BusinessMagazin

Tag: furt

  • Jaful secolului a avut loc în noaptea de Revelion

    Un grup de spărgători din New York au profitat de celebrarea Anului Nou, în noaptea de sâmbătă spre duminică, pentru a fura mai multe bijuterii în valoare de şase milioane de dolari chiar de sub nasul a mii de ofiţeri de poliţie, care se aflau în imediata apropiere a zonei Times Square.

    Marţi, poliţia încă îi căuta pe cei trei jefuitori, care au fost înregistraţi de camerele de securitate ale KGK Holding, compania de bijuterii cu sediul cntral în India, a declarat detectivul Ahmed Nasser

    În jurul orei locale 22:00, pe data de 31 decembrie, în timp ce aproape un milion de oameni aşteptau să sărbătorească noul an în Times Square, când 7.000 de ofiţeri de poliţie asigurau paza şi securitatea, cei trei hoţi au pătruns în clădirea în care se află sediul societăţii menţionate. Ei au urcat la etajul al şaselea şi după ce au spart uşa au golit cele două seifuri şi au sustras bijuteriile.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Primăriţa de 25 de ani care a furat 4 milioane de dolari şi îşi conducea satul pe WhatsApp

    Lidiane Leite, cunoscută drept primarul WhatsApp, a devenit o emblemă a corupţiei din Brazilia, scrie BBC.

    Tânăra de 25 de ani conducea micul sat Turi do Augusto, din municipiul Bom Jarim, ce se află în inima celei mai sărace regiuni a Braziliei, înainte de a fi arestată de autorităţi.

    “Înainte să devin primar eram săracă. Aveam un Land Rover, acum conduc o Toyota SW4. Poate ar trebui să-mi cumpăr o maşină mai luxoasă pentru că, mulţumesc lui Dumnezeu, am destui bani să fac asta”, scria ea pe Instagram. “Pot să-mi cumpăr tot ce vreau. O să-mi cheltuiesc banii pe ce vreau şi nu mă interesează ce zic oamenii”, se mai lăuda tânăra.

    Dar nu aceste declaraţii au atras atenţia autorităţilor asupra activităţii sale, ci faptul că şcolarilor nu li se oferea mâncare în timpul petrecut la şcoală, fapt reclamat de părinţii copiilor. Acum autorităţile cred că Leite ar fi furat, în perioada 2012-2014, 4 milioane de dolari din banii publici.

    Lidiane Leite vindea lapte din uşă-n uşă când s-a hotărât să candideze la primărie după ce iubitul acesteia a fost împiedicat să candideze deoarece se afla sub investigaţie de către autorităţi. Leite a câştigat şi l-a numit pe Beto Rocha, iubitul ei, într-o funcţie de conducere. Se pare că în timp ce iubitul ei se ocupa de afaceri, Leite petrecea majoritatea timpului în capitala statului Maranhao, aflat la 4 ore distanţă de Bom Jardim, unde dădea petreceri, mergea la shopping şi trimitea instrucţiuni pe WhatsApp.

    Autorităţile au început să investigheze afacerile primăriţei şi, exact ca într-o telenovelă, când mandatul de arestare a fost emis pe numele ei, Leite a fugit. Chiar şi aşa ea continua să trimită mesaje pe WhatsApp şi îşi avertiza subalternii să nu coopereze cu autorităţile. După 39 de zile, Lidiane Leite s-a predat.

    “Am blocat toate conturile bancare ale acuzaţiilor, dar nu am găsit niciun ban. Totuşi le-am confiscat bunurile”, a spus procurorul Fabio Santos de Oliviera.

  • Cea mai misterioasă insulă din Mediterană: doar 1.000 de oameni au voie să o viziteze anual – GALERIE FOTO

     
    Insula Montecristo a devenit celebră după ce Alexandre Dumas a descris-o în romanul Contele de Monte Cristo. Pe această insulă, spune legenda, se află îngropate comori ale unor piraţi celebri.
     
    Doar 1.000 de turişti au voie să păşească, anual, pe insula Montecristo, iar viza se primeşte după o aşteptare de minim trei ani. 
     
    Zvonuri despre bogăţiile de aici au început să circule în secolul XIII, atunci când Mănăstirea St. Mamilian, amplasată pe insulă, a devenit una dintre cele mai înstărite din Europa. Alţii spun că piratul turc Barbă-Roşie ar fi ascuns aici mare parte din aurul furat în timpul expediţiilor sale din secolul al XVI-lea.
     
    În 1860, Regatul Italian a anexat Montecristo, cedând-o în 1889 marchizului Ginori, care a transformat-o într-o rezervaţie naturală. În 1971, insula a revenit statului italian, care în 2008 a deschis-o publicului.
     
    Fotografii: DailyMail

  • TOP 25 nume de localităţi din România. Cine câştigă dintre Cioca Boca şi Udaţi-Mânzu

    Românii sunt inventivi când spun bancuri, când mint, când fură şi când pun nume. Nu numai copiilor sau căţeilor, dar şi localităţilor. Sunt nume vechi, cu istorie de sute de ani, însă şi unele mai noi. Poveştile celor mai ciudate nume de localităţi sunt diverse şi au nevoie de multe pagini ca să fie spuse. Celor care sunt din aceste localităţi nu le e ruşine. Au fost puţine iniţiative de schimbare a numelui unor localităţi cu rezonanţe obscene sau penibile.

    IATĂ AICI TOP 25 NUME DEOSEBITE DE LOCALITĂŢI DIN ROMÂNIA

  • Gestul neobişnuit al unor hoţi care au furat bicicleta unui băiat. Copilul a rămas fără cuvinte – VIDEO

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • Cum şi-a furat România singură căciula. Plăteşte proiecte din bani viitori de la UE, deşi în trecut avea aceşti bani în buzunar

    Şapte proiecte de infrastructură – în valoare de 500 mil. euro – care trebuia finalizate pe exerciţiul financiar al UE 2007-2013 au primit acceptul Comisiei Europene pen­tru a fi fi­nan­ţate pe no­ul exerciţiu bugetar, 2014-2020, astfel încât banii deja cheltuiţi să nu fie ceruţi înapoi.

    Este un lucru bun, prin urmare, dar, practic, banii necheltuţi din exer­ciţiul financiar 2007-2013 cu care tre­buia fi­nalizate aceste proiecte se în­torc la bu­getul european, iar România le con­tinuă cu banii alocaţi exercţiului fi­nan­ciar 2014-2020, bani care puteau fi investiţi însă în alte proiecte dacă lu­cră­­rile în discuţie erau terminate la timp. Potrivit comisarului pentru poli­tică regională Corina Creţu, prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte România „beneficiază de o şansă în plus“ în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte „fazate“ de infra­structură de apă şi apă uzată.

    Proiectele de infrastructură de transport în discuţie sunt:

    – drumul naţional Piteşti-Câmpu­lung-Braşov: modernizarea DN 73;

    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);

    – drumul naţional DN 76: rea­bili­tarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

     

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hune­doara, Olt şi Tulcea.

    „Fazarea“ (finanţarea de la un exerciţiu financiar la altul) unor proiecte este un mecanism de evitare a returnării unor fonduri europene de sute de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai căutată meserie. Companiile angajează tineri pe salarii impresionante chiar înainte să termine şcoala

    În trecut, universităţile angajau cei mai buni experţi în inteligenţă artificială. De câţiva ani, însă, marii giganţi în domeniul tehnologic „fură” talente din departamentele de robotică şi machine learning (ramură a informaticii prin care computerul „învaţă” şi acţionează fără programare explicită), atât profesori, cât şi studenţi, ademenindu-i cu salarii foarte mari, similare cu cele ale sportivilor profesionişti.

    Firme precum Google, Facebook, Microsoft şi Baidu se întrec în extinderea activităţilor în domeniul inteligenţei artificiale şi doar anul trecut companiile au cheltuit aproximativ 8,5 miliarde de dolari în acest domeniu, de patru ori mai mult decât în 2010. În ultimul an, Uber a recrutat 40 din cei 140 de membri din personalul Centrului Naţional de Robotică şi Inginerie de la Universitatea Carnegie Mellon şi a înfiinţat o unitate de cercetare pentru maşini autonome. Situaţia a ţinut prima pagină a ziarelor, în contextul în care Uber promisese finanţarea centrului de cercetare al universităţii, anterior deciziei de a-i „fura” personalul. Şi alte firme sunt în goana după experţi AI, dar acţionează cu perdea.

    „Nu îi pot ţine în şcoală nici măcare pe studenţii din ultimul an”, spune Pedro Domingos, profesor la Universitatea din Washington, a cărui specializare este machine learning. „Companiile încearcă să-i angajeze chiar înainte de a absolvi”, spune Domingos, care a primit, la rândul său, diverse oferte de job de la companii. Iar cererea cea mai mare este pentru experţii în machine learning, domeniu folosit de companii în diverse activităţi, de la cele de bază –  filtrare spam, o mai bună targetare a reclamelor online -, până la idei avangardiste, precum viabilitatea maşinilor autonome. Companiile oferă cadrelor universitare, pe lângă salariile gigantice, posibilitatea de a-şi vedea ideile cucerind rapid piaţa. De asemenea, îi eliberează pe aceştia de grija asigurării granturilor cercetare, conform lui Andrew Ng, fost profesor la Stanford, actual executiv al departamentului de cercetare AI în cadrul companiei chineze Baidu.

    Pe de altă parte, pe termen lung, educaţia ar putea suferi. Aflându-se în imposibilitatea de a oferi salarii competitive, universităţile se vor afla în situaţia de a pierde numeroşi experţi sau, într-un caz fericit, de a fi distraşi de la implicare în sala de curs din cauza angajamentelor part-time la firmele tech. Însă cea mai mare ameninţare la scară largă e aceea că, la un moment dat, o companie tech gigant va avea monopolul intelectual asupra cercetărilor în inteligenţa artificială. Prevenitv, mai mulţi decidenţi ai giganţilor tehnologici, precum Elon Musk de la Tesla, vor să investească miliarde de dolari într-o iniţiativă non-profit, Open AI. Organizaţia îşi propune creeze legătura dintre cercetările efectuate în universităţi şi nevoile reale ale companiilor în acest domeniu.

