Tag: insolventa

  • Ce afaceri mai are pe mână fosta soţie a lui Cristi Borcea. Turismul, gazele şi frumuseţea nu mai aduc bani

    Mihaela Borcea conduce clinica de înfrumuseţare Michelle, fondată în 2004, un business care generează venituri de un milion de euro pe an.

    Totodată, este implicată şi în conducerea hotelurilor deţinute la Botoşani şi Olimp, dar şi în afacerea Auto Gaz Trading, cu activităţi în distribuţia de gaz petrolier lichefiat.

    Tribunalul Alba a admis în lune martie 2014 cererea de intrare în insolvenţă a SC Crimbo Gas SRL, companie deţinută de mama omului de afaceri Cristi Borcea şi de Crimbo Gas 2000 SRL, societate la care acesta este unic asociat. Secţia de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a Tribunalului Alba a admis cererea de demarare a procedurii de insolvenţă pentru societăţi cu răspundere limitată.Insolvenţa firmei a fost solicitată anterior la Tribunalul Alba şi de către Direcţia Finanţelor Publice din Braşov, însă instanţa a dispus contopirea celor două dosare şi a admis intrarea voluntară în procedura de reorganizare.

    Cererile de admitere a creanţelor pot fi depuse până la data de 11 aprilie 2014. Compania Crimbo Gas SRL, cu datorii de nouă milioane de lei, a avut cifră de afaceri zero în 2012 şi a înregistrat pirederi de 330.000 de lei. Prin comparaţie, în 2009, firma avea o cifra de afaceri de un milion de lei şi pierderi de 1,5 milioane de lei. Firma Crimbo Gas 2000 SRL, care deţine o parte din Crimbo Gas, a avut afaceri de 9 mil. euro în 2012 şi profit de 40.000 de euro.

  • ASESOFT INTERNATIONAL: insolvenţă surpriză la firma deţinută, conform DNA, de SEBASTIAN GHIŢĂ; sentinţa a fost atacată cu apel

    În urmă cu mai bine de un an, pe 11 august 2014, firma suedeză TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB, reprezentată de “Muşat şi Asociaţii”, a depus o cerere de deschidere a insolvenţei împotriva ASESOFT INTERNATIONAL SA Ploieşti (CUI: 13990040). Abia la al 10-lea termen de judecată, Tribunalul Prahova s-a îndurat să dea o sentinţă în Dosarul 6133/105/2014, în sensul admiterii cererii creditoarei.

    Demn de menţionat este şi faptul că, în încercarea de a amâna deznodământul, debitoarea ASESOFT INTERNATIONAL SA a solicitat ca firma suedeză să plătească o cauţiune. Instanţa a stabilit cauţiunea la valoarea de 40.000 lei, Legea 85/2014 precizând următoarele: “creditorul poate fi obligat la plata unei cauţiuni de până la 10% din valoarea creanţei pretinse, care va putea fi folosită de debitor pentru acoperirea daunelor produse în cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii”. În momentul când a admis cererea de deschidere a procedurii, instanţa a dispus şi “restituirea către creditoarea TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB a cauţiunii în cuantum de 40.000 lei”.

    Conform unor informaţii apărute în spaţiul public, creanţa TRANSAS MARINE INTERNATIONAL AB s-ar ridica la 800.000 euro, sumă care, totuşi, nu reprezintă cine ştie ce pentru ASESOFT INTERNATIONAL SA, aceasta raportând pentru anul trecut o cifră de afaceri de 113,74 milioane lei. Totuşi, 2014 a fost primul an din istoria firmei (înfiinţată în iunie 2001) în care s-au înregistrat pierderi, de puţin peste două milioane lei. Mai mult, totalul datoriilor la 31 decembrie 2014 depăşeşte cifra de afaceri din anul trecut, iar nivelul foarte ridicat al creanţelor (peste 152 milioane lei) se înregistra şi în urmă cu un an, ceea ce sugerează că o (mare) parte din aceste sume ar putea să nu mai fie recuperate vreodată.

    Citit mai multe pe www.supervizor.ro

  • Creşterea şi descreşterea Ambient

    Reţeaua de magazine de bricolaj dezvoltată de antreprenorul Ioan Ciolan a intrat săptămâna trecută în insolvenţă, cererea fiind aprobată de tribunalul Sibiu.

