concludent exemplu este reţeaua Annabella, afacere pornită în 1994, în judeţul Vâlcea, de către familia de antreprenori Mutu. Compania are astăzi unităţi în Argeş, Olt, Gorj şi în Vâlcea, iar recent a preluat retailerul Best Market, intrând astfel în Dâmboviţa.

    „Această preluare reprezintă un moment semnificativ în dezvoltarea reţelei noastre,  care reconfirmă punctul de maturitate în care se află Annabella“, spunea Dorina Mutu în momentul achiziţiei.

    Reţeaua controlată de familia Mutu este astăzi cel mai puternic jucător român din comerţul alimentar, cu peste 100 de magazine sub diverse formate şi cu afaceri de aproape 500 de milioane de lei. Planurile companiei nu se opresc aici, expansiunea realizându-se atât de la zero, cât şi prin achiziţii.

    Acest model de expansiune, concentrat mai ales într-o anumită zonă a ţării, pe care retailerul local o cunoaşte foarte bine, a permis Annabella să se bată cu marile reţele de la egal la egal şi să câştige.

     

    Câte reţele locale mai are România?

    Pe piaţa de comerţ alimentar din România sunt active zece reţele străine mari care domină piaţa. Numărul comercianţilor români e tot mai mic şi asta din două motive. Pe de-o parte, unele magazine româneşti sunt preluate de străinii care prind astfel poziţii bune şi bază stabilă de clienţi. Pe de alta, sunt şi unităţi care închid din cauza concurenţei acerbe. Există şi excepţii.

    În România, în prezent, sunt peste 400 de companii antreprenoriale care operează reţele de magazine care se bat cu marile lanţuri, acestea adunând împreună mai bine de 2.000 de supermarketuri autohtone sub branduri precum Annabella, Diana sau Euromarket. Acestea se adaugă celor circa 42.000 de mici magazine independente ce alcătuiesc comerţul tradiţional, conform unei analize a companiei de cercetare de piaţă RetailZoom şi a companiei KeysFin, furnizor de soluţii de business information.

    Unele dintre aceste reţele locale au un business mixt – cu producţie şi retail. Dorina şi Dan Mutu deţin şi producătorul de conserve Râureni, iar familia Crăciunescu deţine producţie de carne, pe lângă reţeaua Diana. Acest model integrat – retail şi producţie – este folosit de mai mulţi antreprenori locali, producţia fiind văzută ca un avantaj suplimentar în lupta cu marile reţele.

     

  • Cum a ajuns discounterul polonez Pepco liderul pieţei de modă din România? Pandemia şi inflaţia record au săltat businessul retailerului cu preţuri mici cu aproape 80% în doi ani, la 2,3 mld. lei

    Retailerul polonez Pepco, activ pe segmentul de discount, a depăşit la mustaţă anul trecut gigantul spaniol Inditex, proprie­tarul Zara, pentru a fi liderul pieţei locale de modă după cifra de afaceri.

    ♦ „În ciuda condiţiilor instabile de pe piaţă, Pepco s-a bucurat de rezultate bune, iar clienţii vizitează magazinele noastre.“

    Retailerul polonez Pepco, activ pe segmentul de discount, a depăşit la mustaţă anul trecut gigantul spaniol Inditex, proprie­tarul Zara, pentru a fi liderul pieţei locale de modă după cifra de afaceri.

    Astfel, Pepco a închis 2022, un an marcat de război la graniţă şi de inflaţie record, cu afaceri de peste 2,3 mld. lei, cu 23% mai mari decât în anul anterior şi cu aproape 80% peste nivelul din 2020 şi respectiv 2019 (busi­nessul a fost la un nivel apropiat în cei doi ani). Vânzările retailerului cunoscut pentru preţurile sale mici au crescut într-un ritm mai alert decât înflaţia în 2022, semn că oamenii s-au îndreptat către companiile cu profil de discount. Profitul net însă, a scăzut cu o treime, la 159 mil. lei.

    Mulţi retaileri au declarat în 2022 că au absorbit o parte din scumpiri, pentru a nu le da mai departe consumatorilor, lucru care a afectat profitabilitatea. Ofi­cia­lii Pepco însă nu dezvă­luie detalii privind rezul­ta­tele financiare.

    „În ciuda condiţiilor instabile de pe piaţă, Pepco s-a bucurat de rezul­tate bune, iar clienţii vizi­tea­ză magazinele noastre“, spun reprezentanţii companiei fără a oferi alte informaţii.

    Spre comparaţie, Inditex, grup spaniol ce cuprinde mai multe branduri printre care Zara, Bershka şi Massimo Dutti, a raportat anul trecut vânzări de peste 2,2 mld. lei în România. E vorba de vânzările totale, care acum sunt raportate pe o singură firmă. Anterior, fiecare brand era operat pe o entitate distinctă. Nu există date comparabile pe 2021.

