Tag: invatamant

  • Tânărul de 30 de ani din Iaşi care vrea să revoluţioneze învăţământul în România

    Alexandru Holicov, un tânăr de 30 de ani din Iaşi, şi-a propus să revoluţioneze sistemul de învăţământ din România dezvoltând o platformă care pune la aceeaşi masă profesorii, elevii şi părinţii. Rezultatele Adservio de până acum par să îi dea dreptate: note mai mari, absenţe mai puţine şi tot mai multe şcoli interesate de proiect.

    „La 18 ani şi jumătate, când am intrat la Facultatea de Construcţii, m-am apucat de business. Cumva cred că e în sânge, avem o familie destul de mare şi cam toţi suntem antreprenori. Am avut o firmă de leasing, acela a fost primul business”, povesteşte tânărul antreprenor. „Am făcut asta vreo doi ani de zile, după care am realizat câteva investiţii în imobiliare, iar în 2008 am început proiectul Adservio. Am pornit de la o idee, nu am avut exemple pe care să le urmăm, am luat-o practic de le zero.”

    Adservio este o platformă online de management şcolar care conectează toate persoanele şi instituţiile implicate în actul de educare. Cu alte cuvinte, este vorba despre un program care permite acordarea de note, însemnarea absenţelor, calcularea mediei în timp real, realizarea unor statistici despre evoluţia elevului sau performanţele sale în raport cu ceilalţi şi multe altele. Toate acestea sunt vizibile pentru profesori, elevi şi părinţi în egală măsură.

    În timpul celor şapte ani de activitate, Alexandru Holicov a observat o serie de efecte pozitive în unităţile de învăţământ unde Adservio a fost utilizat constant de toate cadrele didactice. Astfel, părţile implicate au devenit mai responsabile vizavi de actul didactic – părinţii, profesorii şi elevii s-au implicat mai mult în procesul de educaţie. În unele unităţi de învăţământ s-au înregistrat cu până la 63% mai puţine absenţe, iar media pe unitate şcolară a crescut cu un punct, de pildă de la 7 la 8.

    În noiembrie 2008 au realizat un focus grup înainte de a implementa platforma în liceul Vasile Alecsandri din Iaşi. „La momentul acela nu aveam aproape nimic, era o idee şi o prezentare în PowerPoint în care arătam noi cum ar trebui să funcţioneze platforma odată instalată.”

    Directorul instituţiei a fost interesat de idee, mai ales că Alexandru Holicov şi vărul său, asociat în business, absolviseră liceul respectiv. „Am dotat fiecare sală de clasă cu un calculator; erau nişte calculatoare speciale, gândite de noi, mă vedeam un fel de Steve Jobs. Am cumpărat monitoare, plăci de bază şi alte componente şi am construit calculatoarele. Problema e că la început aveau carcase din plexiglas şi s-au stricat imediat; am început apoi să le facem dintr-un metal dur.” În septembrie 2008, au lansat oficial platforma într-o unitate de învăţământ.

    Investiţia iniţială a constat în banii pe care îi avea strânşi din businessurile anterioare – a fost vorba de tot ce ţinea de echipamente, infrastructură şi de soft – şi s-a ridicat la aproximativ 30.000 de euro. „Pentru partea de soft am reuşit să aducem nişte oameni, să-i facem interesaţi de idee; le-am dat un procent din business şi aşa s-a născut prima versiune a lui Adservio.”

    Anul următor au implementat soluţia în alte cinci unităţi şcolare, tot din Iaşi. „A fost pură nebunie: la un moment dat aveam împrumutaţi 400.000 de euro ca să putem merge înainte. Pot spune că am ajuns la break even acum un an, la şapte ani după ce am început”, remarcă Alexandru Holicov. „Fără nebunia aia probabil că n-am fi ajuns aici.”

    În momentul acesta, Adservio serveşte 40 de unităţi de învăţământ din România şi câteva din Republica Moldova; majoritatea sunt în Iaşi şi Bucureşti.

