BusinessMagazin

Tag: institutie

  • Încercarea disperată a patronului unei firme de pe litoral să îi înduplece pe inspectorii ANAF. Mesajul lui a fost postat pe pagina de Facebook a instituţiei

    ANAF este tot mai activă pe Facebook, unde anunţă zilnic rezutatele controalelor, oferă consultanţă fiscală sau precizează, din când în când, că cea mai mare parte a activităţii sale este concentrată pe combaterea marii evaziuni.

    Primul mesaj postat marţi pe pagina de Facebook a ANAF este însoţit de o fotografie a unui caiet “lăsat strategic” pe o masă dintr-un local de pe litoral controlat de inspectorii ANAF. Mesajul din caiet a fost scris cu majuscule şi începe cu “nu ne nenorociţi”. Pe scurt, inspectorii ANAF sunt imploraţi să “închidă ochii” la neregulile găsite şi să nu suspende activitatea firmei.

    Cum a încercat patronul unei firme de pe litoral să îi înduplece pe inspectorii ANAF să nu-l amendeze pentru 5.000 de euro nefiscalizaţi. Mesajul lui a fost postat pe pagina de Facebook a instituţiei 

  • Unde se duc pavilioanele când se duc

    Unele ajung la colecţionari privaţi, bucuroşi să se laude cu ele. Altele, scrie The Guardian, rămân în atenţia publicului o perioadă mai lungă. Printre ele se numără oul spaţial al lui Smiljan Radic, achiziţionat de galeria Hauser and Wirth, cel creat de Daniel Libeskind în 2001, care a reapărut la Cork, când oraşul a fost Capitală Culturală Europeană în 2005, ori cel creat de Toyo Ito şi Cecil Balmond în 2002, actualmente restaurant pe plajă al Hotelului Le Beauvallon de pe Coasta de Azur. Primul pavilion construit la cererea Serpentine Gallery şi semnat Zaha Hadid a fost utilizat de Royal Shakespeare Company pentru reprezentaţii, după care a ajuns să găzduiască nunţi, discoteci în aer liber şi diverse alte evenimente.

  • Biroul pentru Schimbări Climatice, o instituţie inutilă în China

    “Sunt cam două-trei tranzacţii pe săptămână”, spune Yang Wang, directorul CBEE.

    În noiembrie 2013, instituţia avea de gestionat doar două-trei tranzacţii pe săptămână, Beijing devenind doar al treilea oraş din China care să adere la piaţa certificatelor de carbon, în cadrul unui proiect lansat în iunie.

    Cu diverse metodologii intraând permanent în vigoare, China se aşteaptă să reglementeze în jur de o gigatonă de dioxid de carbon, mai exact 10% din cantitatea care face statul asiatic cel mai mare poluator al lumii.

    În condiţiile în care preţurile se prăbuşesc în Uniunea Europeană (cea mai mare piaţă de carbon) iar Australia a anunţat recent că nu va mai introduce o taxă pe carbon, activiştii ecologişti privesc China ca un indiciu al faptului că lupta împotriva schimbării globale este departe de a se fi sfârşit.

    Cu toate acestea, însă, la aproape doi ani de la introducerea sistemului pilot, detalii referitoare la piaţa de carbon din China sunt încă extrem de greu de obţinut.

    “Este o gaură neagră”, susţine un expert Financial Times în piaţa de carbon, explicând că stilul obişnuit al autorităţilor din China, de a nu divulga date, produce confuzii şi complică analizele referitoare la încălzirea globală.

     

     

  • Producţie record la DNA. 86 de procurori şi 9.100 de dosare

    Kovesi a subliniat că în 2014 a fost înregistrat cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi: DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării a nouă parlamentari şi a 12 actuali şi foşti miniştri.

    În total, anul trecut au fost 317 rechizitorii întocmite de procurorii anticorupţie, iar peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, majoritatea infracţiunilor investigate fiind reprezentată de fraude privind procedurile de achiziţii publice, cu peste 700 de cauze.

    Kovesi a criticat din nou prestaţia Finanţelor la capitolul recuperării prejudiciilor identificate de DNA (peste 310 mil. euro în 2014, de peste 3 ori mai mult decât în 2013), critică reluată şi de preşedintele Klaus Iohannis, prezent la bilanţul DNA, care a calificat drept inacceptabil faptul că Finanţele nu au recuperat decât cca 10% din prejudicii. Iohannis a replicat şi propunerii lui Kövesi privind o suplimentare a personalului DNA cu încă 50 de procurori, spunând că ”o analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre„.

  • Ce înseamnă 
uniune energetică

    Faptul că Bulgaria a renunţat atât de greu la South Stream şi că Ungaria şi-a văzut de relaţia energetică privilegiată cu Rusia a pus în evidenţă principalul obstacol în calea centralizării deciziilor de politică energetică în UE – principiul subsidiarităţii (conform tratatelor UE, opţiunile în materie energetică aparţin statelor membre). Acesta e contextul în care CE a adoptat, săptămâna trecută, strategia privind ununea energetică, definită de comisarul de resort Maros Sefcovic (foto) drept „cel mai ambiţios proiect energetic de la Comunitatea Cărbunelui şi a Oţelului“ din 1951.

    Două au fost ideile discutate în mod special, potrivit European Voice. Prima a fost cea a unui sistem de guvernanţă energetică modelat după cel actual al „semestrului economic european“, cu monitorizări şi recomandări periodice, care să împiedice statele membre să ia decizii care ar dăuna sistemului energetic european în ansamblu, fără ca această cenzură de la centru să presupună o modificare a tratatelor UE. A doua a vizat un mecanism de achiziţie în comun a gazelor naturale, propus de Polonia; ideea s-a lovit însă de opoziţia ţărilor occidentale şi a Norvegiei, astfel încât deşi Sefcovic a promis că va fi rediscutată ulterior, probabil aceasta nu se va mai întâmpla.

    Măsurile propuse de către CE, conform comunicatului final publicat, includ politici în materie de eficienţă (până în 2030, UE vrea să majoreze cu cel puţin 27% producţia de energie din surse regenerabile şi să amelioreze cu cel puţin 27% eficienţa energetică), o comunicare privind interconectarea (cel puţin 10% din capacitatea de producţie de energie electrică a unui stat membru să poată depăşi frontierele până în 2020) şi viziunea pentru un acord global privind clima obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în decembrie 2015.

    Comunicatul precizează că Uniunea energetică înseamnă şi „clauza de solidaritate“, adică „reducerea dependenţei de furnizori unici şi sprijinirea deplină pe vecinii lor, în special atunci când se confruntă cu întreruperi ale aprovizionării cu energie; creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate de ţările UE în vederea achiziţionării de energie electrică sau de gaze naturale din ţările terţe“

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar zeci de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Un tânăr a încercat să ia un credit, dar 96 de bănci l-au refuzat. Reacţia sa le-a făcut apoi să regrete

    Sam Hodges este cofondator şi managing partner al Funding Circles, o instituţie specializată în acordarea creditelor pentru companii mici şi mijlocii.

    În 2007, el conducea o reţea de săli de fitness şi a decis să ceară ajutor financiar instituţiilor bancare pentru a-şi extinde afacerea. Deşi businessul său era profitabil, iar scoring-ul său (evaluarea clientului de către instituţia financiară) era suficient de mare, Sam Hodges a fost refuzat de toţi cei cărora le-a cerut ajutorul. După cel de-al 96-lea refuz, bărbatul a înţeles deficienţele sistemului american de creditare, relatează Business Insider.

    Companiile mari, cu venituri de sute de milioane de dolari şi sute de angajaţi, primeau cu uşurinţă credite de peste cinci milioane de dolari. Dar pentru companiile mici şi mijlocii, cu mai puţin de 50 de angajaţi, sumele oferite erau mult mai mici. “Există o diferenţă foarte mare, şi ea creşte în fiecare an”, povesteşte Hodges.

    Antreprenorul a decis să lanseze un portal online, numit Emergence Landing Network, care să ofere bani rapid micilor proprietari, evitând procedurile complicate impuse de bănci. Sistemul gândit de Sam Hodges pune faţă în faţă investitorii şi oamenii de afaceri, obţinând un anumit comision din fiecare tranzacţie.

    În 2013, afacerea lui Hodges a fuzionat cu Funding Circle, un business similar din Marea Britanie. Din 2010 până în prezent, împrumuturile tranzacţionate prin platformă au depăşit 750 de milioane de dolari, iar pentru 2015 se aşteaptă la depăşirea barierei de un miliard.

    Fondurile mari de investiţii precum Accel Partners sau Index Ventures au fost atrase de idee şi au investit în compania lui Hodges aproape 150 de milioane de dolari, pentru a ajuta dezvoltarea viitoare a platformei.

  • Sergiu Oprescu, bancherul care a fost pe coperta Business Magazin încă din 2007

    În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank.

    La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

    Alpha Bank, filiala locală a uneia din cele patru mari bănci elene, a încheiat 2013 cu un profit brut de 8,1 milioane de euro, după ce în urmă cu un an înregistrase o pierdere brută de 11 milioane de euro, potrivit datelor publicate de banca-mamă de la Atena. Activele s-au erodat cu aproape 2% faţă de 2012, până la 3,6 miliarde de euro. Comparativ cu nivelul din 2009 Alpha Bank a pierdut active de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Pasivele se ridicau la sfârşitul anului trecut la circa 3,3 miliarde de euro, menţinându-se un dezechilibru de 370 milioane de euro în raport cu activele.

