BusinessMagazin

Tag: Germania

  • O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura la internet exchange-ul din Frankfurt, a dat peste cap furnizarea de servicii de TV şi internet şi în România

    O avarie majoră la reţele de fibră optică din Germania, care fac legătura cu internet exchange-ul din Frankfurt – un nod cheie pentru reţelele globale de telecom – a dat peste cap furnizarea de servicii de comunicaţii şi în România pentru operatorii care aveau legături către acel nod pe o anumită rută (unde a fost înregistrată avaria), au declarat pentru ZF surse din piaţa de telecom. Nu este vorba de o infrastructura Deutsche Telekom ci de operatori de infrastructură internaţionali care oferă servicii pentru operatori, conform datelor ZF.

    După apariţia incidentului operatorii au demarat procedurile de rutare a traficului pe alte rute, operaţiune care nu poate fi realizată instantaneu în asemenea cazuri şi pentru un asemenea volum de clienţi / date, au explicat pentru ZF din industrie.
    Cele două companii afectate au fost  Telekom România Mobile şi Orange România, care au şi publicat mesaje în legătură cu incidentul pe conturile de pe reţeaua socială Facebook.

    “Dragi clienţi,
    Întâmpinăm dificultăţi tehnice în asigurarea bunei funcţionări a serviciului de internet mobil.
    Ne cerem scuze pentru inconvenient şi vă mulţumim pentru înţelegere şi răbdare.
    Echipele tehnice lucrează pentru remedierea cât mai rapidă a acestei situaţii. Vom continua să vă ţinem la curent prin intermediul acestui canal”, au scris reprezentanţii Telekom România Mobile.


    Reprezentanţii Orange au punctat faptul că avaria a avut loc în afara teritoriului României. “Ca urmare a unui incident de reţea, independent de Orange, petrecut în afara teritoriului României, o parte dintre clienţii noştri rezidenţiali şi de business nu au acces la internet fix. Echipele tehnice fac eforturi pentru a găsi cât mai rapid o soluţie de remediere, astfel încât serviciile să revină în funcţiune într-un timp cât mai scurt. Ne cerem scuze pentru neplăcerile create.”
    —–
    UPDATE 21:55: Echipele tehnice lucrează pentru remedierea incidentului care afectează în continuare accesul unora dintre clienţii Orange, inclusiv al clienţilor NextGen Communications, la serviciile de internet fix sau la cele care depind de acestea. De asemenea, există întreruperi în funcţionarea unor aplicaţii şi a serviciului call center – 300. Este important de menţionat că serviciile mobile nu sunt şi nu au fost afectate de această situaţie.
    Regretăm neplăcerile pe care clienţii noştri le întâmpină şi le mulţumim pentru răbdare. Având în vedere că incidentul este localizat în afara teritoriului României, timpul de readucere a serviciilor la parametri normali este mai lung”.

  • Cine este miliardarul necunoscut din spatele lanţurilor de magazine Lidl şi Kaufland. Se cunosc atât de puţine lucruri despre el, încât i se mai spune şi “FANTOMA”

    Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

    Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

    Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

    Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

    În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

    Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.
    Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

    Nu există foarte multe detalii care să motiveze această decizie, explicaţia oferită presei de către companie fiind:
    „Decizia se referă la concentrarea activităţilor de business în Europa şi nu este în niciun caz o reflexie a eforturilor angajaţilor sau managementului local sau a susţinerii primite de Kaufland din partea comunităţii de business sau a guvernelor”, au spus reprezentanţii companiei germane într-o declaraţie de presă.

    Schwarz a moştenit compania de la tatăl său, Josef Schwarz, care a fost partener al companiei Suedfruechte Grosshandel Lidl & Co, axată pe vânzarea de fructe en-gros, în 1930.
    S-a alăturat companiei tatălui său în 1973 şi a deschis primul magazin Lidl, folosind modelul de discount al Aldi. El a preluat conducerea companiei în 1977, după moartea tatălui său, iar de atunci a transformat compania în gigantul actual.

    Chiar dacă este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri, secretomania sa a devenit legendară şi a inspirat chiar şi un documentar german – Die Lidl Story, lansat în 2018.