    În 2010 s-au împrumutat, au făcut credite bancare şi Alexandru Holicov recunoaşte că au riscat destul de mult. Cu primul credit, de 500.000 de lei, au dotat cinci şcoli – atât a costat implementarea, acestea fiind costurile doar pentru echipamente. Doi ani mai târziu, şcolile care utilizau platforma au făcut o petiţie către Ministerul Educaţiei cerând eliminarea catalogului „pe hârtie” din şcolile unde se folosea Adservio pentru un an de zile, pentru a se vedea care sunt beneficiile folosirii sistemului electronic de înregistrare a notelor. „E frustrant pentru profesori să treci note într-un catalog ştiind că nu va întâmpla nimic cu notele alea; odată introdusă în sistemul Adservio, o notă sau o absenţă ajunge deja în mai multe conturi, e folosită la mai multe statistici, automat devine foarte importantă.”

  • Marine Le Pen solicită anularea învăţământului gratuit pentru copiii străinilor din Franţa: “Gata cu joaca. Fără educaţie gratuită”

    Într-un discurs susţinut în Paris, candidata Frontului Naţional la alegerile prezidenţiale din 2017, din Franţa, a declarat că nu este împotriva străinilor, punctând, totuşi că aceştia nu pot beneficia de aceleaşi privilegii precum cetăţenii francezi: “Le spun: Dacă veniţi în ţara noastră, să nu vă aşteptaţi la servicii sociale, şi ca educaţia copiilor voştri să fie gratuită”, a spus aceasta. “Gata cu joaca.”

    Este aşteptat ca Marine Le Pen să ajungă unul din cei doi candidaţi la turul de scrutin final de la alegerile prezidenţiale din mai.

    Cele mai recente sondaje de opinie sugerează că aceasta se situează extrem de aproape în prima rundă cu candidatul de centru-dreapta, Francois Fillon, care a fost ales în primarele naţionale, la finalul lunii noiembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat de ministrul Educaţiei

    “Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial”, se arată în ordinul semnat de ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, şi prezentat presei miercuri.

    Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat de ministrul Educaţiei 

     

  • Veşti bune pentru toţi elevii şi părinţii din România. Ordinul dat astăzi de ministrul Educaţiei

    Ordinul ministrului Educaţiei prevede că temele pentru acasă sunt pentru cel mult două ore la toate disciplinele în aşa fel încât timpul alocat activităţilor şcolare să fie de 5-8 ore, iar, în vacanţa elevilor din învăţământul primar şi gimnazial, nu se vor da teme pentru acasă.

    “Timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore însumând toate disciplinele, în aşa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă şi în afara ei, să se încadreze în 5-8 ore zilnic. La clasa pregătitoare nu se vor da teme pentru acasă. (…) În perioada vacanţelor, de regulă, nu se vor da teme pentru acasă elevilor din învăţământul primar şi gimnazial”, se arată în ordinul semnat de ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, şi prezentat presei miercuri.

    Acelaşi document prevede că timpul total alocat temei obligatorii pentru acasă la învăţământul primar va fi de maximum o oră, iar pentru celelalte niveluri de învăţământ, timpul alocat efectuării temei obligatorii va fi de maximum două ore. Totodată, tema pentru acasă nu poate fi folosită ca un instrument de pedeapsă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Finlanda revoluţionează din nou educaţia. Toate materiile vor fi scoase din programa de învăţământ. Ce vor studia elevii

    Sistemul de învăţământ din Finlanda este considerat unul dintre cele mai bune din lume, iar în clasamentele internaţionale, este mereu clasat pe locul 5. Cu toate acestea, autorităţile intenţionează să revoluţioneze acest sistem.

    Astfel, se doreşte ca materiile să nu mai fie studiate şi în viitor, în şcolile finlandeze, să nu se mai predea fizica, matematica, literatura, istoria sau geografia. Există şcoli care oferă o educaţie în acord cu principiile începutului de secol XX, dar cererile nu sunt aceleaşi, afirmă reprezentaţia cu educaţia din Finlanda.

