BusinessMagazin

Tag: Franta

  • Consiliul Constituţional din Franţa a validat principalele elemente ale planului reformei pensiilor

    Consiliul Constituţional din Franţa a validat principalele norme ale planului reformei pensiilor, inclusiv creşterea vârstei de pensionare, respingând cererea de organizare a unui referendum.

    Consiliul Constituţional a aprobat principalele măsuri decise de Guvernul Elisabeth Borne prin asumarea răspunderii. Măsura creşterii vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani a fost aprobată.

    Au fost respinse unele măsuri referitoare la stimularea angajărilor persoanelor cu vârste mai avansate.

    De asemenea, a fost respinsă cererea opoziţiei de organizare a unui referendum pe tema reformei pensiilor. O decizie privind o altă cerere în acest sens este aşteptată pe 3 mai, conform cotidianului Le Figaro şi postului BFMTV.

    În contextul deciziei Consiliului Constituţional, preşedintele Emmanuel Macron urmează să promulge în următoarele zile legea privind reforma pensiilor.

    “Soarta proiectului reformei pensiilor nu este pecetluită. Cetăţenii vor trebui să pregătească alternativa ca reacţie la această reformă inutilă şi incorectă”, a reacţionat deputata Marine Le Pen, unul dintre liderii formaţiunii de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN).

    Mii de persoane s-au adunat, vineri, în centrul Parisului pentru a aştepta decizia Consiliului Constituţional. Franţa este afectată de câteva luni de proteste masive faţă de reforma pensiilor. Guvernul Elisabeth Borne a adoptat legea privind reforma pensiilor prin asumarea răspunderii guvernamentale, evitând votul Parlamentului.

  • Războiul cu statul nu s-a terminat. Sindicatele franceze lansează o nouă rundă de proteste şi haos pe străzile Parisului din cauza reformei pensiilor

    Sindicatele franceze protestează din nou joi împotriva reformei sistemului de pensii a preşedintelui Emmanuel Macron, profitând de sprijinul larg al publicului. Ultimele runde de proteste au lăsat străzile Parisului pline de haos, gunoaie şi distrugere, iar manifestaţiile au devenit violente, scrie Bloomberg.

    „Suntem într-o criză socială, avem o criză democratică, există o problemă, iar preşedintele are soluţia în mâinile sale”, a declarat Laurent Berger, liderul sindicatului CFDT, la postul de radio RTL.

    Operatorul feroviar francez SNCF a declarat că se aşteaptă la perturbări pe mai multe linii, iar autoritatea de aviaţie civilă DGAC a cerut companiilor aeriene să reducă zborurile cu 20% pe unele aeroporturi regionale, inclusiv Marsilia-Provence şi Bordeaux. Gunoierii s-au întors la lucru în Paris, dar intenţionează să reia grevele pe termen nelimitat la 13 aprilie.

    Conflictul privind pensiile ameninţă să afecteze agenda de reforme economice pro-business pe care Macron a condus-o de la  preluarea mandatului în 2017. Să dea înapoi în această etapă târzie a procesului legislativ ar fi o înfrângere politică, însă dacă merge mai departe riscă să cimenteze lipsa sa de majoritate în parlament şi să distrugă relaţiile cu sindicatele cu care guvernul trebuie să colaboreze pentru viitoarele revizuiri.

    De asemenea, debandada politică este în beneficiul partidului de extremă dreapta Raliul Naţional. Potrivit unui sondaj realizat de Ifop pe 1.105 adulţi la 30-31 martie, dacă ar avea loc alegeri prezidenţiale în acest weekend, veşnica candidată naţionalistă Marine Le Pen ar conduce în primul tur de scrutin împotriva oricărui aliat al lui Macron cu până la 36% din voturi.

    El nu poate candida pentru un al treilea mandat în 2027.

    Guvernul şi sindicatele se concentrează acum pe decizia Consiliului Constituţional, care se va pronunţa şi asupra unei cereri susţinute de opoziţie de a supune proiectul de lege unui referendum. Cu toate acestea, dacă nu respinge în mod categoric reforma, conflictul privind pensiile va continua probabil – cel puţin până când Macron va promulga modificările în cursul acestui an.

    „O decizie juridică ar adăuga legitimitate legii, dar nu ar şterge dezacordurile politice”, a declarat joi ministrul Muncii, Olivier Dussopt, la BFM TV.

