BusinessMagazin

Tag: infiintare

  • CCR: Parlamentul poate constitui comisii speciale, care sunt reglementate de Constituţie

    Plenul Curţii Constituţionale a luat miercuri în dezbatere sesizările de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, formulate de USR şi PNL, pe care le-a conexat.

    CCR, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi a constatat că Hotărârea Parlamentului nr.69/2017 privind constituirea Comisiei speciale este constituţională în raport cu criticile formulate, se menţionează în comunicat remis miercuri MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania IT Datagroup închiriază 1.200 de metri pătraţi în Vox Technology Park Timisoara

    Vox Technology Park va dispune de facilităţi unice, precum posibilitatea identificării biometrice printr-o aplicaţie care va genera o cheie de acces de tip QR code în urma recunoaşterii faciale sau a amprentei, dar şi avantaje competitive pentru viitorii angajaţi, ca spaţii şi duşuri pentru biciclişti, food court şi sală de fitness, spaţii comerciale şi de servicii. Proiectul oferă de asemenea spaţii de până la 3.500 de metri pătraţi pe etaj, cea mai mare suprafaţă disponibilă în acest moment în oraş.

    Anul viitor va fi finalizată şi o parcare supraterană cu 400 de locuri în imediata vecinătate a proiectului, în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro.  Acestea se vor adăuga celor 280 de locuri de parcare deja disponibile în cadrul Vox Technology Park, parcarea proiectului urmând să dispună şi de mai multe staţii pentru încărcarea maşinilor electrice şi spaţii pentru biciclete. După finalizarea noii parcări, Vox Technology Park va oferi una dintre cele mai pune proporţii între suprafaţa închiriabilă şi locurile de parcare disponibile, raportul rezultat fiind de un loc de parcare la fiecare 38 de metri pătraţi închiriabili.

    Werk Property Group, dezvoltatorul proiectului, face parte din grupul de companii Werk, care a dezvoltat în ultimii ani în Timişoara peste 800 de apartamente şi zeci de mii de metri pătraţi de hale industriale, spaţii hoteliere şi de birouri. Omul de afaceri Virgil Tornoreanu deţine şi compania producătoare de software Vox FileMaker Solutions, care realizează programe şi aplicaţii pentru companii internaţionale şi diferite instituţii publice şi bancare din vestul Europei, fiind şi resellerul şi service-ul autorizat Apple Vox Store în România.

  • Ce trebuie să ai în vedere dacă vrei să-ţi deschizi o staţie ITP

    Aşadar ce trebuie să ia în considerare cei care vor să-şi deschidă o staţie ITP au la dispoziţie un ghid privind deschiderea unei staţii ITP, realizat de consilierului Szfarli Zoltan, Primăria Municipiului Mediaş.

    Cei interesaţi pot citi ghidul aici

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Constantin Boromiz, Boromir

    Pe de altă parte, una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este, din punctul de vedere al fondatorului Boromir, să nu abordeze politicile de conducere ale companiei la realităţile pieţei.

    Având în vedere că morăritul reprezenta deja o tradiţie în familia sa, care ajusese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie, Constantin Boromiz, împreună cu fratele său, Gheorghe Boromiz, şi cumnatul său, George Frîntu, au început activităţile în domeniu în jurul anului 1994. Un an mai târziu au cumpărat de la un om de afaceri turc o brutărie, segment pe care au extins ulterior activitatea firmei.

    Doar trei ani mai târziu, compania ajusese deja la un profit de un milion de dolari, după care a urmat extinderea prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similare. În prezent, Boromir este singurul producător de panificaţie listat la bursă, iar în 2016 a avut un profit net de 2,6 milioane de lei. Compania este controlată în proporţie de 95% de către Boromir Ind, în vreme ce restul acţiunilor sunt împărţite de ceilalţi investitori de pe piaţa de capital de la Bucureşti.

  • Telekom şi banking de tip polonez

    Alior Bank, unul dintre cei mai noi jucători ai industriei bancare poloneze, specializat pe furnizarea de servicii digitale, a mizat agresiv pe zona de retail, unde a semnat parteneriate cu operatorul telecom T-Mobile, echivalentul lui Telekom pe piaţa poloneză, dar şi cu retailerul Tesco. Şi a ajuns în câţiva ani în top 10 după active pe piaţa bancară din Polonia.

    Intrată de curând pe piaţa românească, Alior Bank s-a aliat deocamdată cu Telekom România – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii fixe şi mobile – şi au lansat împreună servicii bancare digitale sub umbrela Telekom Banking. Serviciile bancare digitale includ pentru moment doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar online. Dar urmează produse de creditare, cum ar fi credite de nevoi personale fără garanţii sau facilitatea overdraft.

    ”Creşterea nu va fi una de natură tradiţională pentru că nici modelul nostru de business nu este tradiţional. Creşterea va fi direct corelată în segmentul de vânzare cu deschiderea de puncte de lucru. Avem locaţii în Bucureşti în şase puncte şi 60 de angajaţi. în următorul an ne propunem să ajungem până la 120 de locaţii – cifra reprezintă cam 50% din reţeaua pe care ne propunem să o utilizăm cu partenerul nostru, Telekom. Adică unu din două magazine să beneficieze şi de un angajat bancar tocmai pentru a răspunde potenţialelor întrebări sau nevoi de confort ale clienţilor români atunci când discutăm despre produse bancare“, spune Claudia Butac, care conduce din toamna anului trecut sucursala de la Bucureşti a Alior Bank. Sedii exclusiv Alior nu vor exista. Dar banca ia în calcul şi alte variante de extindere, cum ar fi de exemplu forţa mobilă.

    De ce a fost aleasă, totuşi, România de polonezii de la Alior? ”Dacă ne uităm în zona ţărilor din blocul ex-comunist – Europa Centrală şi de Răsărit – Polonia a reprezentat o piaţă atractivă date fiind mărimea – mărimea face un business scalabil –, populaţia şi dinamica din punct de vedere macroeconomic. Şi, din această perspectivă, România a urmat. Suntem a doua ţară ca mărime şi populaţie, deci cred că am fost o alegere firească. Tot ceea ce vedem că a funcţionat în piaţa din Polonia şi este vârf de tehnologie vrem să aducem şi pentru consumatorul român“, explică Claudia Butac. Ţinta este de a atrage o jumătate de milion de clienţi în decurs de patru ani pentru Telekom Banking – entitatea locală sub care vor fi furnizate serviciile financiare.

    ”România este o piaţă foarte atractivă pentru noi. După ce am făcut cercetarea de piaţă pe segmentul bancar, ne-am dat seama că vom fi foarte competitivi. în perioada următoare estimăm că vom atrage câteva sute de mii de clienţi pentru Telekom Banking, ţinta pentru următorii patru ani fiind de a ajunge la o jumătate de milion de clienţi“, după cum a declarat Celina Waleskiewicz, director executiv adjunct al Alior Bank.

    În Polonia, T-Mobile Bank – parteneriatul dintre T-Mobile şi Alior Bank – are în prezent circa 600.000 de clienţi, compania lansând serviciile în 2012. Separat, banca A-lior are 4 milioane de clienţi pe piaţa poloneză.

    Noua entitate din România – Telekom Banking – mizează pe gradul mare de acoperire a serviciilor de internet, fixe şi mobile, precum şi pe rata ridicată de penetrare a smartphone-urilor în România.

    Prin intermediul Telekom Banking pot fi deschise conturi curente în lei, euro, dolari şi lire sterline, pot fi ataşate carduri de debit acestor conturi şi există acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.

    Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil, fie în magazinele Telekom şi Germanos. Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, şi tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. în cazul deschiderii unui cont în magazin, solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.
    Prin intermediul Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.

    Un alt produs Telekom Banking este platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii au acces la un curs de schimb pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia. Totodată, opţiunea ”Pay later“ (Plăteşte mai târziu) permite realizarea unor schimburi valutare fără a avea întreaga sumă disponibilă – este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.

    ”Platforma de schimb valutar online nu este o promoţie pe care să o ţinem un an sau doi – şi pe care să o transformăm în altceva. Ea este o imagine live a modului în care operează cele 10 valute şi a modului în care ele sunt cotate“, a explicat Claudia Butac.

    Telekom Banking are în plan să extindă treptat produsele şi prin lansarea serviciilor de creditare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente din magazinele operatorului telecom şi ale partenerului acestuia – Germanos.
    ”Vrem ca produsele de creditare să fie disponibile pentru clienţi de la finalul acestui an – descoperit de cont, credite şi carduri de credite. Intenţia noastră este să oferim credite pentru toate produsele comercializate în magazinele Telekom şi Germanos“, a precizat Celina Waleskiewicz. 

    Odată cu lansarea serviciilor de creditare, Telekom Banking va avea spaţii special amenajate în cadrul reţelelor de magazine Telekom şi Germanos. Pe lângă colaborarea cu Telekom, am putea să vedem în perioada următoare şi o colaborare a Alior şi în România cu marii retaileri, cum se întâmplă în Polonia? ”Nu aş putea să vă dau o dată concretă despre această posibilitate. Nu avem astfel de planuri imediate. Asta nu înseamnă că excludem sau că nu suntem deschişi dacă apar oportunităţi“, a explicat Claudia Butac, şefa Alior în România.

    Ea deţine această funcţie din toamna anului trecut, iar anterior timp de aproape trei ani a fost vicepreşedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în domeniul locativ. Anterior, din 2011 până în 2013, s-a ocupat de divizia de retail, inclusiv segmentul de clienţi premium, la Citibank România. Claudia Butac a fost şi director de private banking în cadrul Bancpost, precum şi membru în boardurile EFG Eurobank Securities şi EFG Eurobank Corporate Finance.

    Alior Bank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,3 milioane de lei (1,17 mil. euro) în România, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut este primul în care apar informaţii la Ministerul de Finanţe despre filiala locală, în condiţiile în care informaţii oficiale despre venirea polonezilor în România au apărut prima dată în 2015.

     

  • One United Properties se extinde pe divizia de birouri

    Ionuţ Dumitrescu este fondatorul companiei Eurisko Real Estate Consulting (1997), vândută în  anul 2007 către liderul mondial de profil, CB Richard Ellis. În 2003 a fondat Building Support Services, cea mai mare companie de administrare a imobilelor din România, ale cărei acţiuni le-a  vândut mai apoi unui consorţiu de investitori internaţionali în 2006. În 2008, Ionuţ Dumitrescu a înfiinţat Element Development, o companie de investiţii şi dezvoltare imobiliară axată pe oportunităţile imobiliare rezidenţiale şi comerciale din România şi tot el şi-a pus semnătura şi pe complexul de birouri „The Bridge”, cel mai mare business park din zona Grozăveşti-Orhideea.

    De curând, Ionuţ Dumitrescu s-a asociat cu One United Properties pentru a dezvolta divizia One Office destinată construcţiei de clădiri de birouri.

    „Mă bucur foarte mult să intru ca acţionar în One Office, divizia de dezvoltare de birouri a One United Properties, nu numai pentru faptul că aici există o echipă extrem de valoroasă, căreia sunt încântat să mă alătur, ci şi pentru faptul că voi putea să-mi aduc aportul într-o zonă în care sunt specializat”, spune Ionuţ Dumitrescu care se va ocupa de dezvoltarea de birouri în cadrul grupului, dar şi de achiziţia de terenuri şi închiriere a proiectelor.

    Ionuţ Dumitrescu va fi partener pe divizia One Office şi este deja membru în consiliul de administraţie al One United Properties..

    „Parteneriatul cu Ionuţ Dumitrescu reprezintă o decizie strategică  de extindere a companiei noastre pe zona de dezvoltare de proiecte de birouri, care credem că va creşte profitabilitatea companiei şi va acoperi în acelaşi timp şi o necesitate a pieţei. Suntem bucuroşi să dezvoltăm acest proiect nou în parteneriat cu un profesionist în domeniul clădirilor de birouri precum este Ionuţ”, spune Victor Căpitanu, fondatorul One United Properties.

    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente) – dezvoltari precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park şi One Charles de Gaulle şi urmează să se extindă ţi cu dezvoltarea de clădiri de birouri.

    One United Properties este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcţie care au ca rezultat clădiri rezidenţiale eficiente din punct de vedere energetic, sănătoase şi durabile din punct de vedere al mediului. One United Properties deţine primul complex rezidenţial din Bucureşti certificat ”Green Homes”, nivelul Excelent – One Herăstrău Park – proiect premiat în cadrul Forbes Green Awards 2017 pentru sustenabilitate în domeniul imobiliar.   

     

     

  • Care au fost paşii care au transformat Tap Air Portugal dintr-o companie aeriană aflată în picaj într-una cu o decolare rapidă

    200 m lungime, 80 m lăţime şi o înălţime de 30 m – sunt câteva repere care descriu hangarul 5, aflat în centrul de mentenanţă şi inginerie al grupului TAP Portugal, din Lisabona; este cel mai mare hangar de mentenanţă al companiei (alături de altele două, aflate în acelaşi loc) şi poate acomoda 12 corpuri înguste de aeronave sau trei corpuri mari, alături de altele cinci mai mici. La intrarea în hambar se află o poză a aceluiaşi spaţiu din 1945, de la înfiinţarea companiei, iar peisajul nu este cu mult schimbat.

    Departamentul de mentenanţă şi inginerie al TAP Portugal Group deserveşte, în afară de propriul operator aerian, companii din toată lumea şi este relevant pentru rezistenţa peste timp al companiei. Printre serviciile pe care cei 5.000 de angajaţi ai acestui departament le fac (aproape la fel de mult cât numărul celor din personalul navigant şi care lucrează în trei schimburi) se află unele legate de eficientizarea consumului de combustibil – instalarea de aripioare (winglets) care să îmbunătăţească nivelul consumului de combustibil, precum şi revizii de aeronave de tipurile A, B, C, specifice domeniului. Chiar în momentul vizitei, unei aeronave TAP Air şi alteia operate de o companie concurentă li se efectau verificări de tip C – aceasta este cea mai complexă ”revizie“ a unei aeronave şi presupune inspectarea majorităţii componentelor de pe un avion.

    ”Ce puteţi să ne spuneţi despre cutiile negre? Pot să vă spun ceva extrem de interesant: cutiile negre sunt portocalii, pentru vizibilitate, şi în mod normal sunt instalate în spatele aeronavei. Se spune că este cea mai sigură zonă pentru un avion“, dezvăluie Jose Luis Pinto, unul dintre tehnicienii implicaţi în aceste operaţiuni câteva din secretele domeniului. Pinto este şi el reprezentativ pentru longevitatea companiei: lucrează de 30 de ani în cadrul departamentului de mentenanţă şi inginerie al TAP şi face parte din prima generaţie care a intrat în progamul de training dezvoltat de companie pentru absolvenţii de liceu.

    Nu departe de hambarul 5 se află biroul lui Fernando Pinto, CEO-ul companiei, care primeşte delegaţia de jurnalişti români pentru o discuţie de câteva minute, în concordanţă cu stilul de leadership care spune că îl caracterizează: ”mereu deschis“, dar şi motto-ului companiei: ”De braços abertos“ (Cu braţele deschise). El descrie procesul privatizării companiei, încheiat anul trecut, ca fiind o poveste lungă, încheiată cu succes: Pinto a preluat rolul de CEO al companiei în 2000, după cum spune el, ”ca să salvez compania şi să finalizez procesul de privatizare care trebuia să fie făcut cu Swiss Air la vremea aceea.“

    Însă prima încercare de privatizare a companiei portugheze de stat a fost oprit ca urmare a intrării în faliment a operatorului elveţian Swiss Air. Pinto spune că au decis să o ia de la capăt, începând cu reorganizarea activităţilor companiei, printre care şi concentrarea pe crearea unui hub aerian în Lisabona. ”Trebuie să ai o poveste bună ca să fii capabil să privatizezi.“ Au creat astfel o nouă piaţă, legând Brazilia, Africa şi Statele Unite cu Europa prin Lisabona; Brazilia, de pildă, era o piaţă pe care aproape niciun alt operator aerian nu o dezvoltase, potrivit lui Pinto. ”Astfel că atât înainte de privatizare, cât şi astăzi, suntem linia aeriană numărul 1 care operează zboruri între Brazilia şi înapoi; am creat astfel o poveste bună şi am început să avem ce arăta.“ O nouă tentativă de privatizare a companiei a început în 2014, însă, când erau pe punctul finalizării acesteia, au stopat-o din nou, tot din cauza problemelor financiare ale companiei care licita, al cărui nume Pinto nu îl dezvăluie.

    În 2015 însă, au reuşit să vândă 61% din acţiunile companiei consorţiului Atlantic Gateaway, format din investitorul american David Neeleman, care a creat operatorii aerieni JetBlue din Statele Unite şi Azul din Brazilia, precum şi proprietarul companiei care domină piaţa transporturilor din Portugalia, Humberto Pedrosa. Guvernul a acceptat să vândă 61% din compania publică, lăsând astfel responsabilitatea managementului noului grup, însă mai târziu, odată cu schimbarea socialistă de guvern din Portugalia de anul trecut, procentul s-a schimbat: Atlantic Gateway a ajuns la o deţinere de 51% din companie (dintre care 5% le-au fost alocate angajaţilor), iar restul, de 50%, este deţinut de către guvern. Pinto spune că chiar din prima zi a procesului de privatizare, au plasat o comandă de 53 de aeronave noi de la Airbus (obiectul unei investiţii de 83 de milioane de euro), iar valoarea totală a investiţiilor alocate de Atlantic Gateaway dezvoltării companiei se îndreaptă spre 350 de milioane de euro. ”De asta aveam nevoie, de capital. Am fost capabili să supravieţuim fără niciun fel de injecţie de capital de la guvern, aceasta fiind de altfel interzisă de legile europene. Am crescut şi suntem de trei ori mai mari decât în 2000.“

  • Care au fost paşii care au transformat Tap Air Portugal dintr-o companie aeriană aflată în picaj într-una cu o decolare rapidă

    200 m lungime, 80 m lăţime şi o înălţime de 30 m – sunt câteva repere care descriu hangarul 5, aflat în centrul de mentenanţă şi inginerie al grupului TAP Portugal, din Lisabona; este cel mai mare hangar de mentenanţă al companiei (alături de altele două, aflate în acelaşi loc) şi poate acomoda 12 corpuri înguste de aeronave sau trei corpuri mari, alături de altele cinci mai mici. La intrarea în hambar se află o poză a aceluiaşi spaţiu din 1945, de la înfiinţarea companiei, iar peisajul nu este cu mult schimbat.

    Departamentul de mentenanţă şi inginerie al TAP Portugal Group deserveşte, în afară de propriul operator aerian, companii din toată lumea şi este relevant pentru rezistenţa peste timp al companiei. Printre serviciile pe care cei 5.000 de angajaţi ai acestui departament le fac (aproape la fel de mult cât numărul celor din personalul navigant şi care lucrează în trei schimburi) se află unele legate de eficientizarea consumului de combustibil – instalarea de aripioare (winglets) care să îmbunătăţească nivelul consumului de combustibil, precum şi revizii de aeronave de tipurile A, B, C, specifice domeniului. Chiar în momentul vizitei, unei aeronave TAP Air şi alteia operate de o companie concurentă li se efectau verificări de tip C – aceasta este cea mai complexă ”revizie“ a unei aeronave şi presupune inspectarea majorităţii componentelor de pe un avion.

    ”Ce puteţi să ne spuneţi despre cutiile negre? Pot să vă spun ceva extrem de interesant: cutiile negre sunt portocalii, pentru vizibilitate, şi în mod normal sunt instalate în spatele aeronavei. Se spune că este cea mai sigură zonă pentru un avion“, dezvăluie Jose Luis Pinto, unul dintre tehnicienii implicaţi în aceste operaţiuni câteva din secretele domeniului. Pinto este şi el reprezentativ pentru longevitatea companiei: lucrează de 30 de ani în cadrul departamentului de mentenanţă şi inginerie al TAP şi face parte din prima generaţie care a intrat în progamul de training dezvoltat de companie pentru absolvenţii de liceu.

    Nu departe de hambarul 5 se află biroul lui Fernando Pinto, CEO-ul companiei, care primeşte delegaţia de jurnalişti români pentru o discuţie de câteva minute, în concordanţă cu stilul de leadership care spune că îl caracterizează: ”mereu deschis“, dar şi motto-ului companiei: ”De braços abertos“ (Cu braţele deschise). El descrie procesul privatizării companiei, încheiat anul trecut, ca fiind o poveste lungă, încheiată cu succes: Pinto a preluat rolul de CEO al companiei în 2000, după cum spune el, ”ca să salvez compania şi să finalizez procesul de privatizare care trebuia să fie făcut cu Swiss Air la vremea aceea.“

    Însă prima încercare de privatizare a companiei portugheze de stat a fost oprit ca urmare a intrării în faliment a operatorului elveţian Swiss Air. Pinto spune că au decis să o ia de la capăt, începând cu reorganizarea activităţilor companiei, printre care şi concentrarea pe crearea unui hub aerian în Lisabona. ”Trebuie să ai o poveste bună ca să fii capabil să privatizezi.“ Au creat astfel o nouă piaţă, legând Brazilia, Africa şi Statele Unite cu Europa prin Lisabona; Brazilia, de pildă, era o piaţă pe care aproape niciun alt operator aerian nu o dezvoltase, potrivit lui Pinto. ”Astfel că atât înainte de privatizare, cât şi astăzi, suntem linia aeriană numărul 1 care operează zboruri între Brazilia şi înapoi; am creat astfel o poveste bună şi am început să avem ce arăta.“ O nouă tentativă de privatizare a companiei a început în 2014, însă, când erau pe punctul finalizării acesteia, au stopat-o din nou, tot din cauza problemelor financiare ale companiei care licita, al cărui nume Pinto nu îl dezvăluie.

    În 2015 însă, au reuşit să vândă 61% din acţiunile companiei consorţiului Atlantic Gateaway, format din investitorul american David Neeleman, care a creat operatorii aerieni JetBlue din Statele Unite şi Azul din Brazilia, precum şi proprietarul companiei care domină piaţa transporturilor din Portugalia, Humberto Pedrosa. Guvernul a acceptat să vândă 61% din compania publică, lăsând astfel responsabilitatea managementului noului grup, însă mai târziu, odată cu schimbarea socialistă de guvern din Portugalia de anul trecut, procentul s-a schimbat: Atlantic Gateway a ajuns la o deţinere de 51% din companie (dintre care 5% le-au fost alocate angajaţilor), iar restul, de 50%, este deţinut de către guvern. Pinto spune că chiar din prima zi a procesului de privatizare, au plasat o comandă de 53 de aeronave noi de la Airbus (obiectul unei investiţii de 83 de milioane de euro), iar valoarea totală a investiţiilor alocate de Atlantic Gateaway dezvoltării companiei se îndreaptă spre 350 de milioane de euro. ”De asta aveam nevoie, de capital. Am fost capabili să supravieţuim fără niciun fel de injecţie de capital de la guvern, aceasta fiind de altfel interzisă de legile europene. Am crescut şi suntem de trei ori mai mari decât în 2000.“

  • Câţi bani câştigă doi tineri români din vânzarea de pături de lux

    Laura Sardescu vorbeşte calm şi emană pozitivism, nu se plânge de hăţişurile antreprenoriatului, nici de faptul că nu îşi găsea un loc de muncă după terminarea studiilor; de altfel, vede lucrurile bune şi în întâmplările mai puţin plăcute, iar un exemplu în acest sens este modul în care le-a venit ideea înfiinţării businessului neakaisa.ro, în 2014. ”Nouă ne-a plouat în casă, la propriu. Am ajuns în casă într-o seară şi aveam apă de doi centimetri pe jos, fiind la ultimul etaj; am căutat o soluţie provizorie, până la efectuarea reparaţiei a doua zi, la un magazin de bricolaj. Angajaţii de acolo nu au putut să ne ofere o variantă pentru a rezolva problema. Am aflat a doua zi că aveam nevoie de un silicon care ar fi rezolvat problema provizoriu“, descrie ea modul în care le-a venit ideea dezvoltării afacerii neakaisa.ro.

    Laura Ioana Sardescu a absolvit Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (2012), dar şi Facultatea de Relaţii Publice, Advertising şi Comunicare Aplicată (2013), ambele în cadrul Universităţii din Bucureşti; mărturiseşte sincer că ”la vremea respectivă părea o idee bună să urmez două facultăţi, dar nu a fost, mai bine mă concentram pe una“. Imediat după absolvire, s-a angajat într-un domeniu diametral opus celor studiate, al construcţiilor, ca project manager în cadrul unei firme de profil.

    ”Am încercat marketing, PR, presă, orice – dar nu se găsea niciun loc de muncă în domeniile studiate.“ A lucrat în domeniul materialelor de construcţii timp de doi ani, având rolul ca, în baza unor proiecte şi ale unor estimări făcute de proiectant despre necesarul de materiale de construcţii, să lucreze cu beneficiarul astfel încât să îl ajute să înţeleagă mai bine proiectul şi să treacă prin toate etapele de achiziţie. ”De la o parte total teoretică cu care eram obişnuită, am ajuns la una foarte practică; lucram cu oamenii de când începeau să îşi construiască o casă şi o vedeam finalizată, ceea ce era foarte frumos, pentru mine, care eram obişnuită să studiez teorii, filosofie, jurnalism.“ Hotărârea de a înfiinţa un business a luat-o împreună cu prietenul din acea vreme, soţul ei acum, specialist în vânzări, care nici el nu îşi găsea un loc de muncă la vremea respectivă.

    Vlad şi Laura Ioana Sardescu au început să vândă scule şi unelte – de unde şi numele platformei –, şurubelniţe electrice, bormaşini, compactoare de beton şi au evoluat treptat spre vânzarea de scule din ce în ce mai mari (generatoare, compresoare). ”Este foarte bună nişa aceasta din punctul de vedere al dezvoltării businessului, dar aveam nevoie să pun un pic creativitatea la treabă şi aşa am ajuns la un nou segment de piaţă – produsele pentru baie.“ La jumătatea anului 2015, au decis să se extindă pe zona obiectelor destinate amenajărilor de băi. ”Iniţial am făcut nişte teste cu câteva produse, câţiva furnizori, după care am tot crescut, iar în prezent divizia pentru băi depăşeşte partea de scule – unelte cu care am început.“

    Concret, un client are un proiect de design şi un anumit buget, iar cei doi antreprenori găsesc produse, de la diverşi furnizori şi importatori (o parte dintre acestea sunt importate chiar de ei). ”Este foarte uşor să primeşti de la designer o poză în care să vezi cum ar trebui să arate locul tău; te izbeşti apoi de faptul că nu ştii unde să te duci, de unde să începi, cât efort implică toate aceste căutări din partea ta, ca beneficiar, să alergi prin toate magazinele de bricolaj. Este o investiţie de timp pe care omul modern nu îl are; lucrăm de la 9 la 18, seara nu vrem să ne mai plimbăm printr-un magazine de amenajări interioare“, descrie ea raţiunea acestui serviciu. Spune că pentru ei a devenit o rutină – la finalul zilei oferă beneficiarilor o estimare totală a cantităţilor şi costurilor materialelor şi obiectelor folosite.

    Riscul intervine atunci când clienţii folosesc aceste estimări, oferite în baza unei sesiuni de consultanţă gratuită, şi cumpără apoi ei înşişi produsele recomandate din alte locuri. ”Este o investiţie de timp şi costă: nu poţi să fii cel mai ieftin din piaţă şi nici nu ne dorim să fim cei mai ieftini. Cred că 20% dintre şedinţele noastre de consultanţă gratuită se termină cu clientul plecând către cineva un pic mai ieftin; s-a întâmplat acest lucru şi pe businessul de scule – unelte.“ Şi pe vânzarea de scule – unelte este nevoie de consultanţă, spune Sardescu: ”Este foarte greu pentru o persoană fizică să îşi aleagă un generator de exemplu; la fel şi pentru firme, pentru un proprietar de pensiune din Buşteni, care se confruntă cu căderi de curent foarte dese, a fost nevoie de o discuţie de jumătate de oră la telefon pentru ca el să îşi aleagă un model care să i se potrivească“.

    În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa pe care activează, spune că a observat, în rândul celor care apelează la ei, un interes mai mare pentru produsele de calitate: ”Vedem că faţă de acum doi ani, oamenii încep să prefere produsele un pic mai bune, nu neapărat mult mai scumpe; diferenţa de preţ la amenajarea unei băi pentru produse de calitate medie spre joasă faţă de medie spre ridicată, poate să fie undeva la 2.000-4.000 lei în total.“ Potrivit antreprenoarei, costul mediu de amenajare a unei băi variază în, funcţie de dimensiunea şi tipul băii, între 1.500 de euro, pentru o baie de serviciu, iar pentru o amenajare completă a unei băi mari, cu produse de calitate medie spre foarte bună, la 5.000-6.000 de euro.

    Consultanţa pe care o oferă ei este gratuită, însă încearcă să acopere costul acesteia din adaosul pe care îl au prin vânzări. Costurile cele mai mari pe care le au ei se leagă de pregătirea persoanelor noi – ”să înţeleagă nevoia de a fi foarte politicos şi foarte înţelegător cu clientul, în contextul în care ştie mai multe despre această nişă decât el; nu este vina lui că nu ştie şi de aceea te sună pe tine. în piaţa actuală a muncii am observat o uşoară delăsare pentru că totul merge – atunci nu simţi nevoia să îţi mai dai silinţa.“ Au angajat recent două persoane, din rândul apropiaţilor lor. ”Am găsit doi oameni pe care i-am luat din cu totul alte domenii – unul dintre ei vindea foarte bine produse telecom, dar s-a reprofilat şi acum a ajuns să vadă businessul nostru foarte bine, iar celălalt vindea materiale de construcţii grele şi a avut întotdeauna o înclinaţie spre marketing.“ în prezent, 60% din venituri sunt generate de amenajarea de băi, iar 40% din vânzarea de scule şi unelte.

    După vizionarea de foarte multe randări, Ioanei Sardescu i-a venit ideea dezvoltării unui nou business, pe o nouă platformă online: wolo.ro. Aici vinde pături din lână de oaie merinos sau acril, precum şi alte tipuri de produse din lână şi materie primă pentru croşetat. A observat că păturile din lână merinos erau foarte populare în randările clienţilor, dar lipseau cu desăvârşire de pe piaţa locală, nu aveau de unde să le cumpere. Şi-a adus aminte că tricota când era copil, astfel că şi-a spus că poate să încerce să înveţe chiar ea să producă păturile.

    Nu a urmat niciun curs pentru a învăţa să împletească; timp de două săptămâni, croşetatul a fost singura ei activitate – a lucrat circa 140 de pături în acest interval – aceleaşi fire, pe care le-a împletit şi despletit până când a învăţat tehnica. Acum, realizarea unei astfel de pături durează între 2 şi 5 ore. A găsit două tipuri de variante pentru materialul gros din care sunt făcute acestea: lâna merinos, care costă 250 de lei/kg, şi acrilul, o variantă asemănătoare ca textură şi aspect cu aceasta, care costă 139 lei/kg. Are patru furnizori, doi din Regatul Unit, unul din Danemarca şi un altul din Australia.

    A început să lucreze la proiect în iunie şi a lansat site-ul în septembrie; până acum, au vândut 70 de pături din lână şi 170 din acril, de dimensiuni diferite. Preţul pentru o astfel de pătură porneşte de la 170 de lei în cazul celei din acril şi 370 de lei în situaţia celei din lână, pentru una cu dimensiunea de 60×80 cm; cea mai mare a fost însă comandată de o persoană care voia să o pună pe jos în spaţiul de joc al copilului şi a costat în jur de 3.800 de lei. Ţinând cont de etapa în care se află afacerea, antreprenoarea spune că nu are o previziune exactă, dar, până acum, aşteptările i-au fost depăşite. în prezent, vinde păturile şi în showroomurile Delta Studio.

    Dacă acum cel mai bine se vând produsele finite, Sardescu este convinsă că proporţia se va inversa, în contextul în care lucrează la lansarea de pachete care să ofere toată materia primă necesară realizării produselor, de la tipare, croşete, ace de tricot etc. Ioana Sardescu spune că a fost impresionată după ce, într-o vizită în Amsterdam, a observat multitudinea magazinelor mici de tip do it yourself destinate produselor de croşetat pline de clienţi; nu credea să regăsească acest trend în România însă, după ce şi-a propus iniţial să vândă doar pături, a constatat că există cerere şi pentru materia primă: ”Este o activitate cathartică, te relaxează; am vorbit cu multe femei foarte ocupate care au avut un kit de proiect şi vor să facă ceva cu mâinile lor, chiar dacă nu iese produsul finit ca şi cum ar fi făcut de cineva care doar asta face, dar este suficient de bun pentru ce au ei nevoie“.