    Retailerul polonez Pepco, ce activează pe segmentul de discount, a intrat pe piaţa locală în 2015 şi încă de la început a mizat pe o expansiune accelerată, fapt ce i-a permis să urce rapid în topul celor mai puternici jucători din moda locală, depăşind treptat nume precum H&M sau C&A.

    Discounterul a ajuns să aibă circa 420 de unităţi în România astăzi, conform datelor de pe site-ul propriu, şi continuă expan­siunea.

    „În ceea ce priveşte procesul de expan­siune, suntem în graficul agreat intern. Până la sfârşitul anului 2023 intenţionăm să me­tamorfozăm 1.800 de locaţii, iar în urmă­torii doi ani toate magazinele noastre din Europa vor câştiga un nou look. Acelaşi proces are loc şi în Ro­mânia, unde, de aproximativ un an des­chidem magazine sub acest format New Look. Începând cu luna iunie am început şi mo­dernizarea unităţilor exis­tente.“

    Oficialii Pepco nu oferă acum cifre privind expansiu­nea, dar la începutul anului vorbeau de 40 de inaugurări în România. Ei au spus anterior că există loc pentru 500 de magazine pe plan local. Până acum, indiferent de contextul economic, retailerul a continuat dezvoltarea.

    Expansiunea a susţinut creşterea busi­nessului, dar la această evoluţie şi-au pus umărul şi politica de discount a mărcii pe de-o parte, iar pe de alta a cântărit greu că retailerul a mizat pe a acoperi şi oraşele mici şi medii, nu doar pe cele mari. În pandemie, spre exemplu, Pepco a fost avantajat că a optat pentru parcuri de retail din oraşe secundare, dat fiind că acestea s-au deschis mai rapid decât mallurile. Iar în 2022, în contextul în care consumatorii de pretu­tindeni, inclusiv România, au fost mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, preţul a devenit un argument tot mai important în procesul de achiziţie.

    Formatul de discount de modă, ce mizează pe preţuri ce încep chiar de la mai puţin de zece lei, a ajutat compania să urce rapid în clasamentul jucătorilor din industrie. Acum, în vremuri de inflaţie record, această politică este cu atât mai avantajoasă. Retai­lerul este activ prin reţeaua de magazine offline, fiind unul dintre puţinele nume din moda locală şi internaţională care nu are şi operaţiuni de vânzare online.

    Românii cheltuie anual pe haine şi încăl­ţăminte circa 4-5 mld. euro. În pande­mie, cât oamenii au stat mai mult în casă, vânzările de astfel de articole s-au prăbuşit. După ce au început să se ridice restricţiile, consumul a „duduit“ din nou, la fel ca până în 2019.

    În ultima perioadă, în care preţurile au explodat, banii pentru modă ori pentru cosmetice au devenit tot mai puţini dat fiind că alimentele, produsele pentru casă şi utilităţile mănâncă tot mai mult din venituri.

    Primii discounteri au apărut în moda locală acum mai bine de un deceniu, însă cu adevărat acest segment de piaţă a început să crească accelerat abia în ultimii ani, odată cu dezvoltarea rapidă unor reţele precum Pepco, Kik sau Sinsay. Acestea au astăzi zeci sau chiar sute de magazine fiecare şi au reuşit astfel să acopere nu doar oraşe mari, ci şi medii şi mici, urbe unde alte mărci nu au pătruns.

  • Ca o poveste de film este parcursul companiei din Sibiu care a fost una dintre cele mai importante din România, dar a ajuns să intre în faliment după mai mulţi ani de chin, iar acum face sute de milioane

    Ca o poveste de film este parcursul companiei Ambient din Sibiu, afacerea antreprenorului Ioan Ciolan, fondată imediat după terminarea facultăţii. S-a extins, a fost în topul retailerilor de bricolaj, a trecut pe pierderi în criză, dar a rezistat. A fost aproape de o tranzacţie, apoi datoriile au condus-o la insolvenţă, iar pandemia – la faliment. Magazinele şi-au continuat existenţa, chiar dacă în număr mai restrâns, prin intermediul francizaţilor, pentru ca, în această vară, o singură companie să-şi asume din nou renaşterea şi dezvoltarea. Astfel începe un nou capitol din Ambient.

    Casa Ambient. Cu acest brand s-a lansat în piaţă businessul fondat de antreprenorul Ioan Ciolan din Sibiu. După mai multe proiecte mici de afaceri, dezvoltate în timpul studenţiei sale în Cluj-Napoca, unde a absolvit Facultatea de Automatizări – Calculatoare din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Ciolan, astăzi în vârstă de 54 de ani, s-a întors în 1993 în Sibiu pentru a pune pe picioare două businessuri: un lanţ de cofetării sub numele Boema şi o reţea de distribuţie de instalaţii şi finisaje pentru locuinţe.