    Premierul Elisabeth Borne a convocat miercuri o întâlnire cu liderii principalelor sindicate din Franţa, în încercarea de a discuta despre viitoarele modificări ale legislaţiei muncii. Aceştia au părăsit reuniunea după mai puţin de o oră, deoarece aceasta le-a refuzat cererile de a renunţa la reforma pensiilor.

    „Am avut impresia că nu trăim în aceeaşi lume.Nu vom discuta nimic până când această reformă nu va fi retrasă”, declarat şeful Force Ouvriere, Frederic Souillot.

     

  • Francezii s-au săturat de trotinetele electrice din Paris şi le-au spus „au revoir”

    Majoritatea covârşitoare a parizienilor a votat interzicerea trotinetelor electrice pe străzile capitalei Franţei, într-un referendum care nu este obligatoriu, dar pe care autorităţile oraşului au declarat că îl vor pune în aplicare, potrivit Reuters.

    Pentru interzicerea trotinetelor electrice pe străzile Parisului au votat, duminică, între 85,77% şi 91,77% în cele 20 de cartiere din capitala Franţei care au publicat rezultate, potrivit site-ului oraşului.

    Acest referendum a fost catalogat drept o „consultare publică” rară şi a provocat cozi la urne în Paris.

    „Am preferat să votez împotrivă, pentru că la Paris este o mizerie”, a declarat pentru Reuters, lucrătorul feroviar Ibrahim Beutchoutak, în vârstă de 47 de ani. „Modul în care este organizat, pericolul pe care îl creează la Paris, poluarea vizuală, nu este bine”.

    Oraşele din întreaga lume înăspresc reglementările privind scuterele electrice, limitând numărul de operatori, precum şi viteza şi unde pot parca.

    În 2021, 24 de persoane au murit în accidente legate de scutere în Franţa, inclusiv una la Paris. Anul trecut, Parisul a înregistrat 459 de accidente cu scutere electrice şi vehicule similare, dintre care trei mortale.

    „În munca mea, vedem o mulţime de accidente rutiere cauzate de scutere, aşa că vedem cu adevărat efectele negative”, a declarat pentru Reuters medicul general Audrey Cordier, în vârstă de 38 de ani, după ce a votat împotriva scuterelor.

    Trotinetele electrice accesate prin intermediul aplicaţiilor pentru smartphone funcţionează în Paris din 2018, dar în urma plângerilor cu privire la desfăşurarea lor anarhică, Parisul în 2020 a redus numărul operatorilor la trei. Le-a dat un contract pe trei ani, a impus ca viteza scuterelor să fie limitată la 20 km/oră şi a impus zone de parcare pentru scutere. Actualele contracte se vor derula până în septembrie.

    Operatorii au oferit reglementări suplimentare, inclusiv verificarea utilizatorilor peste 18 ani, fixarea plăcuţelor de înmatriculare pentru ca poliţia să poată identifica infracţiunile rutiere şi limitarea la un pasager.

    Duminică, operatori precum Tier şi Lime au trimis coduri de voucher gratuite utilizatorilor pentru a-i încuraja să voteze împotriva interdicţiei.

    Unii alegători au spus că ar fi preferat să aibă reglementări mai stricte decât o interdicţie totală.

     

  • Francezii s-au săturat de trotinetele electrice din Paris şi le-au spus „au revoir”

    Majoritatea covârşitoare a parizienilor a votat interzicerea trotinetelor electrice pe străzile capitalei Franţei, într-un referendum care nu este obligatoriu, dar pe care autorităţile oraşului au declarat că îl vor pune în aplicare, potrivit Reuters.

    Pentru interzicerea trotinetelor electrice pe străzile Parisului au votat, duminică, între 85,77% şi 91,77% în cele 20 de cartiere din capitala Franţei care au publicat rezultate, potrivit site-ului oraşului.

    Acest referendum a fost catalogat drept o „consultare publică” rară şi a provocat cozi la urne în Paris.

    „Am preferat să votez împotrivă, pentru că la Paris este o mizerie”, a declarat pentru Reuters, lucrătorul feroviar Ibrahim Beutchoutak, în vârstă de 47 de ani. „Modul în care este organizat, pericolul pe care îl creează la Paris, poluarea vizuală, nu este bine”.

    Oraşele din întreaga lume înăspresc reglementările privind scuterele electrice, limitând numărul de operatori, precum şi viteza şi unde pot parca.

    În 2021, 24 de persoane au murit în accidente legate de scutere în Franţa, inclusiv una la Paris. Anul trecut, Parisul a înregistrat 459 de accidente cu scutere electrice şi vehicule similare, dintre care trei mortale.

