BusinessMagazin

Tag: FMI

  • Delegaţia FMI, CE şi BM a venit la Guvern, pentru o discuţie cu Ponta

    O misiune tehnică a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale este prezentă la Bucureşti până pe 26 mai, pentru discuţii tehnice privind reformele fiscale prevăzute în Codul Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat la finalul săptămânii trecute că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu insituţiile financiare internaţionale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.

    Întrebat dacă, în urma discuţiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul a spus că Guvernul nu sacrifică nimic şi că trebuie să “facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naţionale”.

    La misiunile anterioare ale FMI în România, cele două părţi nu au căzut de acord asupra liberalizării preţurilor pe piaţa gazelor şi asupra problemelor de la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.

    Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.

    Reprezentanţii Fondului se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.

  • Ministrul grec de Finanţe generează controverse: Varoufakis susţine că a înregistrat discuţiile cu partenerii săi europeni

    Într-un interviu pentru New York Times, Varoufakis a negat că omologii săi europeni l-au insultat la o întâlnire la Riga, în aprilie. “Toate aceste informaţii că am fost criticat, că am fost insultat, că am fost numit un pierde-vară şi toate acestea: Daţi-mi voie să neg cu fiecare parte a corpului meu”, a declarat el, citat de BBC News.

    Varoufakis a declarat că a înregistrat întâlnirea dar nu o poate difuza din cauza normelor de confidenţialitate. Într-o declaraţie difuzată ulterior, el nu a negat informaţia, limitându-se să afirme: “Respect confidenţialitatea discuţiilor mele cu partenerii, cu omologii, cu instituţiile, este exemplar şi cred că acest lucru este recunoscut şi înţeles de toată lumea”.

    Ministrul grec de Finanţe a fost înlocuit în funcţia de negociator şef la discuţiile cu creditorii UE după întâlnirea respectivă. El a negat că a fost marginalizat.

    Negocierile Greciei cu UE şi FMI pe tema reformelor economice pe care ţara trebuie să le implementeze sunt blocate. Probleme privind pensiile, taxele, dereglementarea pieţei muncii şi reangajarea a 4.000 de foşti funcţionari trebuie încă rezolvate. Premierul grec Alexis Tsipras participă la summitul Parteneriatului Estic de la Riga, unde vrea să discute despre un acord de împrumut cu alţi lideri europeni.

     

  • FMI avertizează Franţa să reducă cheltuielile bugetare record şi datoria publică

    “În Franţa are loc o redresare economică solidă, pe termen scurt, dar rigiditatea structurală continuă să afecteze perspectivele pe termen lung”, potrivit unui raport al Fondului referitor la perspectivele economiei franceze.

    În raport se arată că sunt necesare în continuare eforturi pentru rezolvarea problemelor fundamentale ale Franţei, respectiv şomajul structural ridicat, potenţialul scăzut de creştere şi cheltuielile publice record.

    FMI remarcă totodată faptul că nivelul ridicat şi în creştere al cheltuielilor guvernamentale a stat la baza problemelor fiscale ale Franţei în ultimele decenii.

    Avertismentul FMI vine într-o perioadă dificilă pentru zona euro, cu temeri în creştere legate de riscul intrării Greciei în incapacitate de plată, care ar afecta întreaga uniune monetară.

    Ca şi în cazul Greciei, economia franceză a fost lovită puternic de criza financiară din regiune, iar de atunci autorităţile au avut dificultăţi să convingă investitorii că redresarea economică este sustenabilă.

    În pofida creşterii economice de 0,6% în primul trimestru, care a depăşit aşteptările analiştilor, şomajul continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare. Comisia Europeană anticipează pentru acest an o rată a şomajului de 10,3%, care va scădea uşor anul viitor, la 10%. Potrivit Comisiei, PIB-ul Franţei va avansa în acest an cu 1,1% şi cu 1,7% în 2016.

    Preşedintele francez Francois Hollande s-a angajat să reducă rata şomajului, care în martie a fost de 10,6%, conform datelor Eurostat. Problema este importantă pentru Hollande, care a spus că nu va mai candida la preşedinţie în 2017, dacă nu va reuşi să creeze mai multe locuri de muncă.

    FMI avertizează însă că, în lipsa unor noi reforme structurale, rata şomajului din Franţa va scădea probabil foarte lent.

  • Majoritatea băncilor din România consideră oportună continuarea acordului cu FMI

    Astfel, 68% dintre respondenţi consideră oportună continuarea acordului cu FMI, în timp ce 32% s-au declarat împotrivă.