    Vezi aici cum revoluţionează Finlanda din nou educaţia. Toate materiile vor fi scoase din programa de învăţământ. Ce vor studia elevii

  • Schimbări în EDUCAŢIE. Şcolile de masă ar putea avea clase pentru elevii cu nevoi speciale

    Guvernul României propune modificarea Legii Educaţiei Naţionale numărul 1, din 2011, prin modificarea sau introducerea unoi noi pasaje în articolele acesteia.

    Asttfel, Articolul 49, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    ,,(1) Învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.

    (2) Învăţământul special integrat se poate organiza în învăţământul de masă, individual şi, prin excepţie, în clase/grupe speciale, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza unei metodologii adoptate prin ordin de ministru. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în funcţie de tipul şi gradul deficienţei

    (4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice”, se arată în proiectul de modificare a legii.

    În ceea ce priveşte şcolile doctorale, documentul prevede acreditarea provizorie pentru anul universitar 2016 – 2017

    Totodată se propun modificări şi în ceea ce priveşte dascălii. La articolul 241, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ,,(4) Persoanele care nu promovează examenul pentru definitivare în învăţământ se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă, de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice”, stabileşte proiectul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vrei să fii şofer? O nouă condiţie obligatorie pentru obţinerea permisului

    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase. Aceasta este una din restricţiille, alături de alte măsuri, prin care Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani, scrie Profit.ro. Interdicţia eliberării carnetului de şofer auto pentru persoanele care nu au cele 11 clase va fi introdusă de Executiv printr-un act normativ care va schimba actuala legislaţie rutieră.

    Pe baza acestui document, Guvernul a gândit mai multe măsuri, dintre care una impune obligativitatea absolvirii învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Legii educaţiei naţionale, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar (5 ani, inclusiv clasa pregătitoare), învăţământul gimnazial (4 ani) şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior (liceul). Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase încetează la vârsta de 18 ani, scrie universulargesean.ro

  • Vrei să fii şofer? O nouă condiţie obligatorie pentru obţinerea permisului

    Permisul de conducere auto nu va mai fi eliberat decât persoanelor care au absolvit cel puţin 11 clase. Aceasta este una din restricţiille, alături de alte măsuri, prin care Guvernul vrea să reducă la jumătate numărul de decese rezultate din accidente rutiere, în următorii 3 ani, scrie Profit.ro. Interdicţia eliberării carnetului de şofer auto pentru persoanele care nu au cele 11 clase va fi introdusă de Executiv printr-un act normativ care va schimba actuala legislaţie rutieră.

    Pe baza acestui document, Guvernul a gândit mai multe măsuri, dintre care una impune obligativitatea absolvirii învăţământului minim obligatoriu pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Legii educaţiei naţionale, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar (5 ani, inclusiv clasa pregătitoare), învăţământul gimnazial (4 ani) şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior (liceul). Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase încetează la vârsta de 18 ani, scrie universulargesean.ro

  • Ţara unde copiii stau puţin la şcoală şi nu au teme multe, dar sunt cel mai bine pregătiţi elevi din lume

    Cum este posibil ca elevii finlandezi să petreacă foarte puţin timp la şcoală, să aibă foarte puţine teme şi, cu toate acestea, să aibă cele mai bune rezultate la nivel mondial?

    Mai mult, elevii finlandezi au un număr de ore pe zi extrem de redus, acest număr fiind cel mai mic regăsit printre ţările membre Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ( această organizaţie cuprinde 35 de state, printre care şi Austria, Belgia, Canada, Germania Luxemburg, Norvegia, Statele Unite), iar sistemul de învăţământ se bazează pe câteva principii majore.

    Vacanţe de vară mai lungi

    Pe când elevii din Anglia şi din Ţara Galilor încă se mai duc la şcoală la jumătatea lunii iulie, cei din Finlanda iau vacanţa cu 6 săptămâni înaintea jumătăţii lunii iulie, iar întreaga vacanţă este estimată la 11 saptămâni. De asemenea, vârsta permisă pentru înscrierea copiilor în şcoli este cea de 7 ani. Mai mult, în urma testelor internaţionale realizate la Pisa, Finlanda ocupă locul 6 în lume când vine vorba de citit,  acelaşi loc ocupându-l şi atunci când vine vorba de performanţele matematice şi ştiinţifice.