    În 2002, a fost deschis primul magazin Casa Ambient în Sibiu. La cinci ani de la lansare, în 2007, Ambient devenise o reţea ce număra nu mai puţin de 34 de magazine, având un ritm alert de expansiune, cu mai multe deschideri în fiecare an. Era cel mai mare distribuitor de materiale de construcţii din Transilvania, cu afaceri de 170 de milioane de lei şi 2.600 de angajaţi. Tot în 2007, Business Magazin îl premia pe Ioan Ciolan în cadrul ediţiei a doua a galei Tineri Manageri de Top, la categoria „Antreprenoriat”. La începutul lui 2008, antreprenorul anunţa un plan amplu de investiţii, cu 12 magazine, pentru care punea la bătaie 136 de milioane de lei, scopul fiind ieşirea din „graniţele” Transilvaniei la nivel naţional.

    Era anul de debut al crizei financiare, dar nimeni nu o ştia pe atunci. „Înainte, ne propuneam să inaugurăm şase centre comerciale pe an – două în oraşe mari şi patru în oraşe medii. Transilvania a fost zona de şcoală. Acum suntem suficient de maturi încât să putem dezvolta reţeaua Ambient în toată ţara”, spunea Ioan Ciolan în 2008. El păstrase controlul companiei, dar în acţionariat intraseră şi Gheorghe Călburean (cel care a controlat firma de foraj petrolier Dafora) şi alţi trei asociaţi – Dan Olteanu, Lucian Bezeriţa şi Zsolt Berecki. Ascensiunea pe care o cunoştea, în paralel, reţeaua băcăuană Dedeman, fondată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, punea şi ea umărul la consolidarea pieţei de bricolaj din România, iar Ambient voia să ţină pasul. Totodată, dinamica sectorului construcţiilor dusese compania sibiană pe locul al doilea în topul distribuitorilor români de profil.

    Competitori străini erau companii precum BauMax, Praktiker, Bricostore. Portofoliul Ambient cuprindea materiale de construcţii şi structuri (zidărie, pal), finisaje (vopsele, adezivi, parchet, uşi, ceramică, obiecte sanitare), instalaţii (electrice, apă, gaz), precum şi mobilă, decoraţiuni, flori, ustensile pentru grădinărit şi chiar electrocasnice. Cele două depozite ale companiei se aflau la Sibiu şi la Bucureşti. Din biroul lui din Sibiu, unde Ioan Ciolan spunea că-şi petrecea zece-douăsprezece ore pe zi, se vedea tot sediul logistic al companiei, desfăşurat pe un teren de circa douăsprezece hectare, cu acces la două linii de cale ferată.

     

    Aproape de o tranzacţie. În 2008, Ambient era curtată de mai mulţi investitori – atât fonduri de investiţii, cât şi companii străine cu profil similar de activitate, însă Ioan Ciolan spunea că nu lua în calcul vânzarea, urmărind atragerea unor credite bancare pentru dezvoltare. Totuşi, în aceeaşi vară, ajunsese în negocieri avansate cu fondul de private equity EQT, fondat de familia Wallenber, una dintre cele mai bogate din Suedia, pentru vânzarea unui pachet de acţiuni. Suma vehiculată era de circa 150 de milioane de euro pentru cel puţin jumătate din companie, iar banii ar fi finanţat extinderea reţelei pe parcursul a doi ani.

    „Ne-am dat seama că un parteneriat cu ei ne-ar fi putut ajuta să ajungem într-un timp scurt acolo unde am fi putut ajunge singuri în zece ani. În plus, era momentul să accelerăm, pentru că boomul din construcţii nu putea ţine la nesfârşit. Cu retailerii străini care ne-au bătut la uşă nu am intrat în discuţii, pentru că ei voiau achiziţii, iar noi suntem prea tineri pentru a ne dori un exit din afacere”, spunea Ioan Ciolan într-un interviu pentru Ziarul Financiar. Primele semnale ale crizei financiare au dat însă peste cap planurile fondurilor de investiţii, care şi-au îngheţat astfel proiectele de achiziţii în Europa Centrală şi de Est din cauza instabilităţii.

    Astfel în septembrie 2008, când negocierile erau aproape de final, EQT a decis să oprească toate proiectele de dezvoltare din regiune, inclusiv planurile de a intra în parteneriat cu acţionarii Ambient. Tranzacţia nu a mai avut loc. Finalul anului 2008 a adus atât o scădere a vânzărilor Ambient, cât şi restructurarea a 250 de locuri de muncă, justificată de strategia de reducere a costurilor, precum şi închiderea unor magazine. În fiecare oraş în care s-a extins, Ciolan înfiinţase o firmă prin asociere cu investitori din zonele respective, iar la sfârşitul lui 2008, toate cele 15 companii din grupul Ambient au fuzionat, dând naştere unui business cumulat de 230 de milioane de euro.