    “Barometrul bancar, instrument de informare al bancherilor” a fost realizat de EY România în baza unui parteneriat cu ARB, prin intermediul unui chestionar derulat cu conducerile băncilor membre ale asociaţiei. La sondaj au participat bănci totalizând o cotă de piaţă în funcţie de active de aproximativ 90%.

    O misiune tehnică a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale este prezentă de marţi la Bucureşti, până pe 26 mai, pentru discuţii tehnice privind reformele fiscale prevăzute în Codul Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.

    Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.

    Reprezentanţii Fondului se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.

    Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat la finalul săptămânii trecute că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu insituţiile financiare internaţionale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.

  • FMI lucrează cu oficialii din sud-estul Europei la un plan de rezervă pentru un default al Greciei

    Cele mai mari bănci din Grecia, respectiv National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Eurobank Ergasias, au prezenţe importante în România, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Serbia.

    “Suntem în dialog cu toate aceste ţări. Discutăm despre planurile de protecţie pe care le au, ce măsuri pot lua”, a declarat Jorg Decressin, director adjunct al departamentului pentru Europa al FMI, relatează MarketWatch.

    În cadrul discuţiilor, FMI a cerut autorităţilor naţionale de reglementare să se asigure că subsidiarele băncilor elene deţin suficiente active pe care le pot oferi în schimbul finanţării de urgenţă din partea băncilor centrale, în cazul în care finanţarea de la băncile mamă ar fi oprită pe neaşteptate, şi dacă fondurile de asigurare a depozitelor sunt suficiente, a arătat Decressin.

    “Ar fi o prostie din partea oricui celui care nu ar fi îngrijorat în acest moment”, a spus oficialul FMI.

    Oficialii europeni nu se aşteaptă la un acord la reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, ceea ce înseamnă că băncile elene vor continua să fie dependente de lichidităţile relativ scumpe puse la dispoziţie de banca centrală elenă în cadrul programului ELA, de finanţare de urgenţă, al BCE.

    Grecia speră să obţină un acord rapid pentru primirea ultimei tranşe – de 7,2 miliarde de euro – din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.

    Guvernul Greciei a semnalat, joi, că va continua să ignore solicitările creditorilor internaţionali de a diminua cuantumul pensiilor şi a facilita disponibilizările, condiţii esenţiale în negocierile pentru prelungirea planului de asistenţă financiară. În pofida eforturilor preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a-l convinge pe premierul de centru-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, să reformeze sistemul pensiilor şi să modifice condiţii pe piaţa muncii, Guvernul elen a anunţat că nu va face concesii. “Nu trebuie să existe aşteptări din partea creditorilor că Guvernul Greciei va face vreun pas înapoi. Când sunt negocieri, ambele părţi fac concesii”, a declarat Gabriel Sakellaridis, reprezentantul Executivului de la Atena.

    Izolată pe pieţele financiare, Grecia ar putea rămâne fără fonduri pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, existând riscul de a intra în faliment şi de a fi nevoită să părăsească zona euro. În contextul promisiunilor privind depăşirea austerităţii, Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, nu a putut ajunge la un acord cu creditorii internaţionali pentru primirea unor fonduri de urgenţă suplimentare. Actualul program de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro oferit de CE/BCE/FMI expiră la sfârşitul lunii iunie.

    Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. “De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri “, a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. “Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti”, a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro.

    Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.

  • Isărescu pledează pentru un parteneriat în continuare cu FMI şi CE: Dau credibilitate şi seriozitate

    “Din experienţa mea, eu cred că este bine să avem nişte parteneri internaţionali, ne dau credibilitate, seriozitate şi uneori îţi trebuie un avocat al diavolului, asta e părerea mea. Chiar dacă uneori negocierile nu sunt plăcute, te mai cerţi cu ei, dar o formulă de parteneriat cu ei este bună“, a declarat vineri Isărescu, răspunzând unei întrebări pe această temă la conferinţa de prezentare a raportului asupra inflaţiei.

    El a menţionat că, altfel, reforma fiscală pe care intenţionează Guvernul s-o aplice ar putea fi “vândută” credibil mult mai greu pe pieţele externe, de unde România se finanţează în prezent la costuri reduse.

    “În plus, nici nu văd cum am putea noi să vindem credibil o reformă fiscală de o asemenea amploare pe plan internaţional, e greu. Aici m-am exprimat, mă repet, dacă nu poţi s-o prezinţi credibil, tot ce ai putea să câştigi din reforma fiscală pierzi la dobânzi. Or aţi văzut că unul dintre punctele pentru care stau atât de bine la Trezorerie la surplusuri este faptul că le-au scăzut cheltuielile cu dobânzile”, a mai spus guvernatorul.