    Alpha Bank era a opta instituţie de credit de pe piaţă după activele pe 2013, cu o cotă de piaţă de 4,5%, diminuată cu aproape două puncte procentuale faţă de vârful de 6,4% atins în 2009. Firma de leasing afiliată băncii, Alpha Leasing, a înregistrat în 2013 o pierdere brută de 271.000 euro, la un portofoliu de active de 37 milioane de euro. În 2012 pierderea subsidiarei de leasing depăşise 2 milioane de euro.

     

  • Fost executiv Goldman Sachs, interesat de Banca Carpatica; în cursă sunt şi AnaCap şi Axxess Capital

    James Christopher Flowers, fondatorul J.C. Flowers & Co, a activat timp de 20 de ani în Goldman Sachs, unde a ocupat mai multe funcţii executive şi, timp de zece ani, până 1998, a figurat în lista partenerilor băncii americane de investiţii.

    Flowers este specializat în investiţii în industria financiară, iar cea mai cunoscută şi de succes tranzacţie în care a fost implicat o reprezintă preluarea băncii japoneze Shinsei Bank de către Ripplewood Holdings, afacere care i-a adus un câştig de circa 1 miliard de dolari. După declanşarea crizei financiare unele dintre fondurile administrate de compania sa au suferit pierderi importante, cel puţin în primii ani după 2008.

    Fostul partener Goldman Sachs a jucat un rol important în deciziile adoptate în SUA la debutul crizei, în septembrie 2008. În acele zile, el a fost solicitat de Bank of America pentru a oferi consultanţă privind oportunitatea preluării Lehman Brothers, iar la scurt timp a fost chemat de AIG pentru a găsi soluţii pentru evitarea falimentului.

    Flowers era un apropiat cunoscut al fostului secretar al Trezoreriei SUA Henry Paulson în perioada cât a activat la Goldman Sachs şi a fost printre primii care l-au avertizat pe acesta de iminentul dezastru care ameniţa Lehman Brothers şi AIG.

    Potrivit datelor JC Flowres & Co, fondurile administrate au făcut de la înfiinţare investiţii de circa 14 miliarde de dolari, în 32 de companii din 14 ţări. În prezent, compania caută investiţii pentru al treilea fond, care are subscrieri de peste 2 miliarde de dolari.

    La mijlocul anului trecut, JC Flowers a cumpărat cea mai mare companie de administrare şi recuperare creanţe din Marea Britanie, Cabot Credit Management, de la AnaCap, tranzacţie estimată la 800 de milioane de lire, incluzând şi datoriile firmei preluate.

    Înfiinţată la Londra în 2005, AnaCap (Analytical Capital) are în gestionare fonduri de peste 2,1 miliarde de euro, atât pentru investiţii de capital, cât şi pentru preluarea de portofolii de credit. Fondurile administrate de AnaCap au atras investitori globali precum Goldman Sachs, Honeywell şi Allianz.

    AnaCap nu este la prima încercare de preluare a Băncii Comerciale Carpatica, în urmă cu câţiva ani fiind chiar în dicuţii avansate cu acţionarul majoritar al băncii, Ilie Carabulea, care nu ar fi fost însă de acord cu suma avansată de britanici.

    AnaCap Financial Partners împreună cu HIG şi Deutsche Bank au finalizat în urmă cu o lună preluarea unui portofoliu de credite neperformante de la Volksbank România în valoare de aproape 500 de milioane euro.

    În ciuda faptului că este compania cu cele mai mici active sub administrare, Axxess Capital se poziţionează bine în cursa pentru Banca Comercială Carpatica, întrucât este singura care deţine o bancă în România, prin fondul de investiţii Emering Europe Accession Fund (EEAF), care a cumpărat MKB Romexterra, redenumită Nextebank.

    Printre investitorii EEAF, capitalizat cu 70 de milioane de euro, se numără BERD, FEI – Fondul European de Investiţii, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), BSTDB – Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG – banca de dezvoltare a grupului bancar KFW.

    Prin intermediul fondurilor administrate, în principal Romanian-American Enterprise Fund (RAEF), Axxess Capital a realizat şi alte investiţii în România, printre care Frigotehnica, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de echipamente frigorifice, Capa Finance (instituţie financiară nebancară), Industrial Access (companie de închirieri de echipamente) şi Eco Energ Lemn (firmă care produce microbrichete din deşeuri lemnoase).