    „Anul 2008 a fost un an dificil pentru Ambient din punct de vedere financiar. Am avut noroc că am finalizat reorganizarea în societate pe acţiuni, cu toate că fuziunea şi consolidarea ne-au costat peste 12 milioane de euro”, spunea antreprenorul la acel moment. După un 2008 dificil, urma să vină un 2009 şi mai rău, cifra de afaceri scăzând în acel an la 105 milioane de euro, faţă de 230 de milioane de euro în anul precedent. Pierderile erau de 20 de milioane de euro, de două ori mai mari într-un an.

    După noi runde de disponibilizări, compania ajunsese la 1.600 de salariaţi în distribuţie şi retail. Începea o lungă perioadă de restructurări. În 2010, în echipa Ambient au fost cooptaţi directori din companii mai mari decât Ambient, pentru a gestiona traversarea crizei – directorul financiar fusese recrutat de la A&D Pharma, directorul de retail venea de la Altex, iar directorul naţional de vânzări – de la JTI. Cu această echipă, într-o perioadă în care băncile erau extrem de reticente în acordarea de credite, Ambient a reuşit să obţină o finanţare de 5 milioane de euro de la un consorţiu format din nouă bănci, pentru a refinanţa o datorie şi a plăti furnizorii.

    Despre o potenţială atragere a unui alt acţionar în firmă, Ioan Ciolan spunea că este „o discuţie pe care o minte înţeleaptă o poate aborda în orice moment. O uşă este deschisă oricând”. Restructurările au continuat, iar personalul a ajuns să numere 1.100 de oameni. „«Perfuziile» noastre pentru «resuscitare» au fost restructurarea la sânge, cu supravegherea consultanţilor de la Roland Berger, şi recrutarea unei noi echipe de management.”

     

    O redresare temporară. Criza a prins compania cu un grad ridicat de îndatorare, astfel că inclusiv varianta insolvenţei a fost luată în considerare, dar nu s-a concretizat. În perioada de început a crizei economice, Ioan Ciolan avea şi un parteneriat cu un alt antreprenor din Sibiu, Mircea Bulboacă, proprietarul companiei CON-A, astăzi unul dintre cei mai mari constructori de fabrici din România. Printr-un joint venture, cei doi aveau compania Conambient, activă în fabricarea de construcţii metalice, cu afaceri de 11 milioane de euro în 2008. Parteneriatul din această firmă s-a rupt în 2011, când firma şi-a schimbat numele în Ambilogistic şi a rămas în portofoliul Ambient. „Am transpirat mai mult să ne îndeplinim obiectivele, dar primul trimestru din 2011 a fost peste cel din 2010.

    Piaţa construcţiilor nu ne-a ajutat, s-a dus în continuare în jos. La Cluj-Napoca, unde suntem noi, a deschis Dedeman, urmează şi Baumax, iar Dedeman a anunţat că va deschide un magazin şi la Baia Mare, unde de asemenea avem un centru de vânzare, astfel că pot spune că suntem luaţi în vizor”, spunea în 2012 Liviu Voicu, directorul financiar de la Ambient. În acel an, compania mai avea 14 magazine de materiale de construcţii. În 2013, Ambient a revenit pe profit, dar Ioan Ciolan spunea că rămâne prudent în privinţa expansiunii, ţinând cont de volatilitatea pieţei. Totuşi, în acelaşi an, a deschis un magazin în Maramureş, consolidându-şi poziţia în zona de nord a ţării. La sfârşitul lui 2013, Ambient a realizat un amplu proces de restructurare financiară prin care datoriile către băncile BCR, Piraeus şi Raiffeisen Bank au fost reduse de la 40 de milioane de euro la 16 milioane de euro. Restructurarea a fost realizată prin cedarea mai multor active imobiliare, adică a magazinelor Ambient din Cluj-Napoca, Sibiu, Alba, Mediaş şi Sighişoara, precum şi a altor proprietăţi din Sibiu şi Cisnădie. O serie de proprietăţi au fost preluate de bănci, în timp ce altele au intrat în portofoliul unor societăţi nou-create conectate cu grupul Ambient. Prin aceste operaţiuni, compania a reuşit să-şi reducă gradul de îndatorare bancară, dar şi-a crescut substanţial costurile cu chiriile, în condiţiile în care Ambient a semnat contracte pe termen lung de închiriere a spaţiilor cedate. Din portofoliul firmei lui Ioan Ciolan au ieşit o serie de centre comerciale pentru care firma a început să plătească chirii, prin contracte de tip „sale and lease back”. În 2014, acţionariatul Ambient era format din Ioan Ciolan – cu pachetul majoritar de 71% din companie, în timp ce acţionarii minoritari erau Gheorghe Călburean, Business Capital for Romania (fond de investiţii controlat de BCR), Ghiocel-Lucian Bezerita, Zsolt Bereczki şi Ioan Lucian Rus. Dan Olteanu, om de afaceri care deţinea 5% din acţiunile Ambient, ieşise din companie la începutul anului 2013, cedând pachetul către Ioan Ciolan.