    Compania a început să întâmpine dificultăţi din 2009, an după ce Ciolan a fost aproape de a se asocia cu EQT, fond de investiţii deţinut de cea mai puternică familie din Suedia. Vânzările au scăzut, compania a fost restructurată, a fost schimbat managementul. Chiar şi aşa, Ambient, aflat cu ani în urmă pe podiumul operatorilor din domeniul bricolajului, nu numai că a pierdut la capitolul vânzări, după ce recordul de 231 de milioane de euro înregistrat în 2008, dar a reintrat pe terenul periculos al pierderilor, care s-au plasat anul trecut la 32 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, sibianul şi-a redus pachetul de acţiuni deţinut în cadrul Ambient la 70%, după ce a cedat 9,99% unui fond de investiţii controlat de BCR pentru a stinge o datorie de 4,5 milioane de euro. Sub marca Ambient operează în prezent 12 magazine, conform informaţiilor de pe site-ul companiei; în 2007, avea 11 centre comerciale şi 35 de magazine în 14 judeţe. Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 497 milioane de lei, în scădere cu 20% faţă de 2013. Spre comparaţie, în 2006 antreprenorul sibian avea afaceri de 120 de milioane de euro, în creştere cu 30% faţă de 2005.

    Antreprenorul a investit masiv în perioada de boom economic, numai în 2006 cheltuind 40 de milioane de euro pe extindere, după cum declara anterior pentru Business Magazin.

    „Modul în care au evoluat în ultimii ani sectorul construcţiilor şi cel al comerţului cu materiale de construcţii a arătat că piaţa autohtonă rămâne în continuare una dificilă, o piaţă în care doar firmele care în ultimii ani au adoptat măsuri de consolidare şi eficientizare a afacerii au reuşit să treacă peste dificultăţile acestei perioade“, spun reprezentanţii Ambient într-un comunicat de presă trimis ca urmare a cererii de intrare în insolvenţă.

    Antreprenorul sibian a fondat Ambient în 1993, în oraşul natal, o afacere în domeniul comerţului cu instalaţii şi finisaje pentru locuinţe. Aceasta a ajuns în doi ani la o reţea de şapte magazine proprii sub numele Sanex, toate în Sibiu. În paralel, Ciolan a început şi o afacere de comerţ cu materiale de construcţii, ceea ce a devenit ulterior, în grupul lui, divizia Ambient Structuri. În 1998, reţeaua de magazine Sanex a fost rebotezată, noul nume fiind cel cunoscut până în prezent, iar gama de produse vândute în magazine a fost completată cu materiale de construcţii.

    Afacerea a continuat apoi să crească an de an, ajungând una dintre cele mai puternice 50 de companii de pe piaţa românească. Ba chiar, în ciuda dificultăţilor cu care s-a confruntat în 2009, pe fondul scăderii vânzărilor şi al unui grad mare de îndatorare cauzat de ritmul rapid de extindere, antreprenorul a reuşit să readucă vânzările pe creştere, până în 2012, an până în care au crescut însă şi datoriile, care au ajuns la 435 de milioane de lei. Deşi în ultimii doi ani nivelul datoriilor s-a redus, compania a apelat acum la procedura de insolvenţă.

  • Compania care opera în trecut magazinele DOMO a intrat în insolvenţă. Ce se va întâmpla cu reţeaua

    Compania SC FAMILY HOME CONCEPT SRL (fosta Domo Retail SRL) a intrat în insolvenţă la propria cerere, potrivit datelor publicate pe site-ul Tribunalului din Covasna, judeţul unde a fost fondată afacerea de către familia de antreprenori locali Szarvadi. Acest dosar a fost conexat la altele prin care creditori precum SC Candy Hoover România SRL şi SC Samsung Electronics România SRL cereau insolvenţa companiei.

  • Andrei Gerea: Complexul Energetic Hunedoara poate intra oricând în insolvenţă

    Situaţia de la Complexul Energetic Hunedoara nu este deloc uşoară. (…) Insolvenţa poate să intervină oricând, având în vedere numeroasele cereri de (intrare în insolvenţă – n.r.) care au fost depuse, dar nu ar trebui să fie o sperietoare, pentru că s-a văzut că şi în cazul Hidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Deci nu e un lucru pe care să îl respingem. Deocamdată nu am intrat în insolvenţă, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile, pentru că solicitări sunt foarte multe, vom vedea dacă reşim să menţinem ritmul“, a declarat într-un interviu pentru MEDIAFAX ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.

    Acesta mai spune că a fost angajat un consultant pentru un plan de restructurare şi pentru găsirea unor soluţii de redresare a societăţii.