    O explicaţie pentru faptul că timpul petrecut la şcoală este redus este oferită de către Saku Tuominen, director al proiectului HundrEd, menţionând că părinţii nu îşi doresc pentru copiii lor petrecerea unui număr mare de ore la şcoală, în Finlanda existând o tradiţie strânsă conform căreia trebuie alocat cât mai mult timp familiei.

    Un elev finlandez în vârstă de 16 ani, Lukas Milancius, trage un semnal de alarmă asupra modului în care trebuie privit sistemul de învăţământ: “Vreau să ştiu de ce alte ţări nu adoptă acest sistem de educaţie. Aş fi fost într-o situaţie extrem de dificilă dacă aş fi fost obligat să fac foarte multe teme şi să petrec mult timp la şcoală, căci nu aş mai fi avut timp să desfăşor activităţile care îmi fac plăcere.”

    Profesorii sunt respectaţi

    Cuvântul cheie în sistemul de învăţământ din Finlanda este “Încredere”. Părinţii au încredere că sistemul le oferă o educaţie bună copiilor, iar şcolile pun mare accent pe performanţele profesorilor, iar meseria de profesor este una foarte respectată în Finlanda.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Ţara unde copiii stau puţin la şcoală şi nu au teme multe, dar sunt cel mai bine pregătiţi elevi din lume

    Cum este posibil ca elevii finlandezi să petreacă foarte puţin timp la şcoală, să aibă foarte puţine teme şi, cu toate acestea, să aibă cele mai bune rezultate la nivel mondial?

    Mai mult, elevii finlandezi au un număr de ore pe zi extrem de redus, acest număr fiind cel mai mic regăsit printre ţările membre Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ( această organizaţie cuprinde 35 de state, printre care şi Austria, Belgia, Canada, Germania Luxemburg, Norvegia, Statele Unite), iar sistemul de învăţământ se bazează pe câteva principii majore.

    Vacanţe de vară mai lungi

    Pe când elevii din Anglia şi din Ţara Galilor încă se mai duc la şcoală la jumătatea lunii iulie, cei din Finlanda iau vacanţa cu 6 săptămâni înaintea jumătăţii lunii iulie, iar întreaga vacanţă este estimată la 11 saptămâni. De asemenea, vârsta permisă pentru înscrierea copiilor în şcoli este cea de 7 ani. Mai mult, în urma testelor internaţionale realizate la Pisa, Finlanda ocupă locul 6 în lume când vine vorba de citit,  acelaşi loc ocupându-l şi atunci când vine vorba de performanţele matematice şi ştiinţifice.

    O explicaţie pentru faptul că timpul petrecut la şcoală este redus este oferită de către Saku Tuominen, director al proiectului HundrEd, menţionând că părinţii nu îşi doresc pentru copiii lor petrecerea unui număr mare de ore la şcoală, în Finlanda existând o tradiţie strânsă conform căreia trebuie alocat cât mai mult timp familiei.

    Un elev finlandez în vârstă de 16 ani, Lukas Milancius, trage un semnal de alarmă asupra modului în care trebuie privit sistemul de învăţământ: “Vreau să ştiu de ce alte ţări nu adoptă acest sistem de educaţie. Aş fi fost într-o situaţie extrem de dificilă dacă aş fi fost obligat să fac foarte multe teme şi să petrec mult timp la şcoală, căci nu aş mai fi avut timp să desfăşor activităţile care îmi fac plăcere.”

    Profesorii sunt respectaţi

    Cuvântul cheie în sistemul de învăţământ din Finlanda este “Încredere”. Părinţii au încredere că sistemul le oferă o educaţie bună copiilor, iar şcolile pun mare accent pe performanţele profesorilor, iar meseria de profesor este una foarte respectată în Finlanda.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro