Tag: Iasi

  • Un ieşean cere daune de 30.000 de lei Poştei Române pentru 2 scrisori care nu au ajuns la destinaţie

    În decurs de cinci luni ieşeanul a trimis, prin avocat, două recomandate în Marea Britanie, însă niciuna nu a ajuns la destinaţie, iar răspunsul din partea Poştei Române a fost că s-au pierdut la transport. Pentru că plicurile conţineau notificări prin care destinatarul era obligat să restituie 27.000 de lei, omul cere acum 30.000 de lei daune morale

    „Am trimis o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, conţinând titlu executoriu, o notificare prin care i-am pus în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea prezentei scrisori să ne restituie suma de 27.000 de lei reprezentând împrumutul acordat de către clientul meu. Pe data 23 august, neprimind niciun răspuns de la Poşta Română, să ni se întoarcă fie plicul, fie confirmarea de primire, am mers personal la un oficiu poştal din Iaşi şi am depus o sesizare. Am cerut lămuriri cu privire la scrisoarea recomandată trimisă de noi.(…) Am primit şi un răspuns, mi s-a explicat, cu scuzele de rigoare, că nu ştie ce s-a întâmplat cu scrisoarea, că nu a ajuns la destinatar şi mi s-a pus în vedere să trimit un cont bancar unde să se ne trimită anumite despăgubiri”, a explicat avocata Mihaela Moraru, care îl reprezintă pe ieşeanul nemulţumit de serviciul prestat şi care cere daune morale Poştei Române.

    Mihaela Moraru a precizat că i s-a cerut, de către clientul său, să încerce pentru a doua oară să expedieze documentele către adresa din Marea Britanie. Cea de-a doua recomandată a fost trimisă în luna noiembrie a anului trecut şi a avut aceaşi soartă ca prima: nu a ajuns la destinaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primele pachete charter pentru litoralul românesc au tariful mediu de 300 de euro/persoană

    „Avem disponibile pentru clienţii noştri pachete cu 2 plecări săptămânale din Cluj şi Timişoara, respectiv o singură plecare săptămânală din Iaşi şi Oradea. Zborurile sunt efectuate cu Blue Air, durează maximum o oră, iar aceste pachete reprezintă o premieră pentru România. Le-am încărcat în sistemul nostru de rezervare încă de la finalul lunii Iunie şi au fost foarte căutate. De exemplu, 3 din 10 utilizatori ai site-ului caută vacante în România, iar dintre aceştia, 30% caută pachete cu avion”, spune Mădălin Măncilă, director general al Millennium Tour, dezvoltatorul portalului de rezervări concediu.com

    Pachetele de vacanţă pe litoralul românesc, cu avionul, pornesc de la 400 de euro pentru 2 persoane pentru plecări din Iaşi, respectiv de la 450 euro, pentru plecări din Cluj Napoca, Oradea şi Timisoara. Acestea includ transportul cu avionul, cazarea la un hotel de 3 stele, cu mic dejun. Pentru cei care aleg sistemul all inclusive, pachetul mediu ajunge la 650 de euro, pentru o săptămână. Preţul conţine taxe de aeroport, bagaj de mână şi de cală. 

    Pentru cei care nu doresc şi cazare, pe Concediu.com se pot rezerva şi bilete de avion către litoral, preţul acestora pornind de la 69 de euro pentru plecări din Iaşi, respectiv 110 euro pentru restul destinaţiilor. Zborurile şi pachetele către litoralul românesc sunt disponibile până la sfârşitul lunii august.

    “Estimăm, până la finalul verii, că vom avea un număr semnificativ de pachete vândute pentru litoralul românesc, dintre care 30% vor fi pachete charter. Dacă Blue Air menţine operarea curselor din aceste destinaţii către litoral, la anul vom avea un boom pentru astfel de pachete”, spune Mădălin Măncilă.

    Proiectul turistic Concediu.com este dezvoltat de agenţia de turism Millennium Tour. Concediu.com este un portal care permite rezervarea de pachete turistice integrale (cazare, transport, masă) de la mai mulţi turoperatori, atât în străinătate cât şi în România. Site-ul înglobează peste 3.000 de pachete turistice, în peste 40 de destinaţii, din care 80% sunt pentru destinaţii externe.

