Preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire care se află în total dezacord cu ceea ce a spus şi a făcut până în prezent.
Tag: imigranti
-
REUNIUNEA Consiliului European: Şefii de stat şi de guvern analizează măsuri pentru consolidarea graniţelor UE. Turcia şi Bulgaria propun o zonă de securitate în Siria
UPDATE 22:25 – David Cameron cere deportarea imigranţilor care vin în Europa din raţiuni economice
Premierul Marii Britanii, David Cameron, a cerut în timpul summitului Uniunii Europene repatrierea imigranţilor extracomunitari care au raţiuni economice şi oferirea de fonduri suplimentare pentru găzduirea refugiaţilor în ţări vecine Siriei.
Potrivit proiectului de raport obţinut de Associated Press, statele membre UE vor fi îndemnate să furnizeze personal suplimentar şi echipamente pentru misiunile de patrulare la frontiere.
“Agenţiile Uniunii Europene trebuie să abordeze această situaţie dramatică de la frontierele externe şi să intensifice verificările vamale”, precizează documentul aflat în dezbatere la reuniunea Consiliului European.O altă propunere se referă la oferirea de fonduri suplimentare unor state din Africa şi din Orientul Mijlociu pentru a face faţă crizei refugiaţilor.
Turcia şi Bulgaria propun Uniunii Europene crearea unei zone de securitate în Siria
Turcia şi Bulgaria propun Uniunii Europene crearea unei zone de securitate în nordul Siriei pentru evitarea migraţiei masive, proiectul fiind prezentat la reuniunea Consiliului European de premierul bulgar Boiko Borisov, relatează site-ul cotidianului Le Figaro.
“Împreună cu Guvernul Turciei analizăm ideea creării unei zone de securitate în Siria pentru ca oamenii să rămână în ţara lor şi să fie ajutaţi”, a declarat Boiko Borisov.
Premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, i-a trimis o scrisoare cu această propunere lui Boiko Borisov.
Premierul Bulgariei a prezentat planul la summitul UE aflat în curs la Bruxelles.
“Propunem crearea unei zone de securitate în nordul Siriei, ceea ce ar permite revenirea voluntară a refugiaţilor”, a transmis Ahmet Davutoglu.
-
Croaţia acuză Grecia că permite tranzitul imigranţilor spre alte state membre UE
Croaţia va propune această temă spre discuţie marţi după-amiază, cu ocazia Consliului Uniunii Europene pentru Justiţie şi Afaceri Interne.
“Afluxul de imigranţi din Grecia trebuie oprit. Voi încerca să obţin acest lucru marţi, cu ocazia Consliului JAI”, a declarat Ranko Ostojico, ministrul croat de Interne.
“Este absolut inacceptabil ca Grecia să îşi golească taberele de refugiaţi trimiţându-i spre Croaţia prin Macedonia şi Serbia”, a adăugat Ostojici.
Aproximativ 29.000 de imigranţi extracomunitari au ajuns în Croaţia în mai puţin de o săptămână, au anunţat luni autorităţile de la Zagreb.
-
Oprea, la Consiliul JAI de marţi, cu acelaşi mandat: România poate primi 1.785 de imigranţi
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne pe tema migraţiei care va avea loc marţi la Bruxelles, vicepremierul Gabriel Opres va susţine mandatul încredinţat de preşedinte şi de premier, respectiv că ”România îşi manifestă solidaritatea cu privire la relocarea persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională prin preluarea unui număr de 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii (1785)”.
”În cazul în care se va supune la vot proiectul de Decizie a Consiliului de stabilire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei (suplimentarea cu 120.000 a numărului de persoane relocate faţă de 40.000 câte au fost adoptate în Consiliul JAI din 14 septembrie), România va vota negativ”, precizează MAI.
La întrunirea extraordinară a Consiliului JAI de marţi vor participa miniştrii de interne din statele Uniunii Europene, reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Agenţiilor UE din domeniul JAI (EUROPOL, FRONTEX, Biroul de Ajutor European pentru Azil).
Miercuri, va avea loc reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema măsurilor privind criza imigranţilor, iar surse oficiale declarau pentru MEDIAFAX că la aceasta va participa şi preşedintele Klaus Iohannis.
Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi cel al Austriei, Werner Faymann, au cerut un summit extraordinar după ce Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne nu a reuşit ajungerea la o decizie privind distribuirea refugiaţilor.
Summitul extraordinar, programat la Bruxelles, are rolul abordării diferenţelor puternice referitoare la schema de distribuire a 120.000 de refugiaţi. Numeroase state UE, în principal central şi est-europene, se opun cotelor obligatorii privind distribuirea imigranţilor.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, sâmbătă, că România îşi menţine poziţia privind numărul refugiaţilor pe care îi poate primi, adăugând că 1.785 este limita fizică, dar că îşi poate îmbunătăţi capacităţile în viitor, fiind nevoie de fonduri europene.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis spunea, după şedinţa CSAT, că la Consiliul JAI extraordinar care va avea loc în această săptămână ministrul de Interne va avea un mandat “foarte asemănător” cu cel de la ultima reuniune, şi anume că “România este solidară cu celelalte state membre din Uniunea Europeană, dar nu putem să considerăm cotele obligatorii o soluţie la problema migraţiei”.
“Cu acest mandat se va merge la Consiliul JAI. Însă, noi am vrut să discutăm ce se întâmplă şi după acest consiliu, fiindcă (…) Parlamentul European a votat o recomandare în acest sens, care, din păcate, conţine cote obligatorii. Este posibil ca printr-o procedură care va fi aplicată săptămâna viitoare, Uniunea Europeană să ne oblige să primim mai mulţi refugiaţi decât am oferit noi locuri. Este un scenariu pe care nu ni-l dorim, este un scenariu care nu cred că ajută la rezolvarea problemei refugiaţilor, dar este un scenariu care, cel puţin teoretic, este posibil şi atunci am discutat ce se poate întâmpla şi în acest context. Dacă se întâmplă aşa ceva, atunci este clar că trebuie să întreprindem ceva. În speţă, s-a vehiculat ideea, nu s-a luat o decizie, dar s-a vehiculat ideea care probabil ar putea duce la o soluţie, de a folosi fonduri europene pentru extinderea facilităţilor de primire a refugiaţilor sau, sigur, in extremis, de a folosi fonduri europene pentru construirea altor centre de primire pentru refugiaţi”, afirma preşedintele.
Consilierul prezidenţial Leonard Orban declara, la rândul său, că există între statele membre UE un sprijin “din ce în ce mai masiv” pentru introducerea cotelor obligatorii de refugiaţi, iar această decizie s-ar putea să nu mai poată fi blocată în Consiliul JAI de marţi.
“Sunt din ce în ce mai puţine state membre care se opun aceste decizii, ceea ce înseamnă că nu va exista o minoritate de blocaj. E foarte probabil să nu existe o minoritate de blocaj şi, în condiţiile respective, decizia ar urma să se adopte, deci toate statele membre ar fi obligate să primească un număr de imigranţi conform propunerii Comisiei Europene. (…) Vedem că există în momentul de faţă un sprijin din ce în ce mai masiv pentru ce a propus Comsia Europeană, mai precis cotele obligatorii, şi este o chestiune care, sigur, ne deranjează”, declara Leonard Orban, şeful Departamentului Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
La reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc în 14 septembrie, la Bruxelles, s-a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia, dar nu s-a căzut de acord în privinţa cotelor obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană în 9 septembrie.
În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu “ţări de origine sigure”, precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.
Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.
-
Două fetiţe siriene s-au înecat după scufundarea a două ambarcaţiuni cu imigranţi
O fetiţă cu vârsta de cinci ani a murit sâmbătă, iar alţi 13 imigranţi sunt daţi dispăruţi, în largul insulei elene Lesbos, a anunţat Paza de Coastă greacă, citată de Reuters în pagina electronică.
Nikos Lagkadianos, un purtător de cuvânt al Pazei de Coastă, a declarat că 11 persoane au fost salvate din mare, între Lesbos şi Turcia, iar o alta a ajuns înot la ţărm, sâmbătă dimineaţă. Supravieţuitorii au afirmat că alţi 13 imigranţi sunt dispăruţi.
Fetiţa de cinci ani a fost găsită în stare de inconştienţă şi a fost declarată moartă la spital, a precizat Lagkadianos.
O altă fetiţă siriană, în vârstă de patru ani, s-a înecat în largul coastelor turce vineri, în timpul eforturilor familiei sale de a ajunge în Grecia, relatează agenţia Anadolu, citată de site-ul Greek Reporter.
Fetiţa a fost găsită pe o plajă din oraşul turc Cesme, după ce ambarcaţiunea pe care se afla s-a scufundat. Alţi 14 sirieni, inclusiv opt copii, care se aflau pe aceeaşi ambarcaţiune, au fost salvaţi în cadrul unei operaţiuni a autorităţilor turce.
Aceste cazuri intervin la două săptămâni după apariţia imaginilor emoţionante cu trupul unui băieţel sirian de trei ani, Aylan Kurdi, găsit mort pe o plajă din Turcia.
Cel puţin 22 de imigranţi, dintre care patru copii, au murit marţi dimineaţa în largul coastelor din sud-vestul Turciei după ce ambarcaţiunea în care se aflau a naufragiat în drum spre insula greacă Kos. Alţi 34 de refugiaţi, dintre care o jumătate copii, s-au înecat duminica trecută în largul insulei elene Farmakonisi, după ce ambarcaţiunea lor s-a scufundat.
-
Angela Merkel îndeamnă companiile auto să angajeze imigranţi extracomunitari
“Industria auto germană trebuie să le ofere o şansă imigranţilor extracomunitari care ajung în Germania”, a declarat Angela Mekel la Salonul auto de la Frankfurt.
Angela Merkel, criticată pentru poziţia prea flexibilă faţă de imigranţi, a evidenţiat importanţa integrării extracomunitarilor pe piaţa muncii din Germania.
Autorităţile germane estimează că aproximativ un milion de extracomunitari au putea ajunge în Germania în 2015.
În urmă cu câteva săptămâni, directorul general al grupului auto Porsche, Matthias Muller, a afişat deschidere faţă de integrarea imigranţilor.
“Până la urmă, industria auto este parte a societăţii”, declara Matthias Muller, subliniind că marile corporaţii au responsabilitatea de a combate rasismul.
-
Nicolas Sarkozy prevede o “deflagraţie a societăţii franceze”, în contextul crizei imigranţilor
Preşedintele Republicanilor a denunţat “posturile morale” şi “imposturile ideologice” privind migraţia la finalul unei reuniuni de lucru pe această temă.
“Suntem pe o pantă alunecoasă (…) Este un pilot în avion? Nu!”, a afirmat fostul şef al statului, făcând referire la presupusa iresponsabilitate a Executivului socialist care, potrivit lui, “a pierdut orice control asupra evenimentelor”.
“Mă bucur să joc rolul suflerului”, a spus el ironic, evocând schimbarea de poziţie a autorităţilor germane care au restabilit controlalele la graniţă, după ce au deschis larg porţile imigranţilor.
Nicolas Sarkozy a estimat că puterea actuală, care se angajează să primească 24.000 de refugiaţi (“un număr fals”), a deschis cutia Pandorei.
“Franţa este traversată de tensiuni de o mare amplitudine: să ne gândim că migraţia este încă în creştere, în contextul în care comunitatea naţională este fragilă, în timp ce piaţa noastră a muncii, finanţele noastre publice, sistemul nostru educaţional şi scara socială sunt blocate (…), înseamnă să ne asumăm riscul unei deflagraţii a societăţii franceze”, a mai spus acesta.