     

  • Germania a înregistrat peste 1,4 milioane de înnoptări ale turiştilor români. România este pe locul 12 în clasamentul ţărilor din care provin cei mai mulţi turişti care ajung în Germania

    Turiştii români au înregistrat 1,4 milioane de înnoptări în unităţile de cazare din Germania în 2023, în creştere cu 13% faţă de numărul înregistrat cu un an în urmă, potrivit datelor Organizaţiei Germane de Turism. Pentru Germania, România este una din pieţele care au avut o creştere faţă de nivelul din 2019, în timp ce numărul total de turişti care au ajuns în Germania în 2023 a fost sub nivelul din 2019.

    „Germania a reuşit să aibă o raţă de revenire a turismului la 90% faţă de 2019, când am avut 89,9 milioane de înnoptări. Anul trecut, au fost înregistrate circa 80 de milioane de înnoptări”, spune Cristian Sallai, director regional la Organizaţia Germană de Turism.

    Numărul turiştilor români care ajung în Germania a crescut considerabil în ultimii ani, România devenind o piaţă tot mai importantă pentru turismul german.

    „România se situează pe locul al 12-lea în clasamentul ţărilor sursă din care provin cei mai mulţi turişti străini care ajung în Germania. Acum zece ani, România nu era nici în top 20”, adaugă Cristian Sallai.

    Destinaţiile preferate ale romnilor care călătoresc în Germania sunt Berlin, o destinaţie aleasă pentru city break, Munchen, Hamburg şi Frankfurt. Deşi România şi Germania au o colaborare puternică în privinţa businessului, românii care călătoresc în scopuri de business în destinaţiile germane reprezintă doar 25% din total, în timp ce mai bine de jumătate din turiştii români merg în Germania în vacanţe. Restul românilor care călătoresc în Germania merg în vizită la rude şi prieteni.

    Cei mai mulţi turişti români provin din zona Transilvaniei, existând mai multe aeroporturi din această regiune care au conexiune cu aeroporturile din Germania.

    Pentru anul acesta, Organizaţia Germană de Turism se aşteaptă ca numărul de turişti români să crească cu circa 3-5% faţă de anul anterior.

    Per total, Germania se aşteaptă să depăşească în acest an nivelul din 2019, având în vedere că mai multe oraşe germane vor fi gazdele Campionatului European de Fotbal. Deşi reprezentanţii Organizaţiei Germane de Turism nu au estimări privind numărul turiştilor care vor veni pentru EURO 2024, aceştia menţionează că locurile de cazare din oraşele gazdă au fost epuizate.

  • Răsturnare de situaţie: Germanii lucrează prea puţin. Guvernul de la Berlin vrea să dea stimulate fiscale pentru a-i convinge pe nemţi să crească numărul de ore muncite

    Germania are în vedere scutiri de taxe şi reforme ale sistemului de protecţie socială pentru a încuraja oamenii să lucreze mai mult, alăturându-se astfel Regatului Unit şi Ţărilor de Jos în încercarea de a aborda problemele economice ale regiunii prin inversarea unei scăderi importante a numărului mediu de ore de muncă, scrie FT. 

    După luni de dezbateri, coaliţia de guvernare a cancelarului german Olaf Scholz pregăteşte un „plan de creştere”, care va fi prezentat luna viitoare şi care are ca scop să facă mai profitabilă munca cu program prelungit. Printre opţiunile aflate în discuţie se numără reduceri de impozite pentru orele suplimentare şi o revizuire a beneficiilor, potrivit unor persoane familiare cu aceste planuri.

    Scăderea numărului de ore de lucru în Europa de la pandemie a exacerbat subperformanţa economică şi competitivitatea slabă a regiunii, atrăgând atenţia factorilor de decizie politică într-un moment în care îmbătrânirea populaţiei reduce forţa de muncă.

    Germania are cea mai scurtă durată medie a timpului de lucru dintre toate economiile avansate, potrivit celor mai recente date ale OCDE pentru anul 2022, ceea ce reflectă o proporţie relativ mare de femei germane care sunt angajate cu fracţiune de normă şi o preferinţă tot mai mare pentru mai mult timp liber.

    Chiar dacă persoanele cu salarii mici din Germania doresc să muncească mai mult, unele dintre ele au puţine stimulente pentru a face acest lucru, deoarece pierd o mare parte din venitul suplimentar sub formă de impozite şi beneficii reduse.

    „Toată lumea vorbeşte doar despre partea ciclică a problemei din economia noastră, dar chiar dacă ne întoarcem la o creştere anuală de 0,6 sau 0,8% tot nu vom fi rezolvat problemele structurale. De aceea le abordăm”, a declarat pentru Financial Times Jörg Kukies, secretar de stat în cancelaria germană.


     

  • Bătrânul continent se repune pe piciore: Economia zonei euro va creşte în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în contextul în care Germania dă semne puternice de revitalizare

    Economia zonei euro se va extinde în acest an dincolo de aşteptările analiştilor, în condiţiile în care cel mai mare membru al blocului va depăşi ultimul an de cvasi-stagnare, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg.

    Producţia din uniunea monetară formată din 20 de naţiuni va creşte cu 0,7% în 2024 – peste avansul de 0,5% prognozat în ultimul sondaj lunar. Produsul intern brut din Germania este văzut acum în creştere cu 0,2%, faţă de 0,1% anterior.

    Rezultatele, care includ, de asemenea, actualizări ale perspectivelor în Franţa, Italia şi Spania, surprind starea de spirit mai bună din regiune. Datele privind PIB-ul din primul trimestru au surprins în sens pozitiv, inflaţia se apropie de 2%, iar Banca Centrală Europeană se pregăteşte să înceapă să reducă ratele dobânzilor.

    Respondenţii la sondaj preconizează trei reduceri de un sfert de punct în acest an ale ratei de depozit, care se situează în prezent la 4%. Acest lucru este aproximativ în concordanţă cu opinia investitorilor de pe piaţa monetară.

    Preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat luna trecută că economia zonei euro „îşi revine încetul cu încetul, semnele redresării fiind mai vizibile ca oricând”.

    Conform sondajului, inflaţia din zona euro se va apropia de 2% în trimestrele următoare şi va atinge acest nivel în al doilea trimestru al anului viitor.

  • SUA devansează China ca cel mai mare partener comercial al Germaniei

    Statele Unite au luat faţa Chinei devenind cel mai important partener comercial al Germaniei în primul trimestru al acestui an, revelă calculele Reuters bazate pe date oficiale ale biroului german de statistică. Comerţul Germaniei cu SUA a totalizat 63 miliarde de euro în T1, în timp ce cifra pentru China a fost de uşor sub 60 miliarde de euro.

  • Şaorma nemţească, salamul unguresc, franzela franţuzească: inflaţia naşte obsesii naţionale legate de preţurile prea mari ale unor produse simbol

    În Germania, scumpirea drama­tică a doner kebabului iscă apeluri în creştere pentru introducerea unui program de subvenţii guverna­men­tale pentru a face acest produs lovit de inflaţie, unul dintre prefera­tele nemţilor, accesibil în condiţiile în care politicienii susţin că acesta este frecvent menţionat ca stârnind îngrijorare în discuţiile cu alegătorii, scrie The Guardian.

    Cancelarul german Olaf Scholz a devenit atât de obişnuit să fie între­bat cu privire la preţurile kebabului în timpul apariţiilor publice, încât guvernul său chiar a postat pe social media pentru a explica faptul că scumpirile se datorează în parte creşterii salariilor şi costurilor legate de energie.

    „E destul de surprinzător că oriunde merg, în special tinerii mă întreabă dacă nu ar trebui să existe un plafon de preţ pentru doner“, a declarat Scholz.

    Partidul de extremă stânga Die Linke este ultimul care abordează acest subiect, cerând, într-o propu­nere pe care vrea să o înainteze parlamentului, introducerea unui plafon asupra preţului kebabului, similar cu cel introdus în unele părţi ale ţării pentru controlarea chiriilor mari. Acesta arată că kebabul costă deja 10 euro în unele oraşe, com­parativ cu 4 euro cu doar doi ani în urmă.

    Partidul recomandă plafonarea preţurilor la 4,90 euro şi 2,90 euro pentru tineri, în special cei din medii cu venituri mai mici care consumă acest fel de mâncare zilnic. Partidul sugerează chiar ca fiecare gospodărie să primească vouchere zilnice pentru kebab.

    Vânzările de kebab se ridică la 7 miliarde de euro pe an în Germania. Luând în considerare un consum estimat de 1,3 miliarde de doneri pe an, un program de subvenţii ar costa 4 miliarde de euro anual.

    Scholz a respins ideea plafonării preţurilor, drept reacţie unii tineri cerând întoarcerea Angelei Merkel, care a „avut donerul sub control“.

    Ungurii compară ori de câte ori au ocazia preţurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răs­punsuri la întrebarea de ce viaţa lor este mai scumpă decât cea din alte ţări, mai bogate.

    Un ungur care trăieşte în Germania de 7 ani s-a declarat şocat de preţurile alimentelor din Ungaria. Preţul unui salam Pick l-a şocat îndeosebi. În timp ce în Germania acelaşi produs costă 2.254 de forinţi (5,81 euro), în Ungaria preţul acestuia este de 5.000 de forinţi. diferenţa e uriaşă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puţin pe plan local.

    În Franţa, scumpirea baghetei este cea care stârneşte îngrijorare.

    Francezii consumă 320 de baghete la fiecare secundă, 10 miliarde pe an.

    „Bagheta este emblema noastră, simbolul nostru, termometrul economiei noastre. Nu poate trece niciodată de un euro“, a declarat îngrijorat Dominique Anract, preşedinte al Confederaţiei Franceze a Brutăriilor şi Patiseriilor, potrivit Newsweek.

     

     

     

  • Cea mai mare economie a Europei moare încet: Dezastru demografic după ce natalitatea s-a prăbuşit la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Naşterile din Germania au ajuns anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, în timp ce numărul căsătoriilor a scăzut, de asemenea, brusc, aproape de minimele record de după război, agravând provocările demografice cu care se confruntă cea mai mare economie europeană, scrie Financial Times.

    Numărul celor copiilor născuţi în Germania anul trecut a coborât cu 6,2% faţă de anul precedent, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2013, potrivit cifrelor publicate joi de biroul federal de statistică.

    Dificultatea abordării problemei îmbătrânirii populaţiei din Germania a fost subliniată de o scădere de 7,6% a numărului de căsătorii înregistrate în ţară, număr care a coborât la cel mai scăzut nivel contabilizat de la începutul datelor, în 1950 – excluzând anul 2021, când blocajele cauzate de pandemie au dus la amânarea sau anularea mai multor nunţi.

  • Miliardarul ceh Daniel Kretinsky devine un jucător cheie în industria germană a oţelului: Acesta urmează să preia 20% din Thyssenkrupp pentru a ajuta „la transformarea ecologică a companiei”

    Acţiunile Thyssenkrupp, un conglomerat industrial german, au crescut cu 10% după ce a anunţat că miliardarul ceh Daniel Kretinsky o să intre în structura acţionaratului cu o participaţie de 20%, scrie FT. Acesta ar mai putea prelua încă 30% din companie.

    CEO-ul Thyssenkrupp, Miguel Lopez, a explicat că noul parteneriat va ajuta compania să „reducă costurile asociate decarbonizării” şi „accelerarea transformării verzi a industriei sidelurgice”. La nivel internaţional industria oţelului este responsabilă de 7% din emisiile de dioxid carbon.

    Gigantul industrial, cândva cel mai mare producător de oţel din Germania, a fost lovit de creşterea preţurilor la energie dar şi de scăderea cererii din partea producătorilor auto. Compania se află, totodată, în mijlocul unui proces de restructurare.

    Analiştii Citigroup au arătat că decizia „va ajuta la transformarea ecologică a companiei”.

     Kretinsky este unul dintre cei mai activi jucători al zonei de M&A în ultimii ani. „Sfinxul ceh” deţine 50% din lanţul german de supermaketuri Metro şi este în discuţii pentru a cumpăra International Distributions Services, compania mamă din spatele UK Royal Mail.

    „Întreg sectorul sidelurgic va trebui să facă această transformare, una similară cu cea a industriei energiei. Am mare respect pentru Thyssenkrupp deoarece este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei germane”, a declarat Daniel Kretinsky.

  • „Campionii ascunşi“ ai Germaniei, coloana vertebrală a celei mai mari economii europene, îşi caută cu disperare cumpărători, copleşiţi de povara îmbătrânirii populaţiei, stagnării economiei şi birocraţiei

    Scharringhausen vinde delicatese şi vinuri fine în nordul Germaniei de 160 de ani, însă viitorul său este sub semnul întrebării, businessul nereu­şind să găsească un cumpărător, potrivit AFP.

    Juergen Scharringhausen încearcă să vândă businessul de familie de aproape doi ani, dar nu a primit o ofertă serioasă până acum.

    Mulţi proprietari de IMM-uri din Germa­nia sunt într-o poziţie similară din cauza dublei poveri a îmbătrânirii populaţiei şi stagnării economiei.