    În 2014, afacerile Ambient scădeau din nou, rulajul de 113 milioane de euro atingând minimul ultimilor ani. Mai mult, compania a trecut încă o dată de la profit la pierdere. Compania din Sibiu a început să se îndepărteze de podiumul celor mai mari jucători activi pe segmentul distribuţiei de materiale de construcţii şi la scurtă vreme îşi cerea intrarea în insolvenţă, invocând condiţiile dificile din piaţă şi faptul că nu a reuşit să atragă fondurile necesare finanţării capitalului de lucru. Datoriile se ridicau la 305 milioane de lei. Cererea a fost aprobată de instanţă în septembrie 2015, an la finalul căruia Ambient mai număra doar 700 de angajaţi. În 2016, chiar şi în insolvenţă şi cu afaceri în scădere, reţeaua încă mai avea zece magazine.

     

    Primele francize. În anul următor, Ioan Ciolan începea un proces de francizare a businessului, ca parte a planului de reorganizare a companiei. În iulie 2017, Ambient a semnat primul contract de franciză cu firma APC Universal Partner SRL, fondată de Lehel András, prin care activitatea comercială a Ambient din punctul de lucru din Bistriţa a fost francizată. Lehel András, antreprenor din Odorheiu Secuiesc, a fost şi director general şi administrator în compania Melinda-Impex Instal din acelaşi oraş, distribuitor de materiale de instalaţii şi obiecte sanitare.

    Până la finalul anului 2017, Lehel András preluase în franciză patru din cele zece magazine ale retailerului de bricolaj Ambient, celui din Bistriţa adăugându-i-se alte unităţi, din Mediaş, Sighişoara şi Sighetu Marmaţiei. Lehel András a terminat Facultatea de Finanţe-Bănci din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business Linkedin. Astăzi, el mai este acţionar minoritar în APC Universal Partner, companie deţinută, potrivit informaţiilor de pe platforma Termene.ro, de Rozalia-Maria Sitar, Tunde Pal şi doar cu 4% de Lehel András, care este şi administratorul companiei. „Cele două persoane, parteneri de afaceri, s-au alăturat acestui proiect încă din anul 2018, respectiv 2019”, spune Lehel András, în vârstă de 47 de ani. În toamna lui 2018, opt din cele nouă magazine operaţionale Ambient fuseseră francizate, singura excepţie fiind spaţiul din Sibiu. În 2019, în businessul Ambient se implica omul de afaceri clujean Dan Pitic, acţionar al furnizorului de materiale pentru amenajări interioare Ax Perpetuum Impex, care a devenit francizatul magazinelor din Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Blaj. Creanţa preluată de Hipermob a fost deţinută anterior de Century 22 Investiţii Imobiliare, care o luase ca parte a planului de reorganizare a companiei din Sibiu. La origine, creanţa a aparţinut Piraeus Bank România, care a cesionat-o către Oakbridge Worldwide Limited, ajungând ulterior la Lucretius Investments Limited şi, mai departe, la Century 22 Investiţii Imobiliare – controlată de o companie din Malta, de la care a ajuns în mâinile lui Dan Pitic. „Magazinele Ambient sunt, în acest moment, ca un foc de tabără de dimineaţă. Nu mai are flacăra pe care o avea cu o seară în urmă, dar poate fi reaprins cu puţin efort. E un brand în adormire cu potenţial de dezvoltare”, spunea, la acel moment, Dan Pitic.  În 2019, existau practic nouă magazine Ambient, deţinute de patru proprietari. Patru francize Ambient (din Bistriţa, Mediaş, Sighişoara şi Sighetu Marmaţiei) erau deţinute de Lehel András, prin APC Universal Partner, alte trei (Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Blaj) erau deţinute de Dan Pitic, iar încă una – cea din Râmnicu Vâlcea – aparţinea firmei Profelis C&V din Sibiu. Până la finalul anului, şi magazinul din Sibiu fusese luat în franciză tot de Lehel András, iar cel din Sighetu Marmaţiei a fost închis deoarece nu şi-a atins pragul de rentabilitate. În 2020, Dan Pitic avea însă să predea magazinele francizatului Profelis C&V.

     

    Falimentul şi RENAŞTEREA. În primăvara lui 2021, Ambient a intrat în faliment, o soluţie cerută de aministratorul judiciar Sibinsolv, deoarece compania a intrat în incapacitate de plată faţă de furnizori, iar situaţia s-a agravat din cauza pandemiei. Următorul pas a fost scoaterea la vânzare a brandului Ambient, care a dat numele reţelei de magazine cu materiale de construcţii şi decoraţiuni. „Pentru orice societate – aflată în insolvenţă sau nu – brandul dezvoltat reprezintă un posibil activ, însă valoarea acestuia doar piaţa o poate stabili cu exactitate. Până atunci, se poate estima printr-o evaluare şi ne aflăm în curs de a evalua brandul «Ambient – Casa casei tale»”, spunea Florin Sora, responsabil de reorganizarea companiei, ca reprezentant al administratorului judiciar Sibinsolv. Abia anul acesta, APC Universal Partner, compania fondată de antreprenorul Lehel András, a cumpărat la licitaţie brandul, odată cu preluarea celorlalte patru magazine de la firma Profelis C&V din Sibiu, plus două depozite, devenind astfel unicul operator al spaţiilor Ambient.

    Decizia a fost luată ca urmare a rezultatelor bune obţinute de magazinele APC Universal Partner SRL, operate în arealul judeţelor în care a funcţionat în trecut compania Ambient SA. Pentru următorii ani, APC Universal Partner are în plan extinderea actualei sale reţele. „O nouă oportunitate în acest sens a fost decizia de a integra în reţeaua proprie şase magazine şi depozite de materiale construcţii şi finisaje operate de către societatea Profelis C&V SRL din Sibiu. Negocierea a durat mai mult de un an de zile, perioadă la finalul căreia părţile au agreat o tranzacţie de transfer de activitate comercială de la Profelis C&V SRL către APC Universal Partner SRL, sub rezerva obţinerii avizelor legale necesare unei astfel de operaţiuni”, spune Lehel András.

    Firma Profelis C&V din Sibiu este deţinută de Vasile Bucurenciu. Avizul Consiliului Concurenţei a fost acordat pe 4 iulie 2023, iar în urma tranzacţiei, APC Universal Partner operează o reţea de opt magazine de retail şi două depozite de materiale de construcţii, amenajări şi finisaje, cu o cifră de afaceri de peste 300 milioane lei, pe un areal de şapte judeţe. Astfel, pe lângă Bistriţa-Năsăud, Mureş şi Sibiu, unde APC Universal Partner există deja, firma va activa şi în judeţele Alba, Cluj, Hunedoara şi Vâlcea. Toate spaţiile sunt închiriate.

    „În viitor, planurile noastre merg în direcţia dezvoltării continue a reţelei de magazine, atât pe orizontală – prin noi achiziţii, dacă e posibil – sau deschideri de noi magazine, inclusiv în judeţele în care suntem deja prezenţi, cât şi pe verticală, printr-o creştere a calităţii serviciilor oferite şi o îmbunătăţire a ofertei de produse”, mai spune Lehel András. Începe aşadar un nou capitol din povestea Ambient, într-o perioadă volatilă pentru economie. Va fi viitorul un succes?   

  • Artişti în vitrină

    Inspiraţi de anunţurile care ofereau spre închiriere spaţii în-un mic centru comercial în timpul pandemiei, unor artişti le-a venit ideea să învioreze locul cu creaţiile lor şi ale unor colegi de breaslă, scrie New York Times. Situat în cartierul Flushing din Queens, New York, într-o zonă cu populaţie preponderent asiatică, centrul cu magazine felurite, de la măcelărie la salon de frumuseţe, serviciu de transfer de bani sau magazin cu articole la preţ unic, a ajuns să găzduiască o expoziţie intitulată „Home-O-Stasis” la care au contribuit artişti care au o legătură cu zona, fie pentru că au copilărit acolo, fie pentru că veneau des în acel loc. Spaţiul de expoziţie îl reprezintă vitrinele magazinelor, unde cele mai multe lucrări sunt amplasate printre produse sau diverse anunţuri de-ale comercianţilor, astfel încât vizitatorii trebuie să le caute atenţi dacă vor să le vadă.

  • Retailerul local La Cocoş, cunoscut pentru politica preţurilor mici, a deschis al treilea hipermarket şi a ajuns la afaceri de 713 mil. lei

    Retailerul La Cocoş, controlat de antreprenorul Iulian Nica, şi-a majorat anul trecut afacerile cu circa 30%, de două ori mai rapid decât inflaţia, vânzările companiei ajungând la 713 mil. lei.

    Creşterea este susţinută – chiar dacă într-o mai mică măsură – şi de deschiderea celui de-al treilea magazin al companiei, în Ploieşti, este vorba de a doua unitate din oraş. Aceasta a fost inaugurată însă în toamna lui 2022, aşa că nu a prins decât câteva luni de funcţionare. Re­tailerul La Cocoş este activ pe formatul de hipermarket şi este cunoscut pentru politica preţurilor mici. Aceasta a fost şi principala „armă“ a companiei în lupta cu concurenţa, în condiţiile în care formatul de magazine mari, de tip hipermarket, a tot pierdut teren în ultimii ani în favoarea discountului şi a proximităţii moderne.

    Pentru a ţine preţurile jos însă, compania a investit mai puţin în amenajare şi ambianţă.

    Deşi sunt voci care spun că a apus vremea hipermarketurilor, rezultatele La Cocoş vin să infirme această teorie. Ba mai mult, conform datelor ZF, primele două magazine se numără printre cele mai bune ca vânzări din România.