-
ANALIZĂ: Şedinţa de joi a CSAT pe tema migraţiei, în plin scandal diplomatic româno-ungar
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.
Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 – 2020.
Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.
“În cursul zilei de mâine (joi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.
“Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (…) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.
De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.
Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.
“Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.
Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: “Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.
Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.
La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere.
În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.
O reacţie din partea Administraţiei Prezidenţiale a venit prin consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu.
“Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel şi care cunosc foarte bine cum funcţionează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activităţile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene şi eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancţiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluţie care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, şeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.
Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.
Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.
Victor Ponta a reacţionat pe Facebook, marţi seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, “pentru o distanţă rezonabilă”, apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-1940 şi că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.
“Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema – doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!”, a spus Ponta.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a “condamnat ferm” miercuri afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenţi politici ungari nu sunt “cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”, susţinând că acesta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie.
De asemenea, ministrul ungar de Externe a susţinut că politicieni români au intrat într-o “spirală a minciunilor”, vorbind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile, el afirmând că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.
Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.
Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT va fi discutat şi dosarul Schengen al României.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, “în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui “val” de imigranţi, ca în ţările vecine.
“La noi numărul de refugiaţi nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulţi. România nu este membră Schengen, aşa că nimeni nu poate intra doar pentru că aşa doreşte. (…) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în ţară, asta pot să exclud”, spunea Iohannis.
Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, “nefuncţional”. “Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.
-
Ungaria vrea să construiască un gard metalic pe un segment al frontierei cu România
Ungaria a decis pregătirea de planuri pentru construirea unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă, afirmă ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.
“Măsura este necesară pentru că traficanţii de persoane care tranzitează Serbia îşi schimbă rutele, existând probabilitatea să se îndrepte spre România”, a explicat şeful diplomaţiei ungare, citat de MTI.
“Gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria/Serbia/România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România”, a explicat Szijjarto.
Oficialul ungar a precizat că Budapesta a informat deja Ministerul român de Externe despre planul de extindere a gardului metalic pe o distanţă de câţiva kilometri, dincolo de Râul Mureş, de-a lungul frontierei cu România.
La sfârşitul lunii august, presa relata că imigranţii extracomunitari care tranzitează teritoriul sârb în drumul spre Uniunea Europeană încearcau să ocolească gardul construit de autorităţile ungare prin capătul estic al acestuia, la frontiera comună dintre Serbia, Ungaria şi România. Zeci de imigranţi fuseseră observaţi la capătul estic al gardului metalic pe care Ungaria îl construieşte de-a lungul întregii frontiere cu Serbia. Gardul începe în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu România şi cu Serbia. Presa considera că Ungaria nu poate construi gard şi pe frontiera cu România, dat fiind că măsura ar intra în contradicţie cu reglementările Uniunii Europene.
În acest context, imigranţii extracomunitari au descoperit că pot ocoli gardul prin zona localităţilor Majdan/Rade (Serbia) – Beba Veche (Timiş, România) – Kübekháza (Ungaria).
“Ungaria se închide într-un ghetou”, acuza Róbert Molnár, primarul localităţii ungare Kübekháza, citat de site-ul de ştiri italian IlPiccolo.it, care a realizat un reportaj în zonă. “Prin construirea acestui gard, Ungaria transmite întregii lumi: nu ne interesaţi, nu suntem curioşi”, afirmă primarul neafiliat niciunui partid politic.
Guvernul Ungariei a alocat 22,2 miliarde de forinţi (71,8 milioane de euro) pentru construirea unui controversat gard metalic la frontiera cu Serbia, pe o distanţă de 175 de kilometri, şi pentru centre speciale necesare cazării imigranţilor. Iniţiativa gardului este criticată de Uniunea Europeană şi de Serbia.
În cursul anului 2015, în Ungaria au pătruns peste 200.000 de imigranţi extracomunitari.