  • Credeai ca nu are nicio valoare? Cum economiseşti chiar şi mii de lei cu o monedă de 5 bani?

    Mereu am intrat în service-uri sau în alte unităţi pentru reparaţii cu gânduri ca „ne fură, nu ne fură, o fi corect ce ne spun, oare vor sa ne ia banii degeaba?”. Pentru unele reparaţii sau diagnoze există însă trucuri care ne ajută să ne dăm singuri răspunsurile. Iar cum cauciucurile sunt nişte componente scumpe, e cazul să fim siguri dacă le mai ţinem sau dacă e timpul să ne luăm altele. Dacă nu ştiaţi la ce foloseşte o monedă de 5 bani, avem noi utilizarea prefectă.

    IATĂ AICI CUM VERIFICI CU O MONEDĂ DE 5 BANI DACĂ TREBUIE SĂ SCHIMBI CAUCIUCURILE

     

  • Ţeapă 2.0 ! Românii şi polonezii au un sistem nou prin care îţi fură banii de maşină

    Mulţi dintre noi aleg o maşină second-hand din cauza preţurilor mari pe care le au maşinile noi.Un al doilea motiv este că toată lumea consideră maşina un bun care se depreciază fix a doua zi de la achiziţie. Dacă nu cumpărăm maşina de la o sursă de încredere apropiată, atunci intrăm pe site-uri. Pe oricare am intra funcţionează un nou tip de înşelătorie. Un român care era cât pe ce să ajungă victima acestui sistem a explicat într-o scrisoare tot mecanismul din spatele “scamatoriei” care te lasă fără bani.  

    IATĂ AICI SCRISOAREA ÎN CARE E DESCRIS NOUL MODEL DE ŢEAPĂ ROMÂNEASCĂ VIA POLONIA

  • Cronică de film: Masterminds

    Masterminds este o comedie plină de suspans şi acţiune, bazată pe o întâmplare reală: spune povestea unui şofer de camion din sudul Statelor Unite care organizează unul dintre cele mai mari jafuri din istorie, reuşind să fure 17 milioane de dolari.

    Filmul este regizat de Jared Hess, iar scenariul este semnat de Chris Bowman, Hubbel Palmer şi Emily Spivey. Din distribuţie fac parte Zach Galifianakis, Kristen Wiig, Owen Wilson şi Jason Sudeikis.

    David Ghantt (Zach Galifianakis), paznic pe o maşină de transport de valori într-un orăşel din sudul Statelor Unite, pune la cale unul dintre cele mai mari jafuri bancare din istorie.

    Complicii săi sunt Kelly (Kristen Wiig), fostă colegă şi iubită, şi un prieten din liceu al acesteia, Steve (Owen Wilson). Filmul este inspirat dintr-un jaf celebru petrecut în realitate în oraşul Charlotte din Carolina de Nord. În toamna anului 1997, David Ghantt şi complicii săi au reuşit să fure peste 17 milioane de dolari cash dintr-un seif al companiei Loomis Fargo & Company.

    După ce îndeasă peste 17 milioane de dolari într-o camionetă, David livrează banii găştii lui Chambers şi fuge în Mexic pentru a se ascunde de ancheta FBI-ului. Chambers şi soţia lui îşi cumpără o vilă de lux şi din banii furaţi şi angajează un asasin plătit care are drept însărcinare să meargă în Mexic şi să îl ucidă pe David. Însă acesta îşi dă seama repede că e trădat şi decide să revină în Carolina de Nord pentru a-şi salva relaţia, dar şi pentru a-l expune pe Chambers.

    Regizorul Jared Hess e recunoscut pentru talentul său de a exploata personajele negative, aşa că atunci când a aflat pentru prima dată de jaful din 1997 de la compania Loomis Fargo, a fost prins de poveste şi a început să se gândească serios la o variantă de o transpune într-un film. A fost doar o chestiune de timp până când actorul Owen Wilson, cunoscut pentru roluri din comedii precum Zoolander, a fost adus în proiect. Un element esenţial în realizarea peliculei a fost găsirea acelui actor potrivit pentru a juca rolul lui David Ghantt. Cel ales în final, Zach Galifianakis, a copilărit în proximitatea locului unde a avut loc jaful şi era foarte familiarizat cu povestea. În rolul partenerei lui David, cea care de fapt îl împinge să ia banii, joacă Kristen Wiig, o prezenţă care îşi încarcă personajul cu multă empatie.

    Masterminds este o comedie care merită văzută; nu vă aşteptaţi la o desfăşurare logică a evenimentelor sau la „political correctness“ în ceea ce priveşte personajele, ci mai curând la o serie de poante care de cele mai multe ori îşi ating ţinta.

    Nota: 7/10