    Iar dacă acum face singură păturile, spune că în situaţia unei comenzi mai mari ar putea apela la o comunitate de oameni care croşetează şi care, spune ea, ar fi dispuşi să renunţe oricând la jobul lor actual pentru a se dedica acestei activităţi. în prezent, Sardescu spune că cel mai dificil aspect în gestionarea afacerii se leagă de time management: ”Când jonglezi cu două businessuri trebuie să te împaci cumva cu ideea că timpul tău liber înseamnă să faci ceva care îţi place, chiar dacă este muncă“; exemplifică cu câteva săptămâni în care începea munca dimineaţă – pleca la birou, ajungea la opt acasă şi continua să lucreze până pe la 1-2. ”Dacă nu priveşti ceea ce faci cu entuziasm şi nu te bucuri de ceea ce vrei să faci, nu ai succes şi la finalul zilei o să fii tot nemulţumit fiindcă businessul tău nu este unde vrei tu
    să fie.“
     

  • Primar din România, salvează multinaţionalele de PSD: ‘Veniţi la noi, înfiinţaţi-vă, creşteţi şi înfloriţi … ”Oameni buni, multinaţionalele au creat în România o mulţime de locuri de muncă”

    Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu (PNL), critică măsurile fiscale luate de Guvern, spunând că multinaţionalele sunt considerate ”duşmanii poporului” şi a transmis un mesaj acestora, spunându-le să vină la Timişoara unde vor avea tot sprijinul, informează stiripesurse.ro.


    Primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care critică măsurile fiscale ale Guvernului şi spune că este ”uluit” să asiste la o campanie împotriva companiilor multinaţionale.

    ”Sunt uluit să asist la o nouă campanie retorică împotriva companiilor multinaţionale! Cu o lejeritate incredibilă, prim-ministrul Tudose, preşedintele PSD Dragnea şi ceilalţi PSD-işti, inclusiv trepăduşii locali, vorbesc despre multinaţionale în termeni preluaţi de la înaintaşii lor, comuniştii, considerându-le «duşmanii poporului»!”, a scris Robu.

    Edilul Timişoarei spune că multinaţionalele au creat în România foarte multe locuri de muncă şi îşi aduc contribuţia la dezvoltarea economică a ţării.

    ”Oameni buni, multinaţionalele au creat în România o mulţime de locuri de muncă, asigură o bună parte din exporturile noastre, asigură venituri frumoase pentru o mulţime de cetăţeni, au adus know-how şi tehnologii de ultimă oră, modele de management performant, culturi organizaţionale sănătoase, au creat pentru tinerii noştri şanse să lucreze pe acelaşi palier cu colegii lor de generaţie din cele mai avansate ţări ale lumii, de multe ori chiar în echipe world wide şi implicit să se împlinească şi să se şi simtă împliniţi profesional, material şi social aici, acasă!”, a transmis Robu.

    Nicolae Robu spune că în calitate de primar încurajează multinaţionalele şi a transmis că acestea sunt binevenite în Timişoara.

    ”Am încurajat şi sprijinit efectiv continuu de când sunt primar, venirea şi dezvoltarea în Timişoara a multinaţionalelor şi o voi face şi în continuare! Spun răspicat: Haideţi în Timişoara şi în continuare, înfiinţaţi-vă, creşteţi şi înfloriţi! Veţi avea tot sprijinul meu şi tot respectul, respectul meu, respectul întregii administraţii publice şi respectul timişorenilor! Puteţi fi siguri că veţi dispune de o forţă de muncă excelentă, cu care veţi putea ţine ştacheta performanţei sus, sus de tot!”, a scris Nicolae Robu.

    Primarul liberal spune că are respect şi admiraţie şi pentru firmele româneşti, dar că a vrut să dedice o postare exclusiv multinaţionalelor.

    ”N-aş vrea ca aceiaşi blasfemiatori să deducă din această luare de poziţie a mea că aş neglija firmele româneşti, majoritatea mici şi mijlocii, după cum ştim. Doamne fereşte! Am tot respectul, toată admiraţia şi tot sprijinul şi pentru ele, dar contextul politic naţional m-a făcut să dedic o luare de atitudine astăzi multinaţionalelor. Mult succes tuturor, multinaţionale şi firme româneşti, companii mari, companii mici, companii mijlocii, deopotrivă! Pentru toate e loc sub soare, de toate e nevoie sub soare!”, a scris Nicolae Robu pe Facebook.