    Millennium Tour este o agenţie de turism corporate travel, lansată pe piaţă în 1999. În 2005 a creat portalul de rezervări de bilete de avion, Paravion, care a fost cumpărat în 2006 de către fondul spaniol de investiţii GED. La finalul anului 2016, cifra de afaceri a Millennium Tour a fost de aproximativ două milioane de euro.

     

  • Primele pachete charter pentru litoralul românesc au tariful mediu de 300 de euro/persoană

    „Avem disponibile pentru clienţii noştri pachete cu 2 plecări săptămânale din Cluj şi Timişoara, respectiv o singură plecare săptămânală din Iaşi şi Oradea. Zborurile sunt efectuate cu Blue Air, durează maximum o oră, iar aceste pachete reprezintă o premieră pentru România. Le-am încărcat în sistemul nostru de rezervare încă de la finalul lunii Iunie şi au fost foarte căutate. De exemplu, 3 din 10 utilizatori ai site-ului caută vacante în România, iar dintre aceştia, 30% caută pachete cu avion”, spune Mădălin Măncilă, director general al Millennium Tour, dezvoltatorul portalului de rezervări concediu.com

    Pachetele de vacanţă pe litoralul românesc, cu avionul, pornesc de la 400 de euro pentru 2 persoane pentru plecări din Iaşi, respectiv de la 450 euro, pentru plecări din Cluj Napoca, Oradea şi Timisoara. Acestea includ transportul cu avionul, cazarea la un hotel de 3 stele, cu mic dejun. Pentru cei care aleg sistemul all inclusive, pachetul mediu ajunge la 650 de euro, pentru o săptămână. Preţul conţine taxe de aeroport, bagaj de mână şi de cală. 

    Pentru cei care nu doresc şi cazare, pe Concediu.com se pot rezerva şi bilete de avion către litoral, preţul acestora pornind de la 69 de euro pentru plecări din Iaşi, respectiv 110 euro pentru restul destinaţiilor. Zborurile şi pachetele către litoralul românesc sunt disponibile până la sfârşitul lunii august.

    “Estimăm, până la finalul verii, că vom avea un număr semnificativ de pachete vândute pentru litoralul românesc, dintre care 30% vor fi pachete charter. Dacă Blue Air menţine operarea curselor din aceste destinaţii către litoral, la anul vom avea un boom pentru astfel de pachete”, spune Mădălin Măncilă.

    Proiectul turistic Concediu.com este dezvoltat de agenţia de turism Millennium Tour. Concediu.com este un portal care permite rezervarea de pachete turistice integrale (cazare, transport, masă) de la mai mulţi turoperatori, atât în străinătate cât şi în România. Site-ul înglobează peste 3.000 de pachete turistice, în peste 40 de destinaţii, din care 80% sunt pentru destinaţii externe.

    Millennium Tour este o agenţie de turism corporate travel, lansată pe piaţă în 1999. În 2005 a creat portalul de rezervări de bilete de avion, Paravion, care a fost cumpărat în 2006 de către fondul spaniol de investiţii GED. La finalul anului 2016, cifra de afaceri a Millennium Tour a fost de aproximativ două milioane de euro.

     

  • Farmec se extinde în regiunea Moldovei şi deschide 3 noi magazine Gerovital

    Pentru lucrările de proiectare, amenajare şi inaugurare a celor 3 magazine de brand a fost investită o sumă totală de peste 165.000 de euro.

    Primul magazin Gerovital din Iaşi, inaugurat pe data de 21 iunie, este amplasat în incinta centrului comercial Iulius Mall, aflat pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, şi are o suprafaţă de 50 metri pătraţi.

    Situat pe strada Calea Unirii, Nr. 22, în incinta centrului comercial Iulius Mall, magazinul Gerovital din Suceava are o suprafaţă de 44,3 metri pătraţi şi, începând cu data de 23 iunie, pune la dispoziţia vizitatorilor toate produsele gamelor Gerovital şi Aslavital.