    România are un acord stand-by de 4 miliarde de euro cu FMI şi Comisia Eu8ropeană, al treilea din 2009, care se încheie în septembrie.

    Negocierile pentru reînnoirea acordului au fost întrerupte, iar Guvernul a respins propunerile de majorare a preţului gazelor şi de adoptare de reforme în minerit.

  • Miniştrii Teodorovici, Plumb, Tudose şi Gerea au discutat cu FMI-CE indicatorii macro-economici 2016

    La discuţie a fost şi un reprezentant al Băncii Mondiale.

    Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, joi, în urma întâlnirii, că s-a discutat despre strategia fiscal-bugetară începând cu 2016 în contextul planului de convergenţă, despre grupurile de lucru comune pe proiecte precum legea salarizării, dar în principal cu privire la indicatorii macro-economici pentru 2016.

  • Ministrul elen al Muncii: Grecia vrea un acord cu creditorii, dar FMI insistă pentru reforme dure

    Skourletis a precizat totuşi că reprezentanţii FMI sunt mai flexibili în discuţii decât oficialii europeni.

    Autorităţile de la Atena trebuie să plătească FMI în această lună aproape 1 miliard de euro şi au cerut autorităţilor locale şi instituţiilor statului să îşi transfere lichidităţile la banca centrală pentru a-şi putea respecta obligaţiile financiare.

    “Ţara a ales să îşi respecte obligaţiile şi să ajungă la un acord cu creditorii. Încercăm să avem acei bani”, a spus Skourletis la televiziunea Mega TV.

    Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras se află sub o presiune tot mai mare, în ţară şi în străinătate, să ajungă la un acord cu creditorii europeni şi FMI asupra unui nou program de reforme, pentru evitarea intrării în incapacitate de plată.

    Autorităţile de la Atena au reluat săptămâna trecută negocierile cu creditorii, pentru deblocarea restului de 7,2 miliarde de euro la care Grecia mai are dreptul din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro convenit cu Uniunea Europeană şi FMI.

    Skourletis a arătat că FMI nu cedează în privinţa cererilor sale pentru reforme ale legislaţiei muncii, care ar trebui să includă reduceri ale pensiilor şi concedieri în masă, şi se opune planului guvernului de stînga de creştere a salariului minim.

    “FMI cere să nu ne atingem de nimic (de măsurile de austeritate n.r.) din ceea ce a distrus vieţa poporului grec în ultimii cinci ani”, a spus ministrul.

    Ales în baza promisiunilor de a inversa măsurile de austeritate, guvernul partidului Syryza se opune unor noi reduceri ale pensiilor şi salariilor şi adoptşrii unei legislaţii care ar permite concedieri în masă, în condiţiile în care şomajul se menţine la un nivel record.

    Un oficial elen a declarat duminică că negocierile cu creditorii au înregistrat progrese şi s-ar putea apropia de un acord în această lună, cu toate că există încă subiecte dificile.

  • FMI este gata să evalueze necesarul de finanţare al statului Nepal, după cutremur

    Directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi-a exprimat “profunda simpatie” faţă de populaţia nepaleză şi a afirmat într-un comunicat că va colabora cu Banca Mondială, Banca Asiatică pentru Dezvoltare şi alte agenţii, pentru acordarea de ajutor.

    Peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit datelor existente, în cutremurul de 7,8 grade produs sâmbătă în Nepal. Bilanţul este aşteptat să crească, pe măsură ce echipele de salvare caută supravieţuitori sub ruinele clădirilor prăbuşite.

    Nepal este una dintre cele mai sărace ţări din Asia, cu un venit mediu pe cap de locuitor de circa 62,5 dolari pe lună. Funcţionarea infrastructurii, de la telefonia mobilă la sistemele de purificare a apei, a fost întreruptă din cauza cutremurului.

    Organizaţii importante precum Oxfam, Save the Children şi Unicef au publicat apeluri pentru sprijinirea Nepalului, pe site-urile proprii, iar reţelele de socializare abundă în imagini cu distrugerile provocate de cutremur.

    Unicef oferă provizii, inclusiv tablete de purificare a apei, truse igienice şi suplimente nutritive, colaborând cu guvernul şi alţi parteneri din Nepal pentru a acoperi nevoile imediate ale copiilor.

    Guvernul american a alocat deja fonduri iniţiale de sprijin de 1 milion de dolari, sumă egală cu cea oferită de gigantul din sectorul tehnologiei Google. Un director din cadrul Google şi-a pierdut viaţa într-o alunecare de teren pe muntele Everest, iar compania încearcă să aducă acasă alţi trei angajaţi. Circa 18 străini au murit după o avalanşă pe Everest, potrivit CNN.

    Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională din Statele Unite şi China vor trimite echipe de asistenţă în caz de dezastru.

    Sprijinul cel mai important vine însă din partea Indiei, care trebuie să dea ajutor şi propriilor cetăţeni din nordul ţării, afectat la rândul său de cutremur, unde circa 34 de persoane şi-au pierdut viaţa.

    Cutremurul a provocat pagube majore în regiuni dens populate din Nepal şi a zdruncinat clădiri din India, Tibet şi Bangladesh.

    Autorităţile nepaleze au solicitat echipe medicale şi de salvare, a spus secretarul indian de Externe, S. Jaishankar.

    India a trimis deja în Nepal un avion militar, personal de management al dezastrelor, câini de căutare, echipamente şi experţi în clădiri prăbuşite.

    Dezastrul a atras condoleanţe şi promisiuni de ajutor din partea liderilor mondiali.

    Premierul britanic David Cameron şi ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier au spus că ţările lor sunt gata să facă tot posibilul pentru a ajuta.

    Singapore şi Israel vor trimite la rândul lor echipe de salvare şi alte ajutoare.

  • Lagarde: Grecia trebuie să pună în practică reformele promise. Răbdarea creditorilor ajunge la capăt

    “Ce trebuie să se întâmple acum este ca guvernul de la Atena, care are anumite viziuni politice, să livreze măsurile, instrumentele, reformele prin care să atingă obiectivele convenite de Grecia alături de comunitatea internaţională: restabilirea echilibrului, îmbunătăţirea economiei şi să ne asigurăm că, într-una dintre aceste zile, Grecia va reaccesa pieţele financiare de una singură, fără sprijin”, a declarat Lagarde într-un interviu pentru Financial Times.

    Directorul FMI a avertizat că răbdarea creditorilor internaţionali ai Greciei faţă de guvernul format de partidul de extremă stânga Syriza se apropie de sfârşit, iar luna de miere se va încheia în curând.

    De asemenea, Lagarde a afirmat că guvernul trebuie să lase politica deoparte şi să ducă la îndeplinire reformele promise.

    Directorul FMI a avut o întrevedere cu ministrul grec de finanţe Yanis Varoufakis în timpul întâlnirilor de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale desfăşurate săptămâna trecută la Washington, în SUA.

    Declaraţiile lui Lagarde vin în contextul în care preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a respins speculaţiile privind o posibilă ieşire a Greciei din zona euro şi a reiterat că introducerea monedei unice europene a fost o decizie irevocabilă, iar investitorii nu au motiv să parieze împotriva acesteia.

    Grecia a reluat sâmbătă discuţiile tehnice cu principalii creditori externi pe tema reformelor pe care statul elen trebuie să le implementeze pentru a putea accesa noi fonduri din împrumutul de 240 miliarde de euro de la FMI, UE şi BCE. Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro se întrunesc vineri într-o şedinţă, pentru a discuta despre evoluţia situaţiei Greciei.

    Guvernul de la Atena riscă să rămână fără bani şi să nu-şi mai poată achita datoriile pe care trebuie să le plătească FMI în lunile mai şi iunie.

    În aceste condiţii, comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, a stabilit o întâlnire pentru jumătatea lunii mai, descriind-o ca momentul decisiv pentru ca guvernul grec fie să accepte un nou set de de reforme economice, fie să rişte intrarea în incapacitate de plată.

    Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programul de ajutor financiar încheiat în 2010 cu FMI, UE şi BCE, însă creditorii ţării au condiţionat acordarea banilor de adoptarea unor reforme de austeritate, reforme pe care guvernul de la Atena refuză să le implementeze pentru a nu împovăra şi mai mult populaţia.

    Miniştrii din zona euro au cerut guvernului elen să revizuiască lista de reforme trimisă în urma acordului încheiat cu creditorii internaţionali în luna februarie, întrucât măsurile propuse nu sunt suficient de concrete.

    Înţelegerea din februarie prevede prelungirea pachetului de bailout cu patru luni, până la finalul lunii iunie.

    Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze în luna mai două tranşe din împrumutul luat de la FMI, în valoare totală de un miliard de euro. Primul termen este 12 mai, dată la care Grecia trebuie să plătească 760 de milioane de euro către FMI.

    Potrivit calendarului de returnare a împrumutului, Grecia trebuie să achite 9 miliarde de euro anul acesta către FMI.