    Un studiu realizat de Commerzbank arată că una din trei companii germane cu vânzări anuale de până la 15 milioane de euro are probleme în a-şi găsi un cumpărător. Până la 250.000 de businessuri ar putea fi for­ţate să se închidă în următorii cinci ani, arată Christian Erbe, preşe­dinte al camerei locale de co­merţ din Baden-Wuerttemberg.

    În prezent există în medie doar un candidat pentru fieca­re trei busi­nessuri care au ne­voie de un proprietar nou, relevă datele aso­cia­ţiei naţionale pentru camerele germane de co­merţ (DIHK). În secto­rul hotelier şi de catering, raportul este de un candidat pentru fiecare şapte businessuri.

    Problema este aceeaşi tendinţă demogra­fică ce duce în prezent la o penurie de munci­tori calificaţi în Germania: cu generaţia baby boomer intrând la pensie, nu există suficienţi candidaţi cu vârste între 18 şi 40 de ani care să preia businessuri consacrate.

    Volatilitatea economiei este un alt factor care-i descurajează pe potenţialii cumpărători, aceştia ezitând să-şi asume dato­riile pe termen lung necesare pen­tru o achi­ziţie într-un climat nesigur.

    Antreprenorii care nu reu­şesc să-şi vândă businessurile dau vina pe „reglementarea excesivă, vii­to­rul economiei şi costurile cu energia“ pentru lipsa de candidaţi, spune Detlef Schmidt-Schoele, de la camera de comerţ din Turingia.

    Guvernul a încercat să soluţioneze proble­ma lansând un website pentru a conecta busi­nessurile cu posibili noi proprietari, acesta fiind supervizat de ministerul economiei. Există mii de anunţuri din întreaga Germanie pe website, iar multe dintre acestea aparţin unor busi­nessuri de familie. Sentimentul de frustrare resimţit de cele aproximativ trei milioane de companii de familie ale Germaniei, în conti­nuare coloana vertebrală a economiei ţării, este în creştere. În faţa dificultăţilor economice, costurilor de finanţare ridicate şi birocraţiei, proprietarii acestora văd investiţiile vitale în noi tehnologii ca imposibile sau inutile şi caută cumpărători, notează Bloomberg.

    După ce pandemia şi criza energiei au împins multe companii la limita supravieţuirii, „o combinaţie de noi reglementări şi nevoia de investiţii masive în transformarea sau scalarea businessurilor a creat un sentiment de «m-am săturat» în rândul multor antreprenori“, arată Jens Krane, de la Commerzbank. Proprietarii tradiţionali preferă să lase IMM-urile, supranu­mite campioni ascunşi, moştenire în familie şi se gândesc să vândă doar dacă nu au încotro. Preţul devine mai puţin relevant, potrivit lui Burc Hesse, partener la firma de avocatură Latham Watkins.

    Birocraţia excesivă este un alt obstacol despre care proprietarii Mittelstand spun că sporeşte complexitatea operării businessurilor.

    Companiile germane se plâng că cerinţele birocratice le costă timp şi bani care ar putea fi folosiţi pentru dezvoltarea businessurilor, scrie The New York Times.

    Într-un raport recent, FMI arată că biro­cra­ţia excesivă reprezintă unul dintre impedi­men­tele majore din calea revitalizării econo­miei ger­mane. Companiile germane petrec 64 de mi­lioa­ne de ore în fiecare an completând formu­lare nece­sare pentru alimentarea bazelor de date oficiale ale ţării. Chiar şi cancelarul ger­man Olaf Scholz a recunoscut în mod public problema.

    Guvernul său a propus legislaţie care ar urma să aducă economii estimate la 3 miliarde de euro anual pentru companii şi cetăţeni.

    Povara birocraţiei este resimţită mult mai acut de IMM-uri, care nu dispun adesea de departamente juridice dedicate depunerii auditurilor şi descifrării tipului de informaţie solicitate de autorităţi.

    O altă provocare pentru proprietarii de businessuri de familie din Germania este legată de succesiuni, conform Bloomberg.

    Aproximativ 125.000 de IMM-uri germane vor fi transferate către noi proprietari în fiecare an până în 2027, iar aproape trei sferturi dintre acestea văd succesiunea ca pe o problemă, a găsit banca germană de dezvoltare KfW.

    Iar chiar dacă există un succesor, perspectiva unei vânzări nu este decât rar scoasă din discuţie.