    În cadrul tuturor celor 3 spaţii comerciale Gerovital pot fi regăsite produse destinate îngrijirii tenului, pielii şi părului, adresate tuturor segmentelor de consumatori. Printre cele mai cunoscute game ale brandului se numără Gerovital H3 Derma+ Premium Care, Gerovital H3 Evolution, Gerovital Stop Acnee, Gerovital Sun, Gerovital Tratament Expert şi Gerovital Men. De asemenea, consumatorii au la dispoziţie şi gama Aslavital, unică pe piaţa locală datorită compoziţiei sale naturale din argilă 100% românească, provenită din Munţii Pădurea Craiului.

    Farmec dispune în acest moment de 11 magazine Gerovital, amplasate pe întreg teritoriul ţării. În afară de cele 3 puncte de vânzare deschise recent la Piatra Neamţ, Iaşi şi Suceava, de la începutul anului 2017, reţeaua de spaţii comerciale monobrand a fost extinsă cu 5 magazine Gerovital la Craiova, Cluj, Bucureşti, Ploieşti şi Timişoara.

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producător român de cosmetice, este un brand emblemă pentru România, al cărui portofoliu impresionează o lume întreagă prin produse mereu actuale şi moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are acreditări internaţionale ale proceselor de fabricaţie şi comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • GREVĂ japoneză, timp de trei zile, în majoritatea PRIMĂRIILOR din ţară: angajaţii poartă banderole albe

    Aproximativ 50 de angajaţi din cei 180 ai Consiliului Judeţean Iaşi au oprit lucrul şi au ieşit în faţa instituţiei miercuri dimineaţa, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de “inexistenţa unei grile de salarizare” în noua lege a salarizării.

    „Ne dorim o grilă de salarizare care să fie cuprinsă în legea salarizării şi pentru Administraţia Publică locală. Noi, primăriile şi Consiliile Judeţene am rămas ca de obicei fără niciun fel de reper care să stabilească unde-i minusul, unde e valoarea mică şi unde e valoarea mare”, a declarat Georgiana Niculescu, lider de sindicat la Consiliul Judeţean Iaşi.

    Jumătate din personalul primăriei municipiului Bistriţa protestează, începând de miercuri dimineaţa şi până vineri, faţă de noile prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, greva fiind una de tip japonez, cu purtarea de banderolă, fără încetarea activităţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • GREVĂ japoneză, timp de trei zile, în majoritatea PRIMĂRIILOR din ţară: angajaţii poartă banderole albe

    Aproximativ 50 de angajaţi din cei 180 ai Consiliului Judeţean Iaşi au oprit lucrul şi au ieşit în faţa instituţiei miercuri dimineaţa, pentru a-şi arăta nemulţumirea faţă de “inexistenţa unei grile de salarizare” în noua lege a salarizării.

    „Ne dorim o grilă de salarizare care să fie cuprinsă în legea salarizării şi pentru Administraţia Publică locală. Noi, primăriile şi Consiliile Judeţene am rămas ca de obicei fără niciun fel de reper care să stabilească unde-i minusul, unde e valoarea mică şi unde e valoarea mare”, a declarat Georgiana Niculescu, lider de sindicat la Consiliul Judeţean Iaşi.

    Jumătate din personalul primăriei municipiului Bistriţa protestează, începând de miercuri dimineaţa şi până vineri, faţă de noile prevederi ale Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, greva fiind una de tip japonez, cu purtarea de banderolă, fără încetarea activităţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     
  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Rareş Măcinică, CEO al Lagermax România

    Primul loc de muncă, în timpul studenţiei, când urma cursurile SNSPA – Comunicare şi Relaţii Publice, a fost la o revistă franceză, What’s up, unde vindea spaţiu pentru publicitate.

    În 2002 a intrat în domeniul logisticii, angajându‑se la o publicaţie de specialitate, apoi a lucrat vreme de doi ani la o firmă românească mică, despre care spune că a fost „o veritabilă şcoală pentru mine”. Prima slujbă într-o multinaţională din domeniul transporturilor şi logisticii a fost în 2005 şi a dobândit experienţă în cadrul Gebrüder Weiss, Cargo Partner şi KLG.

    Anul trecut, Lagermax România a înregistrat o cifră de afaceri brută de 10 milioane de euro.