    Cele mai bune magazine de retail alimentar din România ca vânzări sunt, conform ultimelor date ZF, hipermarketurile Carrefour Băneasa, Auchan Titan şi Cora Lujerului, fiecare cu afaceri de sub 100 mil. euro anual. Totuşi, ele au suprafeţe aproape duble sau chiar de aproape trei ori mai mari decât La Cocoş Bucureşti şi, respectiv, Ploieşti.

     

  • Cât au câştigat retailerii de bricolaj în 2022: Dedeman a avut marjă de profit de 15%, Leroy Merlin de 9%

    Între 2% şi 15% se situează marjele de profit înregistrate de cele mai mari reţele de bricolaj din România în 2022, potrivit calculelor făcute de ZF.

    Dedeman, companie din Bacău fondată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, conduce atât în ceea ce priveşte cifra de afaceri, cât şi la capitolul marjei de profit, care s-a situat la 15% anul trecut.

    Francezii de la Leroy Merlin au înregistrat o marjă de profit de 9% în 2022, iar compania locală Arabesque, care include atât veniturile realizate de depozitele de materiale de construcţii cu acelaşi nume, cât şi reţeaua de magazine MatHaus, a avut marjă de câştig de 4%.

    După cifra de afaceri, în topul retailerilor se înscrie şi Brico Dépôt, însă acest lanţ a raportat pierderi pentru anul trecut. Din 2021 până la începutul acestui an, pe fondul problemelor de aprovizionare şi de producţie ri­di­cate de pandemie şi de război, materialele de construcţii au ajuns să se scumpească chiar şi de câteva ori.

     

     

  • Cea mai mare tranzacţie între doi retaileri locali: Annabella cumpără reţeaua Best Market cu 13 magazine şi îşi pune astfel judeţul Dâmboviţa pe hartă. Ion Şoloman, proprietarul Best Market: Am vrut să fac exit pentru că îmi voi concentra atenţia pe alte businessuri din zona de modă şi contrucţii. Se ascute concurenţa în comerţul alimentar

    Reţeaua de magazine Annabella, controlată de familia Mutu, a preluat lanţul Best Market de la antreprenorul Ion Şoloman în ceea ce este una dintre cele mai mari tranzacţii din retailul alimentar şi, totodată, cel mai important deal între doi jucători autohtoni.

    „Discuţiile au durat câteva luni. În cărţi a fost şi un alt retailer local, dar am avut chimie bună cu proprietarii Annabella”, spune Ion Şoloman.

    Omul de afaceri a vândut astfel 12 magazine – 11 deja funcţionale şi unul în construcţie, ce urmează a fi deschis în luna august. Toate unităţile sunt în judeţul Dâmboviţa. Anterior, reţeaua Best Market era prezentă şi în Bucureşti, dar în 2022 Ion Şoloman a închis unităţile din Capitală.

    „Tranzacţia vizează spaţiile, utilajele, brandul şi angajaţii. Avem 150 de angajaţi în magazine.”

    Pentru Annabella, cel mai puternic retailer local, cu 100 de magazine în zona de sud a ţării, această tranzacţie marchează intrarea în judeţul Dâmboviţa.

    „Am vrut să fac exit pentru că îmi voi concentra atenţia pe alte businessuri din zona de modă şi contrucţii. Nu am vândut de teama concurenţei, dar se ascute competiţia în comerţul alimentar, chiar şi în rural, unde e singura zonă unde mai poţi face profit real. În două localităţi din rural unde noi suntem, există deja Profi şi Mega Image şi va veni şi Penny”, explică Şoloman.

    Conform celor mai recente date ZF, businessul Best Market e operat de firma Livorno Store SRL cu afaceri de 81 mil. lei în 2021, ultimul an pentru care există date.

    Compania Annabella SRL, care operează reţeaua de magazine cu acelaşi nume, a raportat pentru anul trecut o cifră de afaceri de 480,4 mil. lei, în creştere cu peste 20% faţă de 2021.

    Annabella operează atât magazine de proximitate, cât şi supermarketuri, unităţile având o suprafaţă de vânzare medie de 300 de metri pătraţi.

    Cel mai mic magazin din reţea are o suprafaţă a spaţiului de vânzare de 150 de metri pătraţi, pe când cel mai mare măsoară 1.200 de metri pătraţi, ajungând la 2.000 de metri pătraţi dacă este inclus şi spaţiul de depozitare. Reţeaua de magazine originară din Râmnicu Vâlcea a mers pe un model de dezvoltare regional. Astfel, compania are unităţi în Argeş, Olt, Gorj şi în Vâlcea. Odată cu această tranzacţie, ea intră şi în Dâmboviţa.


     

     

  • Harta curajului în business: din ce judeţe vin antreprenorii care luptă cu multinaţionalele din bere

    ZF a lansat recent Atlasul de business al României, ediţia a doua. Proiectul cuprinde 50 de hărţi care oferă imaginea economiei de astăzi.