    „În munca mea, vedem o mulţime de accidente rutiere cauzate de scutere, aşa că vedem cu adevărat efectele negative”, a declarat pentru Reuters medicul general Audrey Cordier, în vârstă de 38 de ani, după ce a votat împotriva scuterelor.

    Trotinetele electrice accesate prin intermediul aplicaţiilor pentru smartphone funcţionează în Paris din 2018, dar în urma plângerilor cu privire la desfăşurarea lor anarhică, Parisul în 2020 a redus numărul operatorilor la trei. Le-a dat un contract pe trei ani, a impus ca viteza scuterelor să fie limitată la 20 km/oră şi a impus zone de parcare pentru scutere. Actualele contracte se vor derula până în septembrie.

    Operatorii au oferit reglementări suplimentare, inclusiv verificarea utilizatorilor peste 18 ani, fixarea plăcuţelor de înmatriculare pentru ca poliţia să poată identifica infracţiunile rutiere şi limitarea la un pasager.

    Duminică, operatori precum Tier şi Lime au trimis coduri de voucher gratuite utilizatorilor pentru a-i încuraja să voteze împotriva interdicţiei.

    Unii alegători au spus că ar fi preferat să aibă reglementări mai stricte decât o interdicţie totală.

     

  • Cresc tensiunile în Franţa: Aliaţii lui Macron se tem că violenţele de stradă ar putea scăpa de sub control. Preşedintele refuză să renunţe sau să amâne reforma pensiilor

    Escaladarea violenţelor în oraşele din Franţa răspândeşte panica în coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron, unii susţinători importanţi ai preşedintelui temându-se că situaţia scapă de sub control, raportează Bloomberg.

    Aliaţii lui Macron din Adunarea Naţională susţin în continuare controversata sa reformă a pensiilor, deşi un număr semnificativ dintre aceştia îl îndeamnă pe preşedinte să găsească o modalitate de a diminua fervoarea demonstraţiilor. În condiţiile în care tot mai mulţi poliţişti se confruntă cu protestatarii pe străzi, oficialii sunt îngrijoraţi că cineva ar putea fi ucis, declanşând un nou val de furie.

    „Ne îndreptăm către un teritoriu necunoscut şi fiecare pas ne aduce mai aproape de un dezastru”, a declarat Eric Bothorel, un deputat din partidul Renaissance al lui Macron din Bretania. „Prioritatea cea mai urgentă este diminuarea violenţei din stradă”.

    O opţiune ar fi să se pună pe pauză reforma pensiilor, oferindu-i lui Macron posibilitatea de a relua discuţiile cu sindicatele privind condiţiile de muncă şi de a acorda mai multa atenţie problemelor legate de educaţie şi sănătate, în conformitate cu cererile manifestanţilor, a declarat economistul Philippe Aghion.

    „Sunt în favoarea punerii în aşteptare a reformei – asta ar clarifica lucrurile”, a declarat Aghion, fost profesor la Universitatea Harvard. „A lăsa lucrurile să putrezească, aşa cum sunt ele acum, nu este o strategie bună”.

    Sute de persoane au fost arestate de la începutul lunii martie. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au acuzat guvernul de utilizarea excesivă a forţei şi de arestări abuzive. Imagini cu jandarmi care agresau cetăţenii au devenit virale, alături de o serie de secvenţe cu protestatari care dau foc la gunoaie, jefuiesc supermarketuri, aruncă cu cocktailuri Molotov în poliţie şi iau cu asalt bănci.

    Nivelul de violenţă a luat amploare de când guvernul lui Macron a folosit o prevedere constituţională pentru a ocoli un vot în parlament pe care urma să îl piardă la începutul acestei luni.

    Până acum, Macron se menţine ferm. Pentru preşedinte, punerea în aşteptare a reformei pentru câteva luni ar echivala cu uciderea acesteia, potrivit unui consilier guvernamental. Cu toate acestea, având în vedere numărul de tineri care s-au alăturat protestelor de stradă, liderul francez va lua în considerare noi propuneri privind o serie de probleme care implică tinerii, schimbările climatice şi puterea de cumpărare, a declarat consilierul.

  • Comerţul viitorului e fără angajaţi? Carrefour testează un magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cumpărăturile în 20 de secunde. Care e modelul?

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. 

    ♦ Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online.

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. Unele funcţionează şi sunt păstrate în portofoliu, altele nu. Un exemplu în acest sens este con­ceptul Flash 10/10 al Carrefour, pe care grupul francez îl testează la Paris. Acest concept a fost anunţat anterior, în pandemie, dar e încă în teste, conform afirmaţiilor reprezen­anţilor Carrefour.

    „La nivel de grup, testăm noi ex­pe­rienţe de cumpărare, precum ma­gazinul Carrefour Flash 10/10 din Paris – un nou concept de magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cum­părăturile în 20 de secunde, iar produ­sele pe care aceştia le ridică sunt detec­tate automat şi apoi sunt adău­gate în coşul lor virtual“, spun ofi­cialii compa­niei. Când clienţii au ter­minat cumpă­răturile, produsele sunt deja scanate, iar plata se face contactless.

    Scanând un cod QR, ei primesc imediat o chitanţă electronică. Pentru clienţii care vor să plătească şi numerar, este disponibilă şi o casă automată, adaugă reprezentanţii Carrefour.

    „Magazinul Flash 10/10 este un magazin de testare, unde este disponibil un sortiment zilnic de aproximativ 900 de produse (faţă de câteva mii în supermarketuri şi zeci de mii în hipermarketuri – n.red.). Numele conceptului vine de la faptul că toţi clienţii vor avea nevoie de 10 secunde pentru a face cumpărături şi 10 secunde pentru a plăti.“

    Oficialii retailerului nu spun dacă există planuri pentru ca acest tip de magazin să fie adus în România.

    Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online. Acestea sunt însă formatele clasice. Totuşi, în 2021, francezii anunţau că deschid în România, la Sfântu Gheorghe, primul hipermarket cu case de marcat exclusiv self-checkout. Ulterior, reprezentanţii companiei nu au comunicat dacă au păstrat acest model sau dacă au introdus şi case cu casier.

    Ei aveau la momentul acela deja magazine cu sisteme self-checkout, dar care funcţionau alături de cele clasice, cu casier.

    „În luna martie 2023, totalul caselor de marcat din magazinele Carrefour la nivel naţional este de 2.624. Din total, aproximativ 30% sunt case de tip self-checkout. Avem case de tip self-checkout în toate hipermarketurile noastre, iar în unele magazine până la peste 70% din tranzacţiile zilnice au loc prin intermediul acestora, aşa cum este cazul magazinului din Băneasa.“

    În România, francezii au peste 400 de magazine, dintre care 43 de hipermarketuri, conform celor mai recente date. Cele mai multe sunt însă supermarketurile – aproape 190. Totuşi,oficialii grupului au anunţat anterior că, pe viitor, vor miza mai mult pe proximitate şi discount, alături de online.

    Indiferent de numărul de magazine şi de format, numărul de case de tip self-checkout creşte.

    „În 2017 am introdus primele case de marcat de tip self-checkout, cu scopul de a eficientiza fluxul clienţilor la ieşire, anticipând dorinţa acestora de a optimiza timpul petrecut la cumpărături şi de a evita cozile. Acestea s-au dovedit a fi extrem de utile în ultimii doi ani, în contextul pandemiei.“

    Francezii au început în 2017 cu două magazine şi opt case self-checkout. Deşi numărul lor a crescut puternic, oficialii Carrefour spun că încearcă să păstreze un echilibru între cele două sisteme – clasice cu casier şi self-checkout.

    „Ştim că unii consumatori doresc să aibă experienţa caselor tradiţionale, apreciind interacţiunea cu colegii noştri, iar alţii prioritizează rapiditatea caselor automate. În acelaşi timp, avem şi clienţi care alternează între cele două opţiuni. Totodată, am completat experienţa caselor self checkout cu funcţia Self Scan din aplicaţia Carrefour, prin care sesiunea de cumpărături poate fi chiar mai scurtă.“

    Clienţii scanează codurile de bare ale produselor dorite, la raft, pe măsură ce le adaugă în coş, iar atunci când ajung la casă pot achita direct valoarea finală a produselor, fără să le mai aşeze pe bandă.

    „Estimăm că la un coş de 30 de produse, funcţia economiseşte în medie 15 minute.“

    Vânzările grupului francez Carrefour au crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Grupul francez a obţinut în România în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro.

    Totuşi, avansul trebuie raportat la inflaţia record care a depăşit 16% în România în 2022, ceea ce înseamnă că, de fapt, creşterea afacerilor Carrefour a fost susţinută de scumpiri, în volum – un indicator mai fidel al consumului privat – înregistrându-se scăderi.

    România a fost una dintre ţările cu care a raportat cele mai mari niveluri ale inflaţiei anul trecut. Deşi aceasta a fost o problemă generală a Europei în 2022, statele din centrul şi estul continentului au fost mai afectate decât cele din vest. Asta se vede şi în ritmul de creştere al vânzărilor Carrefour, Polonia şi România fiind pe primele locuri în Europa, departe de Franţa, Spania sau Italia.

     

  • Noi proteste în oraşele din Franţa din cauza legii pensiilor

    Sute de mii de persoane sunt aşteptate la protestele de joi din Franţa. Este a noua zi de proteste faţă de reforma pensiilor promovată de guvernanţi. Noile reglementări cresc vârsta de pensionare cu doi ani până la 64 de ani.

    Sindicatele susţin că protestul de joi va atrage mulţimi uriaşe îndignate de „dispreţul” şi „minciunile” preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit Reuters.

    „Cel mai bun răspuns pe care îl putem da preşedintelui este că sunt milioane de oameni în grevă şi pe străzi”, a declarat Philippe Martinez, liderul sindicatului CGT.

    Greva de joi va afecta grav traficul feroviar şi aerian. De asemenea, la proteste vr participa numeroşi profesori, angajaţi de la companiile de salubrizare şi de la depozitele de petrol.

    Protestele au început în luna ianuarie. La început acestea au fost paşnice, dar furia a crescut săptămâna trecută după ce guvernul a folosit proceduri speciale pentru a aproba proiectul.

    În ultimele şapte nopţi la Paris şi în alte oraşe au avut loc demonstraţii spontane, cu coşuri de gunoi incendiate şi încăierări cu poliţia.

  • Reforma pensiilor în Franţa: guvernul francez se confruntă cu moţiuni de cenzură

    Guvernul preşedintelui francez Emmanuel Macron se confruntă luni cu două moţiuni de cenzură, după ce decizia sa de a forţa adoptarea unei reforme a pensiilor a provocat proteste în întreaga ţară şi critici din partea parlamentarilor.

    Specialiştii estimează ca guvernul lui Macron va supravieţui moţiunilor, iar acesta va rămâne preşedinte indiferent de rezultat, potrivit CNN.

    Săptămâna trecută, Guvernul francez a utilizat puterile constituţionale speciale pentru a promova controversata legislaţie de creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani pentru majoritatea lucrătorilor.

    Ulterior, legislatorii francezi au depus două moţiuni de cenzură împotriva premierului.

    Pentru a avea succes, este nevoie ca majoritatea legislatorilor să voteze în favoarea moţiunii. Dacă una dintre moţiuni va fi aprobată, premierul francez Elisabeth Borne va trebui să demisioneze, iar legea privind reforma pensiilor va fi respinsă.
    Legea pensiilor a stârnit numeroase proteste publice în ultimele săptămâni. Unele manifestări au devenit violente, iar poliţiştii au reţinut zeci de protestatari. Joi, sindicatele din Franţa vor organiza numeroase greve şi proteste în întreaga ţară.

  • Interviu cu Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, de Ziua Francofoniei: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes”

    Franţa este unul dintre principalii investitori din România de câteva decenii, iar companiile franceze au investit 9,7 miliarde de euro în ţară, adică aproape 10% din stocul total de Investiţii Străine Directe.  În plus, cele două ţări menţin relaţii comerciale strânse. Franţa este al treilea client al României, precum şi al nouălea furnizor. În 2022, Franţa a importat 5,7 miliarde de euro de mărfuri româneşti şi a exportat 4,9 miliarde de euro în România, potrivit celor mai recente date comunicate de reprezentanţii Ambasadei Franţei în România. Cum vede însă Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări în continuare?

    „Mi se pare necesar să subliniez că puterea comerţului bilateral dintre cele două ţări constă în marea sa diversitate. Cu toate acestea, este adevărat că anumite sectoare beneficiază de legături privilegiate. Mă gândesc în special la transport, care singur a generat 29% din comerţul franco-român în 2022. Acest sector mi se pare un simbol perfect al parteneriatelor reciproc avantajoase pe care companiile noastre le-au dezvoltat de-a lungul anilor. De exemplu, Renault a făcut numeroase investiţii în România, prin brandul Dacia, contribuind la dezvoltarea industriei auto româneşti şi promovând creşterea unui mare ecosistem de subcontractare. Dacia, la rândul său, continuă să câştige cotă de piaţă în Franţa. Aş putea aminti şi sectoarele chimice şi cosmetice, în care companiile noastre găsesc numeroase puncte de vânzare în România. Dimpotrivă, românii, de exemplu, profită de excelenţa lor în domeniul IT&C pentru a exporta un număr mare de servicii către clientul lor francez”, a spus  Excelenţa Sa Doamna Laurence Auer, Ambasadorul Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin. 

    „Sunt mereu impresionată de dinamismul mediului de afaceri românesc. Se dezvoltă foarte rapid de câţiva ani, în special datorită adaptabilităţii actorilor privaţi. Cred că asta explică, cel puţin parţial, rezistenţa economiei româneşti în faţa crizelor succesive pe care le-am trăit în ultimii ani. În 2022, România era a treia cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană şi, conform previziunilor Comisiei Europene, ar trebui să menţină acest rang în 2023, cu o creştere de 2,5%”, a mai adăugat Excelenţa sa. 

    Ea a subliniat, de asemenea, că anul 2023 marchează 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Franco-Român, a cărui foaie de parcurs a fost actualizată în octombrie 2020. „Acest parteneriat este într-un fel coloana vertebrală a relaţiei bilaterale şi identifică sectoarele economice prioritare în care noi dorim să intensificăm colaborările şi schimburile noastre deoarece potenţialul de dezvoltare este semnificativ. În special, vizează sectoarele de apărare şi energie, în special energia nucleară civilă, două sectoare prioritare pentru cele două ţări ale noastre în contextul actual. Mai mult, Franţa susţine pe deplin aderarea României la OCDE, care marchează, printre altele, recunoaşterea unui mediu de afaceri stabil şi va fi un semnal puternic pentru investitorii străini”. 

    Întrebată care sunt provocările cu care se pot confrunta companiile franceze atunci când desfăşoară afaceri în România, Laurence Auer punctează: „Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes. Companiile se confruntă cu dificultăţi de recrutare din cauza ratei scăzute a şomajului din ţară. În plus, densitatea scăzută a infrastructurii de transport poate fi o barieră pentru companiile noastre, dar ştim că investiţiile în derulare, în special în cadrul PNRR, urmăresc îmbunătăţirea acestui punct”.

    Ce investiţii franceze urmează în România? „Fiind al treilea cel mai mare investitor din România, avem multe proiecte noi, mai ales companii deja prezente care îşi consolidează prezenţa şi deschid noi locaţii de producţie sau vânzare. Mă gândesc în special la Carrefour şi Leroy Merlin, care au anunţat mai multe deschideri de magazine pentru 2023, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.”

    Citiţi continuarea interviului în următoarea ediţie a BUSINESS Magazin. 

     

     

     

  • Franţa înregistrează un nivel record al inflaţiei în luna februarie din cauza creşterii preţurilor la alimente

    Avântul inflaţiei franceze din luna februarie a depăşit aşteptările analiştilor, menţinând presiunea asupra guvernului şi a Băncii Centrale Europene pentru a combate creşterea preţurilor, raportează Bloomberg.

    Preţurile de consum au crescut cu 7,3% faţă de anul trecut, cea mai agresivă creştere înregistrată în Franţa din istoria zonei euro. Agenţia de statistică Insee raportase iniţial o creştere de 7,2%. 

    Deşi revizuirea este mică, factorii de decizie politică urmăresc tendinţa de creştere extrem de atent, în timp ce încearcă să îşi traseze următorii paşi.

    BCE urmează să îşi respecte intenţia de a majora ratele cu 50 de puncte de bază joi, însă strategiile ulterioare sunt mai puţin clare, mai ales în contextul în care prăbuşirea Silicon Valley Bank a zguduit pieţele internaţionale. 

    În Franţa, inflaţia a devenit o mare provocare politică pentru preşedintele Emmanuel Macron, care coincide cu promovarea de către acesta a unei revizuiri controversate a pensiilor. Săptămâna trecută, guvernul său a negociat un acord cu marile companii de retail pentru a aplatiza marjele la articolele esenţiale, în timp ce gospodăriile se luptă cu o creştere rapidă a preţurilor la alimente. 

    Agenţia de statistică Insee a declarat în raportul său de miercuri că alimentele, serviciile şi produsele manufacturate au fost principalii factori care au contribuit la creşterea mai rapidă a preţurilor de la un an la altul, în timp ce creşterea costurilor energetice a încetinit. Măsura inflaţiei subiacente – care este urmărită îndeaproape de bancherii centrali – a ajuns la 6,1% în februarie, după 5,6% în ianuarie.