    “Să vedem şi ce răspuns ne va da consultantul în urma analizei pe care o va face şi apoi să putem lua o decizie. V-am spus, nu exclud (insolvenţa – n.r.), având în vedere presiunea care există din partea creditorilor, din partea furnizorilor. Am angajat ISPE (Institutul de Studii şi Proiectări Energetice – n.r.) ca şi consultant, să găsească soluţii şi pentru restructurare, pentru redresare, sfaturi, pentru că sunt probleme pe care nu le putem gestiona doar noi la nivelul Ministerului Energiei sau la nivelul consiliului“, a afirmat ministrul Energiei, precizând că acest consultant va oferi un răspuns într-o lună.

    Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate.

    Complexul Energetic Hunedoara este cel mai mare agent economic din Valea Jiului şi din judeţul Hunedoara şi, de asemenea, este singura societate care furnizează agent termic în municipiul Deva şi în oraşele din Valea Jiului. În structura Complexului Energetic Hunedoara sunt incluse minele de huilă Lupeni, Lonea, Livezeni şi Vulcan, alături de termocentralele Mintia şi Paroşeni.

    Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.

     

  • Retailerul de bricolaj Ambient şi-a cerut insolvenţa. Povestea uneia dintre cele mai mari companii din domeniu

    “Modul în care a evoluat în ultimii ani sectorul construcţiilor şi al comerţului cu materiale de construcţii a arătat că piaţă autohtonă rămâne în continuare una dificilă, o piaţă în care doar firmele care în ultimii ani au adoptat măsuri de consolidare şi eficientizare a afacerii au reuşit să treacă peste dificultăţile acestei perioade”, se arată într-un comunicat transmis de companie.

    Ambient notează că în procesul de restructurare financiară şi reconturare a business-ului din ultimii patru ani, derulat sub coordonarea firmelor specializate de consultanţă, nu a reuşit atragerea fondurilor necesare finanţării capitalului de lucru.

    “În acest context s-a reconsiderat posibilitatea continuării activităţii pe actuala structură a canalelor de vânzare ale companiei, respectiv canalul de retail în magazine proprii şi închiriate şi canalul clienţi profesionali reprezentat de dezvoltatori, constructori, dar şi recomercianti”, notează Ambient.

    Procedura reorganizării judiciare s-a demarat la cererea companiei, pentru protejarea patrimoniului societăţii prin implementarea unui cadru unitar şi eficient de derulare a activităţii şi având scopul în continuitatea afacerii prin menţinerea întregului portofoliu de clienţi.

    Cifra de afaceri a Ambient a scăzut cu 20,7% anul trecut, de la 627,5 milioane lei în 2013 la 497,7 milioane lei, iar compania a trecut pe pierdere, cu un rezultat negativ de 32,3 milioane lei, comparativ cu un profit de 37,4 milioane lei în anul anterior, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Ambient a avut anul trecut un număr mediu de 1.276 angajaţi.

    Compania concurează pe piaţa locală pe piaţa românească cu retaileri precum Kingfisher, bauMax, Dedeman, Hornbach, Mr. Bricolage, Praktiker şi Leroy Merlin. Ambient operează o reţea de 12 unităţi, concentrată în zona Transilvaniei. Singura prezenţă în afara Transilvaniei este un depozit la Râmnicu Vâlcea.

    În 2007, Business Magazin a prezentat povestea Ambient într-un Cover Story intitulat “Pregătit pentru luptă”. Redăm în continuare materialul publicat atunci.

    Pregătit pentru luptă

    La 37 de ani, Ioan Ciolan are o afacere care rivalizeaza cu lanturile multinationale de bricolaj si este una dintre cele mai ravnite de pe piata romaneasca. Cum a ajuns un roman sa se lupte de la egal la egal cu nume consacrate pe plan international?

    M-am gandit din start ce trebuie sa fac ca sa nu intru in competitie cu magazinele de tip do-it-yourself“, spune sibianul Ioan Ciolan, omul de afaceri care detine Ambient, o retea care numara acum 11 centre comerciale si 35 de magazine in 14 judete. Scurt si la obiect, acest principiu pe care Ambient si-a construit intreaga structura a presupus cateva concepte proprii de business, intre care cele mai importante tin de modul de servire si de alegerea produselor din oferta.

    Transpusa in practica, o asemenea filozofie de business a impins vanzarile companiei, anul trecut, peste 120 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul anterior (92 de milioane de euro). Pentru anul acesta, compania previzioneaza o cifra de afaceri mai mare cu 45-50% fata de 2006, cresterea fiind insa legata si de evolutia pietei de profil. Fata de competitorii sai, Ambient se plaseaza, ca vanzari raportate in 2005, pe picior de egalitate fata de principalele doua companii de profil de pe piata – nemtii de la Praktiker, care au avut o cifra de afaceri de aproape 105 milioane de euro, si francezii de la Bricostore, care au vandut de 84 de milioane de euro. Altfel spus, Ambient nu numai ca ocupa un loc fruntas in topul companiilor de profil din Romania, dar si-a adjudecat o felie consistenta dintr-o piata estimata, conform calculelor BUSINESS Magazin, la 700 de milioane de euro in 2006, cu circa 40% mai mult decat in anul anterior. Pentru 2006, compania nu a facut publice, pana in acest moment, date referitoare la profitul net, dar datele de la Ministerul Finantelor arata ca in 2005, compania a inregistrat un profit net de de 2,2 mil. euro, adica 2,4% din vanzari. Valoarea companiei, daca ar fi de luat in calcul cea mai des intalnita formula – jumatate din vanzarile anuale – ar fi de 60 mil. euro.

    Este o explicatie pentru care la poarta Ambient bat petitori despre care Ioan Ciolan, omul care nu a lucrat nicio zi pentru altcineva, spune ca si-a facut un obicei din a le refuza ofertele de preluare sau de parteneriate strategice. Nu trece niciun an fara trei-patru astfel de oferte, venite atât din strainatate, cât si din tara, de la investitori strategici sau fonduri de investitii. Toti petitorii au fost refuzati pentru ca, sustine Ciolan, „nu ne potriveam. Nu completau conceptul nostru, in asa fel incât sa-l faca mai solid. Cumparau doar cota de piata si, probabil, nici nu erau interesate de altceva“, considera Ciolan.

    Cum a ajuns sibianul, dintr-un student care voia sa castige bani de buzunar – pentru ca acesta este motivul care l-a determinat sa-si faca propria afacere -, sa aiba acum una dintre cele mai ravnite companii din piata romaneasca de bricolaj?

    De felul sau, Ioan Ciolan este un tip retras, nu-i place sa iasa in evidenta; spune ca-i place sa nu fie recunoscut pe strada si nici chiar in propriile magazine si se considera un simplu angajat a companiei lui. Se declara un adept al „politicii faptelor“, pornit sa-si puna in practica ideile fara sa dea sfara in tara. A acceptat totusi sa discute cu BUSINESS Magazin despre ceea ce spune el ca au fost motoarele de crestere a companiei. Jumatatea de ora stabilita initial pentru discutii s-a prelungit pana la trei ore si in locul unui om inchis, care sa raspunda scurt la cateva intrebari, Ciolan s-a dovedit a fi un patron entuziast, care vorbeste incantat de afacerea sa.

    Biroul unde isi petrece 10-12 ore pe zi seamana mai degraba cu un turn de control, nu doar pentru ca se afla deasupra birourilor managerilor, ci si pentru ca din patru pereti, trei sunt din sticla. De aici se poate vedea tot sediul logistic al companiei, cu depozitele si zecile de TIR-uri care transporta marfa catre magazine. Centrul logistic, de unde pleaca marfa catre magazine, ocupa o suprafata de peste 120.000 de metri patrati, are 500 de angajati, un parc auto de 615 autovehicule, doua rampe de cale ferata, plus flota de echipamente de ridicat si stivuit. De la aceleasi geamuri se vede cladirea cu opt etaje, acum in constructie, unde se vor muta anul acesta birourile conducerii si cele administrative. Tot in constructie se afla si alte cladiri unde vor functiona noi spatii de depozitare.

    Omul de afaceri spune ca anul trecut a investit 40 de milioane de euro in extinderea retelei, ceea ce i-a permis sa deschida in ultimele luni patru noi centre comerciale, in Târgu Mures, Deva, Baia Mare si Gheorghieni, cu o suprafata de peste 22.000 mp fiecare. Reteaua lui Ciolan a ajuns sa acopere acum 14 judete, cu 11 centre comerciale si 35 de magazine de dimensiuni mai mici, gandite ca spatii comerciale de proximitate, sub acelasi nume. Planurile pentru 2007 vizeaza inca doua centre comerciale mari si patru medii si mici, adica pâna in 15.000 de metri patrati. Cea mai mare parte a investitiilor realizate de companie pana in prezent, adica 65%, a provenit din fonduri proprii, conform reprezentantilor companiei.

    Valoarea medie a investitiei pe centru comercial este de 5 milioane de euro, in timp ce pentru un magazin sunt necesari 800.000 de euro (pentru comparatie, investitia medie intr-un Bricostore este de aproximativ 15 milioane de euro).

    Prin ce difera insa aceste magazine de cele ale retelelor de bricolaj, romanesti si internationale, care concureaza pentru aceiasi clienti? Afacerea Ambient n-a mizat pe preturi mici la raft, pentru ca, asa cum si-a dat repede seama intreprinzatorul sibian, retelele internationale pot pune presiune pe furnizori si la vanzari mari de marfa pot afisa pe etichete preturi mult mai mici decat ale lui. Dupa o analiza a ceea ce inseamna in Romania conceptul de do-it-yourself (DIY), Ciolan a gasit un mod de diferentiere a magazinelor sale fata de cele deschise de multinationale: „Punctul slab al acestora este modul de servire, pentru ca nu ofera consultanta. Asistentii de vânzari sunt considerati un fel de manipulanti de marfuri si cam atât“. Pasul urmator a fost, explica Ioan Ciolan, sa se puna in locul clientului si sa-si dea seama cum vrea acesta sa fie tratat cand intra intr-un magazin.

    De pe urma acestei idei a profitat afacerea nascuta la Sibiu: a angajat oameni specializati in domeniul constructiilor si al amenajarilor, adica oameni care pot da un sfat avizat cumparatorilor. Un astfel de vanzator-consilier are in fisa postului sarcina de a cunoaste cat mai amanuntit gusturile clientului, dar si situatia casei acestuia. Poate parea indiscret atunci cand ii spune unui client ca vrea sa-i faca o vizita ca sa vada cum ii arata locuinta, dar, argumenteaza Ciolan, este „perfect justificat“, pentru ca avand aceste informatii, consilierul poate face o recomandare avizata. Fiecare client are o fisa unde sunt mentionate lucrarile pe care le-a mai facut la casa, cand si ce tip de cumparaturi a mai facut de la Ambient si angajatul companiei care l-a consiliat. „Clientul nu vine pur si simplu la magazin, ci vine la Vasilica de la magazin, cu care stie ca a mai vorbit si care il va intreba, cel mai probabil, la inceput, ce-i mai fac nevasta si copiii.“

    Pe baza unei astfel de relatii client-angajat, sustine Ciolan, se poate face o recomandare potrivita si personalizata pentru amenajarea camerei copiilor, spre exemplu. Un client este sfatuit nu cum sa-si faca toata lucrarea cu o suma data, ci doar ce anume poate face cu aceasta suma, daca este sau nu suficienta pentru a acoperi integral cumparaturile dorite si la nivelul de calitate pe care clientul si-l permite. Existenta unui astfel de mecanism il face pe Ciolan sa se arate convins ca orice client care intra in magazinele sale n-are motiv sa mearga la concurenta, chiar daca la Ambient nu se gasesc cele mai ieftine produse. In plus, sustine Ioan Ciolan, exista diferente intre cei ce calca pragul Ambient si cei ce merg in marile retele de bricolaj: acestea din urma, spune el, „vizeaza clientul care este chirias, nu proprietar, in timp ce prioritatea noastra este proprietarul si consumatorul contractual, de tip constructor si prestator de servicii“.

    Ciolan adauga ca magazinele lui se disting prin faptul ca sunt organizate ca niste showroom-uri cu materiale de constructii, mobila, parchet. „Daca intrati intr-un centru comercial, n-o sa vedeti marfa in rafturi. Avem o amenajare si oferim solutii. Nu suntem un simplu magazin.“

    Un alt element prin care afacerea sibiana se diferentiaza de concurenta sunt serviciile cu valoare adaugata. Spre exemplu, pentru firmele cliente, compania asigura un consultant care supravegheaza desfasurarea lucrarilor – atat din punct de vedere calitativ, cat si ca termene de predare. Pentru completarea portofoliului, Ambient a investit din 2002 si in sectoare complementare, organizate ca firme de sine statatoare, prin care furnizeaza betoane si agregate, mobilier personalizat, automatizari sau confectii metalice. „Pe viitor vom continua ce am inceput – dezvoltarea altor centre de vânzare – si vom cauta sa ne imbogatim portofoliul de furnizori“, completeaza managerul Ambient.

    Odata cu cresterea numarului de magazine, Ambient a inceput sa se confrunte insa cu lipsa personalului calificat. Solutia la care va recurge compania va fi un centru propriu de perfectionare – Club Ambient, ce va urma sa functioneze din acest an atat pentru angajati, cat si pentru parteneri. Centrul va deveni un loc de intalnire pentru profesionisti cu tangente cu domeniul bricolajului, de la producatori, arhitecti, furnizori, proiectanti si pana la constructori. Club Ambient, care presupune o investitie de 3,5 milioane de euro, are 80 de membri fondatori – furnizori de materiale si constructori – si va fi deschis la Cisnadie, langa Sibiu. Un astfel de centru ar trebui sa rezolve problema fortei de munca, spune Ioan Ciolan.

    Specializat in inginerie, sibianul a invatat din mers sa faca afaceri, iar cariera i-a fost marcata de oameni de la care spune ca a avut „enorm de mult de invatat“, ca atitudine in afaceri si ca abilitati de comunicare. „Modelul lor si experienta câstigata m-au ajutat sa-mi cladesc câteva principii solide: fair-play si consecventa, respect fata de oameni si fata de promisiunile facute“, sustine intreprinzatorul. Primul contact cu afacerile l-a avut in studentie, cand era in anul al III-lea, la Facultatea de Automatizari-Calculatoare din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Atunci a deschis prima firma, numita Respect, o afacere mica, de familie, in parteneriat cu sotii celor doua surori ale sale. Era o societate specializata in service pentru electronice, iar apoi cei trei parteneri au deschis si un magazin in care vindeau televizoare, costume si covoare produse la Sibiu.

    Profitul a inceput sa „curga“, continua Ciolan, iar doi ani mai târziu, in 1992, au deschis la Cluj inca o firma – Vitrina Advertising, care a fost la inceputuri un ziar de publicitate. Insa in ‘93, cand a hotarât sa se intoarca la Sibiu, a renuntat la partea lui din afacerile dezvoltate la Cluj. „Provin dintr-o familie modesta, unde traditia este respectata cu sfintenie. Pe vremea aceea, gândirea era ca baiatul trebuie sa se intoarca acasa, sa aiba grija de parinti“, povesteste omul de afaceri, care a parasit afacerea Respect pe cand „firma avea deja 20 si ceva de oameni, plus trei sau patru camioane“.

    Revenit in Sibiul natal, Ciolan a pornit din nou de la zero. Initial s-a gandit la o cofetarie – „Voiam  sa am o terasa, Boema, dupa modelul Boemei din Cluj, locul unde mi-am petrecut studentia. Pâna la urma am inregistrat doua firme“, isi aminteste Ioan Ciolan, referindu-se la acelasi an 1993.

    Cea de-a doua firma a fost chiar Ambient, dedicata comertului cu instalatii si finisaje pentru locuinte. Aceasta a ajuns in doi ani la o retea de sapte magazine proprii sub numele Sanex, toate in Sibiu. In paralel, Ciolan a inceput si o afacere de comert cu materiale de constructii, ceea ce a devenit ulterior, in grupul lui, divizia Ambient Structuri.

    In 1998, reteaua de magazine Sanex a fost rebotezata, noul nume fiind cel cunoscut pana in prezent – Universal Ambient, iar gama de produse vândute in magazine a fost completata cu materiale de constructii. Peste alti doi ani, cand reteaua de magazine Sanex prinsese deja contur, Ciolan a renuntat la Boema, pentru ca venise momentul sa se gandeasca la dezvoltarea retelei de magazine in afara judetului Sibiu. Tot 2000 este anul in care a aparut conceptul Casa Ambient, centrul comercial pentru constructii si amenajari; primul spatiu de acest fel a fost inaugurat un an mai tarziu, in Sibiu. Odata cu deschiderea centrului, echipa condusa de Ioan Ciolan lanseaza si sloganul companiei: „Casa casei tale“. Ideea era clara: clientul ar trebui sa gaseasca sub un singur acoperis tot ce are nevoie pentru construirea, utilarea, finisarea, decorarea si intretinerea unei locuinte.

    Ioan Ciolan este amuzat de asemanarea facuta de clienti intre Ambient si Ambulanta. „Foarte multa lume confunda masinile noastre, pe care scrie AMB – de la Ambient – cu cele de la Ambulanta“. Si Ambient este un fel de ambulanta, zice in gluma omul de afaceri sibian, doar ca „unii se ocupa de sanatatea fizica a unei persoane, altii au in grija locuintele“. Si continua comparatia: din moment ce magazinul Ambient este un magazin de cartier, de unde se procura produse pentru intretinerea casei, iar centrul comercial Ambient e pentru constructia si amenajarea casei, „centrul comercial este un fel de spital al orasului, iar magazinele sunt dispensarele. Cu probleme de raceala te duci la magazine; daca nu rezolvi nimic, mergi la spital – la centrele comerciale“.

    Mai departe, Ciolan s-a gandit ca afacerile in afara granitelor judetului au nevoie de un alt atu. „Am constientizat ca, daca vreau sa ies in afara curtii, trebuie sa am scoala, sa ma prezint.“ Asa a aparut conceptul Client Total, care inseamna ca un client ar trebui sa aiba la dispozitie toate produsele si serviciile, de la materiale de constructie, finisare si intretinere a locuintei si pana la servicii ante si post-vânzare, cu consilieri de vânzari, consilieri tehnici si consilieri de design. Daca, de exemplu, clientul isi utileaza baia, designerul ii face planurile, tinând cont de stilul de viata si de necesitati, consilierul tehnic il sfatuieste in privinta aparaturii, iar cel de vânzare ii prezinta produsele adecvate bugetului sau.

    Omul de afaceri sibian considera ca daca nu gândea un concept care sa-i ofere o serie de avantaje fata de alte companii din domeniu si ramânea doar proprietar de magazine, adica „un fel de proprietar de vitrine“, Ambient nu ar fi reusit sa se dezvolte. „Nu ne-am trezit peste noapte cu gândul ca Ambient trebuie sa iasa din Sibiu. Am vazut dezvoltarea afacerii ca pe un element de siguranta pentru angajatii nostri“, sustine Ioan Ciolan.

    O alta ancora de siguranta pentru companie este si parteneriatul cu o companie austriaca din domeniul produselor metalurgice, Voestalpine Ambient Stahlhandel, cu care a realizat in 2005 un joint-venture. In urma acestui parteneriat a fost construit un depozit (Metal Center), in Sibiu, cu o investitie de trei milioane de euro. Hala se intinde pe o suprafata de 4.500 de metri patrati si are o capacitate de depozitare de 6.000 de tone, iar sediul administrativ ocupa 500 de metri patrati. Cei doi parteneri, Voestalpine Austria si Ambient, detin 51%, respectiv 49% din capitalul social al societatii nou infiintate. Tinta principala a Voestalpine Ambient este reprezentata de firmele mici si mijlocii din zona.

    Ciolan traieste totusi cu convingerea ca nu ar fi reusit sa-si construiasca afacerea pana la proportiile de acum daca numele internationale de pe piata bricolajului s-ar fi grabit sa vina in Romania asa cum s-a intamplat in alte domenii. Primele retele internationale care au ajuns pe piata romaneasca, Praktiker si Bricostore, si-au facut intrarea abia in 2002 si au in prezent 13, respectiv sase magazine. Abia 2006 s-a dovedit un an in care Romania si-a definit clar profilul in planurile de expansiune a lanturilor straine de DIY. Praktiker si Bricostore sunt doar primii ce si-au declarat intentia de a acoperi un teritoriu cat mai larg in cel mai scurt timp posibil.

    Anul 2007 va fi interesant insa si pentru ceea ce vor face doi nou-veniti pe piata: bauMax (care a deschis trei magazine) si Mr. Bricolage (care si-a inaugurat primul spatiu in cartierul bucurestean Vitan). O a treia companie care si-a declarat interesul si intentiile de intrare pe piata – Hornbach – este mai in urma cu planurile, neavand deschis niciun magazin pana acum. O alta companie germana, Obi, parte a grupului Tengelmann, si-a inregistrat numele la Registrul Comertului, chiar daca declaratiile oficiale sustin ca nu este interesata, cel putin deocamdata, de piata romaneasca.

    In tabara jucatorilor autohtoni, alaturi de Ambient s-au dezvoltat si alte companii puternice, cel putin la nivel regional: Dedeman in Moldova, Stelcati in zona de sud-est a tarii, Tiger Amira in zona de nord-vest. Modelul pietei romanesti de bricolaj, alaturi de cea a retelelor de electronice si electrocasnice, reprezinta insa exceptii in piata romaneasca de retail, pentru ca in alte zone – cash & carry, hiper si supermarketuri – venirea companiilor internationale nu numai ca n-a oferit un ragaz investitorilor romani pentru a se dezvolta, dar a ajuns chiar sa mature concurenta autohtona. Cazul retelei de supermarketuri Univers’all, dezvoltata tot pas cu pas de un investitor roman, la fel ca in cazul Ambient, dar care a ajuns sa se vanda acum la bucata, este un exemplu evident in acest sens. Prin urmare, cel mai mare avantaj al romanilor care si-au construit afaceri pe piata de bricolaj ramane, asa cum spune Ioan Ciolan, „indiferenta Europei“.

  • KeysFin: Numărul firmelor mari care intră în insolvenţă creşte, deşi totalul insolvenţelor scade

    “Insolvenţa, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse. Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur”, potrivit economiştilor KeysFin.

    Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    Cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1.076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, în scădere cu 50,7%, în primele şase luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

    Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă (în scădere cu 62,91%, Timiş cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (în creştere cu 10,74%), de altfel singurul judeţ în care numărul insolvenţelor a crescut faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

    “Datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor”, se arată într-un comunicat al agenţiei.

    Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile.

    “Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece”, afirm[ analiştii KeysFin.

    Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

    “Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în randul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)”, afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

    În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă.

    “De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să îşi diminueze efectul”, a mai spus expertul.

    Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est.

    În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor.

    “Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat. Întreţinerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

    Ea spune că mulţi oameni de afaceri se feresc de firmele în incapacitate de plată, întrucât se tem că vor fi atraşi la rândul lor în “hora insolvenţelor”.

    “Percepţia generală în România este că insolvenţa este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenţei consacră rolul acesteia de ‘umbrelă protectoare”, afirmă analiştii KeysFin.

    KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.

     

  • Televiziunea Prima TV a intrat în insolvenţă. Tribunalul Bucureşti a desemnat administrator judiciar

    Dosarul prin care societatea Prima Broadcasting Group SRL, care deţine licenţa audiovizuală a televiziunii Prima TV, a cerut deschiderea procedurii de intrare în insolvenţă a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VII-a Civilă, pe 6 august.

    Materia procesului este “faliment”, iar obiectul este “cererea debitorului art. 66 din Legea nr. 85/2014 rep. cf. disp. art. 114 indice 22 alin 1 din ROIJ”. Primul termen în acest dosar a fost stabilit iniţial pe 3 septembrie, însă, pe 19 august, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de preschimbare a termenului de judecată.

    Dosarul a fost judecat pe 19 august, iar judecătorul a admis cererea debitorului SC Prima Broadcasting Group SRL. “În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă”, instanţa a decis deschiderea procedurii generale împotriva debitorului.

    Instanţa a stabilit următoarele termene limită, în cadrul procedurii: “a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la Încheierea de deschidere a procedurii – 15 zile de la notificare, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora; b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului – 05.10.2015; c) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a tabelului preliminar de creanţe – 26.10.2015; d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor – 20.11.2015; e) data primei şedinţe a adunării generale a creditorilor – 30.10.2015”.

    Totodată, instanţa a desemnat societatea SMDA Insolvency SPRL ca administrator judiciar provizoriu, “care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 raportat la art. 87 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2014, cu o remuneraţie de 3.000 lei din averea debitorului”.

    Pe de altă parte, un alt dosar înregistrat de Prima Broadcasting Group SRL la Tribunalul Bucureşti pe 6 august are ca obiect “suspendare executare cerere de suspendare provizorie a executărilor silite”. În acest dosar nu a fost stabilit încă un termen de judecare.

    Asociatul unic al societăţii Prima Broadcasting Group SRL, care deţine licenţa Prima TV, este Graffiti Red SRL, care, la rândul său, are următorii asociaţi: Graffiti Marketing and Multimedia Holding SA – 95% şi Diana Toboşaru – 5%. Asociatul unic al Graffiti Marketing and Multimedia Holding SA este Cristian Burci, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    Omul de afaceri Cristian Burci deţine televiziunea Prima TV de la sfârşitul anului 2013, când a preluat-o de la grupul german de media ProSiebenSat.1, potrivit unui anunţ făcut de această companie pe 23 decembrie 2013 şi citat la momentul respectiv de broadbandtvnews.com.

    Conform sursei citate, ProSiebenSat.1 a vândut la momentul respectiv şi televiziunea Kiss TV şi radiourile Kiss FM, Magic FM, One FM şi Rock FM, pe care le deţinea pe piaţa audiovizualului din România, companiei Antenna Group din Grecia.

  • CRIZA din mass-media face o nouă victimă: Un renumit POST TV din România a cerut insolvenţa

    Materia procesului este “faliment”, iar obiectul este “cererea debitorului art. 66 din Legea nr. 85/2014 rep. cf. disp. art. 114 indice 22 alin 1 din ROIJ”.

    CRIZA din mass-media face o nouă victimă: Un renumit POST TV din România a cerut insolvenţa

  • Samsung vrea insolvenţa unuia dintre cei mai mari retaileri din România. Ce spun reprezentanţii companiei

    Compania Samsung Electronics România a cerut la începutul săptămânii insolvenţa Family Home Concept, fosta Domo Retail, potrivit portalului de judecată portal.just.ro.

    Samsung este liderul pieţei de import şi distribuţie de produse electroIT în România, cu afaceri de 2,8 mld. lei anul trecut, similare cu cele din 2013.