    Peste 110 afaceri mici sunt în sectorul berii, un domeniu care a atras în ultimii ani tineri pasionaţi de berea artizanală. Ei au aşezat pe rafturile magazinelor, dar şi în baruri şi restaurante beri ce conţin curiozitatea, pasiunea, îndrăzneala, dar şi ingrediente diferite care poartă consumatorii în cu totul altă lume decât cea cu care erau obişnuiţi. Artizanalii din sectorul berii produc cantităţi mici, iar cei mai mulţi au început această aventură în propria bucătărie. Cele mai multe microberării s-au deschis în Bucureşti, dar şi în Cluj şi Timiş, care sunt de altfel cele mai puternice şi din punct de vedere economic.

    Piaţa berii este dominată de 4 companii – Ursus Breweries, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod (Tuborg) şi Bergenbier.

     


     

     

  • Mega Image, unul dintre cei mai mari retaileri din România, ale cărui magazine sunt la orice colţ de stradă în marile oraşe, şi-a deschis magazin în viitorul a 2,4 milioane de pensionari români

    Două fonduri de pensii private Pilon II din cele şapte din România, adică AZT Viitorul Tău şi BCR Pensii, sunt acţionare la grupul olandezo-belgian Delhaize, cel care în România controlează Mega Image, potrivit datelor agregate de ZF din cele mai recente rapoarte ale fondurilor.

    ♦ În 2023 acţiunile Delhaize (proprietarul Mega Image) au plus 10% pe Bursa de la Amsterdam ♦ Cât vor avea peste zeci de ani 2,4 milioane de viitori pensionari ai României depinde şi de câţi castraveţi, iaurturi, caşcaval, beri, cârnaţi vinde Mega Image.

    Două fonduri de pensii private Pilon II din cele şapte din România, adică AZT Viitorul Tău şi BCR Pensii, sunt acţionare la grupul olandezo-belgian Delhaize, cel care în România controlează Mega Image, potrivit datelor agregate de ZF din cele mai recente rapoarte ale fondurilor.

    Asta înseamnă că aproximativ 2,4 milioane de salariaţi români, adică aceia care contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar la cele două fonduri, sunt acţionari indirecţi ai proprietarului reţelei de magazine care în Bucureşti se găsesc aproape la orice colt de stradă.

    Astfel, la aprilie 2023 fondul AZT Viitorul Tău – alimentat de aproximativ 1,67 milioane de salariaţi români, avea investiţii de circa 74 milioane de lei la Delhaize, în timp ce BCR Pensii figura cu plasamente de 17,8 mil. lei în numele a 758.000 de viitori pensionari. Cu alte cuvinte plasamente de aproximativ 92 mil. lei la Ahold Delhaize.

    Potrivit Bursei de Valori din Amsterdam, Ahold Delhaize are o capitalizare de 27 miliarde de euro, acţiunile fiind tranzacţionate la circa 29,6 euro pe unitate, în creştere cu 10% de la începutul acestui an.

    Printre acţionarii Delhaize se numără fondul american BlackRock, gigantul Goldman Sachs, dar şi Amundi şi Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei. Spre comparaţie indicele AEX al Bursei de la Amsterdam are plus 9,4% în 2023.

    Datele de la Ministerul Finanţelor arată că reţeaua Mega Image a avut în 2022 afaceri de 8,7 mld. lei, în creştere cu 16% faţă de anul precedent, în timp ce profitul net a urcat cu 29% la 140 mil. lei. Numărul mediu de angajaţi a fost de 10.663.

    În martie 2023 ZF scria că Mega Image a închis 2022 cu un număr de 956 de magazine, cu 36 de unităţi mai multe ca în anul precedent, fiind cea mai slabă creştere de un deceniu.

  • Cine sunt românii din spatele unuia dintre cele mai mari lanţuri de magazine din România, ce tocmai a ajuns la 100 de unităţi

    Reţeaua de magazine Annabella, fondată de antreprenorii Dorina şi Dan Mutu în urmă cu aproape trei decenii, a deschis primul său retail park în oraşul Horezu, judeţul Vâlcea, atingând astfel pragul de 100 de magazine la nivel naţional.

    „Annabella deschide primul său retail park în oraşul Horezu. Este o realizare uimitoare, un proiect excelent, prin care am depăşit pragul de 100 de magazine la nivel naţional”, scrie Alexandru Şoacăte, deputy CEO al retailerului Annabella, pe platforma LinkedIn.

    Parcul de retail, potrivit site-ului companiei, se întinde pe o suprafaţă totală de 10.000 de metri pătraţi şi cuprinde magazine cu branduri internaţionale şi naţionale de modă, frumuseţe şi lifestyle, dar şi supermarket, pet shop, farmacie veterinară şi o cafenea.