    RAEF a fost înfiinţat în 1995 şi a fost capitalizat iniţial cu 55 de milioane de dolari de către Congresul SUA, având ca scop susţinerea dezvoltării sectorului privat în România prin investişii de capital şi credite. Fondul deţine instituţia financiară nebancară Patria Credit, specializată în microfinanţări.

    Surse bancare au declarat pentru MEDIAFAX că în camera de date ar fi cerut acces şi investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuţiile cu managementul şi acţionarii Băncii Carpatica.

    Preşedintele executiv al Băncii Carpatica, Johan Gabriels, declara în urmă cu aproape patru luni, pentru MEDIAFAX, că managementul şi-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susţină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având şi susţinerea acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare iniţiale.

    Gabriels afirma atunci că acţiunile băncii nu şi-au atins potenţialul.

    Banca Comercială Carpatica şi-a redus pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, rezultatul fiind influenţat negativ de ajustările privind impozitul amânat, în timp ce activele au scăzut cu 19% la jumătatea anului faţă de decembrie 2013, la 3,3 miliarde lei.

    În primul trimestru, banca a avut o pierdere de 905.000 lei. Pentru primele şase luni ale anului trecut, instituţia de credit a raportat un profit net de 16,1 milioane lei. Profitul înainte de impozitare s-a situat în prima jumătate a acestui an la 1,8 milioane lei, în scădere cu 83% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Reprezentanţii băncii se aşteaptă totuşi la profit pentru acest an, însă la un nivel mai redus decât cel de anul trecut, de 38 milioane lei.

    Acţionarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instuţiei de credit.

    BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acţionar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar şi pentru Corneliu Tănase, care acţionează concertat cu Carabulea.

    Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acţionari care acţionează concertat la Banca Carpatica, incluzând şi noii acţionari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanţat o parte din achiziţii.

    Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deţinea anterior unor tranzacţii 11,2179% din titluri.

    Investitorul care va fi selectat ar putea achiziţiona pachetul deţinut de Carabulea.

    Carabulea şi Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzaţi că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reuşit să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.

    Acţionarii al căror exerciţiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să ţină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competenţa acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deţinut de acţionarii în cauză.

    Banca Comercială Carpatica (BCC) este listată la Bursa de Valori Bucureşti, iar ultimul preţ de tranzacţionare a fost de 0,0765 lei/acţiune, cu 0,53% peste cotaţiile de la finalul şedinţei precedente. La această cotaţie, capitalizarea bursieră se apropie de 240 milioane de lei (aproape 55 milioane de euro), cu 30% mai jos decât capitalul social al băncii.

    De la momentul apariţiei informaţiei publicate de MEDIAFAX în urmă cu aproape o lună potrivit căreia patru investitori au intrat în camera de date de la BCC, acţiunile băncii au avansat cu peste 20%, atingând maximul ultimelor 52 de săptămâni.

    Valoarea nominală a unei acţiuni este de 0,1 lei, iar maximul ultimelor 52 de săptămâni a fost de 0,0789 lei/acţiune, atins la sfârşitul săptămâni trecute.

  • Tunelul Iubirii din România, inclus pe lista “comorilor ascunse” din Uniunea Europeană

     Parlamentul European a publicat pe site-ul instituţiei noua lista Foursquare, care cuprinde 28 de “comori ascunse” ale Uniunii Europene (UE) care trebuie vizitate.

    Astfel, lista conţine lacul Morskie Oko din oraşul polonez Zakopane, Giant’s Causeway, un obiectiv ce constă în aproximativ 40.000 de coloane de bazalt interconectate, situat în partea de nord-est a Irlandei de Nord, insula Inishbofin din Irlanda, Rota Vicentina din Portugalia, Le Lac-d’Issarlès din Franţa, insula Samothraki din Grecia, castelul Gyula din Ungaria, buncărul sovietic secret din oraşul Līgatne din Letonia, plaja Lara din Turcia, muzeul Niedersulz din Austria, Louisiana Museum of Modern Art din Danemarca, castelul de nisip Lappeenranta Soikoon din Finlanda, plaja San Blas din insula Gozo, Lubenice din insula croată Cres, pădurea Hallerbos din Belgia, pădurea Kaleto din Bulgaria, Parcul Naţional Sarek din Suedia, oraşul Klaipėda din Lituania, calea ferată abandonată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş – Tunelul Iubirii, lacul Peipus situat la graniţa dintre Estonia şi Rusia, oraşul Erfurt din Germania, deşertul Tabernas din Spania, parcul naţional De Hoge Veluwe din Olanda, lacul Bled din Slovenia, peştera Belianska din Slovacia, muzeul Skoda din Republica Cehă, oraşul Assisi din Italia şi muzeul de istorie Bock din Luxembourg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro