BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Locuitorii unui sector din capitală pot beneficia de un stimulent financiar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru combaterea crizei energetice

    Locuitorii Sectorului 1 pot beneficia de un stimulent financiar între 1.000 şi 3.000 de lei pentru combaterea crizei energetice.

    „Este dreptul cetăţenilor sectorului 1 să beneficieze de banii aceştia care sunt de fapt ai lor”, afirmă Clotilde Armand.

    „Programul iniţiat de USR şi votat de Consiliul Local al Sectorului 1 doreşte să asigure nevoile energetice ale cetăţenilor şi să crească eficienţa energetică în comunitate. De asemenea, prin acordarea acestor stimulente financiare, se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii mediului prin scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră”, potrivit unui comunicat de presă al USR.
    Beneficiarii acestui program trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi, să aibă domiciliul sau reşedinţa în Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, să deţină un buletin sau carte de identitate valabilă şi să facă parte dintr-o gospodărie, declarându-se reprezentant al acesteia.

    „De cand am început lupta împotriva jafului PSD-PNL din primăria sectorului 1, am economisit sute de milioane de lei, pe care acum le redirecţionăm către cetăţenii sectorului. Este dreptul cetăţenilor sectorului 1 să beneficieze de banii aceştia care sunt de fapt ai lor,” a declarat Clotilde Armand.

    Potrivit sursei citate, tot ce trebuie să facă cetăţenii sectorului 1 este să încarce documente precum facturi de energie electrică, gaz sau de electrocasnice. Locuitorii sectorului 1 vor completa IBAN-ul contului bancar unde vor primi până la 3.000 de lei. Stimulentele financiare sunt acordate diferenţiat, în funcţie de veniturile pe cap de membru de familie, pe gospodărie. Astfel, pentru venituri până la pragul maxim al salariului minim net pe economie – 3.000 lei/gospodărie, pentru venituri între salariul minim net pe economie şi salariul mediu net pe economie – 2.000 lei/gospodărie, iar pentru venituri peste salariul mediu net pe economie: 1.000 lei/gospodărie. Termenul limită pentru trimiterea cererilor de decontare directă, împreună cu documentele cerute, este 30 iunie 2023. Efectuarea decontărilor directe către beneficiari se va realiza până la data de 31 iulie 2023.

  • Germania, sprijin financiar de 5,4 milioane de euro pentru etnicii germani din România

    Secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE Daniela Gîtman a anunţat că Germania va acorda şi în acest an sprijin financiar pentru etnicii germani din România, în valoare de 5,4 milioane de euro.

    La Timişoara a avut loc, în perioada 14-16 iunie, a XXVI-a sesiune a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România. Lucrările au fost conduse de cei doi co-preşedinţi, Daniela Gîtman, secretar de stat pentru afaceri europene, şi Natalie Pawlik, Însărcinat al Guvernului Federal german pentru problemele imigranţilor de origine germană şi minorităţi în cadrul Ministerului Federal de Interne şi Comunitate.

    Au participat reprezentanţii conducerii Forumului Democrat al Germanilor din România, ai asociaţiilor saşilor transilvăneni şi şvabilor bănăţeni din Germania, ai ministerelor de linie din România şi Germania cu atribuţii în domeniu, precum şi prefecţii sau subprefecţii din cele 9 judeţe cu o comunitate germană semnificativ.

    Potrivit unui comunicat al MAE, discuţiile au vizat stadiul îndeplinirii proiectelor prevăzute în Protocolul încheiat cu ocazia ediţiei precedente a Comisiei mixte, în paralel cu iniţierea unor noi proiecte.

    În alocuţiunea sa, secretarul de stat Daniela Gîtman a evidenţiat importanţa acordată de Guvernul României dezvoltării unor politici pentru protecţia minorităţilor naţionale şi a salutat nivelul excelent al relaţiilor româno-germane.

    „Oficialul român a exprimat apreciere pentru decizia Guvernului R. F. Germania de a continua şi în acest an sprijinul financiar pentru etnicii germani din România, cu acordul statului român, în valoare de 5,4 milioane euro, de care beneficiază şi comunităţile în care aceştia trăiesc. Fondurile vor fi puse la dispoziţie de Ministerul federal de Interne şi Dezvoltare Teritorială, Ministerul Federal al Afacerilor Externe şi Însărcinatul Guvernului federal pentru cultură şi mass-media. A evidenţiat beneficiile înregistrate de la începerea finanţării acordate de autorităţile germane, prin susţinerea a peste 3.100 companii din România, oferirea de informaţii şi asistenţă pentru 2.200 de antreprenori interesaţi şi crearea de peste 14.100 de locuri de muncă, ceea ce a condus la creşterea semnificativă a prosperităţii în multe regiuni din ţara noastră”, se arată în comunicat.

    Însărcinatul Guvernului federal german Natalie Pawlik a evocat soliditatea relaţiilor dintre România şi Germania şi a arătat că România reprezintă pentru companiile germane una dintre cele mai importante destinaţii de investiţii din Europa.

    „Oficialul german a exprimat satisfacţia pentru măsurile adoptate de autorităţile române în vederea creării unui cadru favorabil şi a unui sistem solid pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care constituie un model de bune practici în Europa. A salutat sprijinul financiar acordat de Guvernul român minorităţii germane din ţara noastră şi a anunţat decizia Guvernului federal de la Berlin de a acorda, în anul curent, fonduri în valoare de 5,4 milioane euro pentru finanţarea unor proiecte în domeniile social, economic, cultural, educaţional, precum şi pentru promovarea tineretului”, transmite MAE.

    Pentru anul 2024, părţile au convenit continuarea programelor actuale, în paralel cu elaborarea şi implementarea unor proiecte noi în domeniul economic şi pentru dezvoltarea afacerilor, pentru promovarea dialogului intercultural prin artă, pentru combaterea intoleranţei, precum şi pentru promovarea diversităţii în comunicare şi audiovizual.

    Aceste măsuri, alături de liniile viitoare de acţiune, obiectivele de cooperare şi proiectele comune agreate au fost incluse în Protocolul celei de-a XXVI-a sesiuni a Comisiei, care a fost semnat la finalul lucrărilor, de către cei doi oficiali.

    Co-preşedintele german al Comisiei Natalie Pawlik a reiterat sprijinul ferm al Germaniei pentru obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, inclusiv prin continuarea demersurilor pe lângă partenerii europeni, precum şi încrederea în identificarea unei soluţii până la sfârşitul anului curent.

  • Angajaţii din acest sector s-au săturat de office şi bat cu pumnul în masă: Dacă ne chemaţi înapoi la birou ne pregătim plecarea

    Profesioniştii din domeniul financiar au avertisment sumbru pentru angajatorii lor: „Nu-mi cereţi să mă intorc prea des la birou, altfel îmi dau demisia”. Nemulţumirea angajaţilor vine după ce giganţii de pe Wall Street precum JPMorgan au făcut presiuni pentru revenirea la birou, scrie Bloomberg.

    Conform celui mai recent sondaj Markets Live Pulse, una din două persoane care lucrează în domeniul financiar şi-ar schimba locul de muncă – sau a făcut-o deja – dacă managerii lor le-ar cere să petreacă mai mult timp la birou. Mai mult de jumătate dintre cei 1.585 de respondenţi la nivel global, care au inclus 1.320 de profesionişti din domeniul financiar şi 265 de investitori de retail, preferă un job cu program hibrid, în timp ce doar aproximativ 20% sunt în favoarea întoarcerii la birou.

    Numărul de persoane care au răspuns la sondaj a fost cu mult peste media participanţilor la sondajele recente ale MLIV Pulse, semn că întoarcerea la birou este încă o problemă foarte stresantă pentru cei care lucrează în domeniul financiar.

    Şefii de pe Wall Street s-au numărat printre cei care au făcut cele mai puternice presiuni pentru revenirea la birou cinci zile pe săptămână. JPMorgan Chase & Co. a pus capăt în aprilie modelului de muncă remote pentru directorii săi generali, spunând că aceştia trebuie să fie acum la birou în fiecare zi a săptămânii.

    Politica vine în urma comentariilor făcute de directorul general al băncii, Jamie Dimon, la începutul acestui an, potrivit cărora munca de acasă „nu funcţionează” pentru angajaţii sau şefii mai tineri.

    Aproximativ 40% dintre profesioniştii din domeniul financiar spun că lucrează deja de la birou patru zile pe săptămână sau mai mult, potrivit sondajului MLIV Pulse – aproximativ dublu faţă de numărul de angajaţi. mber care a declarat că preferă să lucreze de la birou.

    Deşi sectorul financiar nu a înregistrat disponibilizări la aceeaşi scară ca în cazul tehnologiei sau al retailului, un raport al Challenger, Gray & Christmas Inc, arată că acest sector a eliminat aproape 37.000 de locuri de muncă în SUA până în prezent în acest an, o cifră în creştere cu 320% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Goldman Sachs Group Inc. lucrează la ceea ce ar fi a treia rundă de concedieri în mai puţin de un an, în condiţiile în care zona de tranzacţii rămâne în continuare slabă. Morgan Stanley s-a angajat în a doua rundă de reduceri de personal în mai puţin de şase luni.

    Potrivit sondajului MLIV Pulse, disponibilizările nu au influenţat frecvenţa cu care oamenii au venit la birou. Doar aproximativ unul din 10 profesionişti de pe Wall Street a declarat că recentele reduceri de personal i-au motivat să se întoarcă.

    Trecerea de la cerinţa de a sta două zile la birou la trei zile ar putea da naştere la unele nemulţumiri, dar probabil că nu ar fi un „motiv de plecare”, a declarat Rob Sadow, cofondator şi director executiv al Scoop. Dar, atunci când încearcă să treacă pragul de patru zile, angajatorii ar putea începe să vadă că dinamica se schimbă.

    „În cazul programului de patru zile pe săptămână de muncă de la birou vorbim despre apariţia unei schimbări şi a unei modificări a comportamentului, pentru că din ce în ce mai mulţi angajaţi vor începe să se uite în jurul lor şi să îşi cântărească opţiunile şi oportunităţile de angajare în alte părţi” a mai declarant Rob Sadow.

     

  • (P) Familia Safir schimbă felul în care este perceput şi consumat puiul românesc şi îşi întăreşte poziţia pe piaţă. Investiţii de 2 milioane de euro în anul financiar 2022.

    Bucureşti, 30 mai 2023 – Grupul de firme Safir anunţă o cifră de afaceri de 67 milioane de euro pentru anul financiar 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 29% faţă de rezultatele anului anterior. Investiţiile făcute în 2022 au fost de aproape 2 milioane de euro, iar planul anului curent de creştere a volumului de business şi de susţinere a investiţiilor este de peste 9 milioane de euro.

    George Safir, care împreună cu fratele său, Iulian, conduc afacerea de familie fondată în 1945, explică rezultatele financiare: “Creşterea cifrei de afaceri se datorează dezvoltării reţelei comerciale de distribuţie la nivel regional şi naţional şi diversificării portofoliului de clienţi, pe de o parte, iar pe de altă parte creşterii distribuţiei pe plan naţional şi a vânzărilor produsului Zdravăn Moldovenesc. Grupul de firme Safir devine în pas alert un jucător-cheie pe piaţa produselor din carne cu provenienţă cunoscută, sănătoasă şi de încredere.”

    Contextul în care Familia Safir creşte constant spre a deveni marca de carne de pui preferată a românilor este unul foarte favorabil, pentru că datele de la INS arată că preferata consumatorilor români rămâne carnea de pasăre, cu un consum lunar de peste 1,7 kg per capita (date disponibile în decembrie 2022).

    Mai mult, tendinţele de pe piaţa cărnii arată că românii aleg tot mai des produse premium, vor carne românească şi vor să ştie provenienţa acesteia.

    Analiza categoriei de vârstă cuprinse între 25 şi 45 de ani, urban, educaţie universitară şi peste, arată că în alegerea cărnii de pasăre consumată românii din această categorie se interesează atât de felul în care a fost crescut puiul – de alimentaţia şi de mediul şi durata de trai, cât şi de modul în care procesele tehnologice din abatoare şi din fabricile de preparate sunt prietenoase cu mediul.

    Iulian Safir mai spune că a face Familia Safir să fie marca de carne de pui cu creştere lentă preferată a românilor este o “aspiraţie a noastră şi, mai mult, o dorinţă de a oferi gustul şi textura cărnii pe care unii dintre noi ni le mai amintim din curtea bunicii“.

    Înspre acest ideal se îndreaptă toate eforturile grupului de firme conduse de fraţii Safir.

    Sub marca Familia Safir se comercializează produse din carne sănătoasă, cu gust şi textură mult apreciate de clienţi. Pe întreaga linie de business se lucrează cu responsabilitate şi cu respect pentru consumator.

    În cele 7 ferme rurale Familia Safir puii sunt hrăniţi fără coloranţi şi sunt îngrijiţi în condiţii de bunăstare, respectândnormele europene şi oferindu-le un mediu controlat cu un nivel ridicat de biosecuritate. Mai mult, puii din care se prepară produsele Zdravăn Moldovenesc sunt crescuţi în ferme situate lângă pădure, în aer curat, şi sunt hrăniţi zilnic cu mâna pentru a le diminua stresul. Rasa păsărilor din categoria de produse Familia Safir – Zdravăn Moldovenesc este premium, iar hrana lor este fără coloranţi, ceea ce dovedeşte şi culoarea naturală a cărnii. 

    George şi Iulian Safir: cum se poate aduce la nivel european o afacere de familie fondată în 1945.

    Familia Safir este o afacere de familie din 1945 cu tradiţie antreprenorială construită în jurul binelui. Afacerea se dezvoltă continuu de şapte decenii, pe durata a patru generaţii, şi are impact mare în zona Moldovei, având grijă de comunitatea în care se află (judeţul Vaslui).

    Grupul de firme Safir include 4 companii, 7 ferme (care au în total 88 de hale de creştere a puilor) şi 790 de angajaţi, iar sediul central este în Vaslui.

    Grupul are propriile facilităţi de prelucrare a cărnii provenite din ferme: abator, fabrică de preparate din carne de pui şi semipreparate de tip craft care foloseşte condimente 100% naturale, propria producţie de furaje, concentrate, cereale extrudate şi full fat soia, o fabrică de făină proteică, precum şi parc auto propriu, pentru distribuţie rapidă în ţară.

    Pentru a fi mai aproape de clienţii din zona geografică natală, antreprenorii din familia Safir au decis să deschisă şi câteva magazine în Vaslui şi o rotiserie, pentru care în următorii ani există un plan de expansiune.

    George Safir descrie cum a fost gândită structura Grupului: “Am gândit afacerea integrat, de la producţie şi până la distribuţie. Această integrare verticală a afacerilor din Grup este susţinută de specificul fiecăreia dintre cele patru companii, care au activităţi complementare şi sunt gândite a optimiza costurile şi activitatea grupului. “

    Cu privire la istoricul prezenţei în piaţă şi la cum este primită carnea de pui care are culoare naturală, neavând coloranţi în furaje, Iulian Safir a adăugat: “Am urmărit cu mare atenţie reacţia consumatorilor la produsele noastre. Am vrut să înţelegem dacă pentru români este cu adevărat important să ştie cum este crescut puiul pe care îl consumă familia sau dacă preţul primează. Deşi suntem competitivi în categorie, am rămas la convingerea cu care bunicul nostru a început afacerea: să oferi altuia ce ai consuma tu şi nimic altceva. Din fericire, consumatorii noştri cunosc bine importanţa nutriţiei cu carne sănătoasă şi gradul de loialitate este foarte mare, ceea ce este extrem de rar, chiar şi pentru o marcă bine stabilită pe piaţă.“

    Din cele patru companii din Grupul Safir afacerea responsabilă de creşterea puilor şi cea care gestionează fermele este Sagem, în care s-au investit până în prezent peste 10 milioane de euro.

    Cele două ferme din Botoşani destinate creşterii puiului cu creştere lentă sunt certificate IKB şi au singurul certificat din România pentru bunăstarea animalelor – Beter Leven 1*.

    Marca Familia Safir are trei categorii principale de produse la vânzare către consumatorul final: Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Răsfăţ Românesc.

    www.safir.ro

  • Cea mai mare tranzacţie din ultimii ani a unei societăţi de investiţii financiare: Evergent Investments a cumpărat acţiuni Petrom de 138 mil. lei în T1/2023

    Evergent Investments (EVER), care în anul 2022 a fost cea mai performantă din rândul celor cinci societăţi de investiţii financiare de la Bursa de Valori Bucureşti, a investit aproximativ 138 milioane de lei în acţiuni Petrom în primul trimestru din 2023, arată calculele realizate de ZF din raportul trimestrial publicat luni seară.

    Astfel, de la un număr de 122 milioane de acţiuni SNP la decembrie 2022, societatea – condusă de Liviu Doroş, a ajuns la martie 2023 la aproximativ 270 milioane de acţiuni Petrom, adică şi-a majorat deţinerea în capitalul social al celei mai mari companii din România de la 0,42% la 0,95%. Cu alte cuvinte o dublare a numărului de acţiuni ceea ce la un preţ mediu de 0,46 lei pe acţiune înseamnă tranzacţii de circa 138 mil. lei.

    Evergent Investments menţionează în raportul trimestrial că investiţiile au debutat in forţă în primele trei luni din anul 2023, atingând 151,6 milioane lei, în contextul creat de schimbările structurale care au favorizat noi oportunităţi investiţionale.

    “Valoarea totală a activelor administrate a fost de 2.419 milioane lei, în timp ce compania a repartizat dividende cu un randament de 7%, competitiv pe piaţa de capital. Performanţa financiară a înregistrat un rezultat net de 2,41 milioane lei compus din 4,6 milioane lei pierdere si 7,01 milioane lei câştig net din vânzarea activelor financiare reflectat in rezultatul reportat – tratament contabil conform IFRS 9. EVERGENT Investments continuă dezvoltarea portofoliului Private – Equity, mărind suprafaţa proiectului „Fermele de afini” la 105 ha, prin achiziţia a 50 ha prin compania EVER AGRIBIO. Noul teren este destinat producţiei de afine bio, care satisface cererea în crştere de produse bio”.

    Evergent are 1,23 mld. lei capitalizare. În 2023 acţiunile au minus 7,3%.

  • Sphera Franchise Group, administrator în franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, îi prelungeşte mandatul de director financiar al lui Valentin Budeş până pe 8 mai 2027

    Sphera Franchise Group (SFG), holding care reuneşte companii care operează în sistem de franciză restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, i-a prelungit cu patru ani mandatul de director financiar (CFO) al lui Valentin Budeş, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti.

    “Consiliul de Administraţie al Sphera Franchise Group informează piaţa despre prelungirea mandatului domnului Valentin Budeş în funcţia de Director Financiar al Companiei. Decizia a fost luată în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie desfăşurate în data de 08.05.2023. Noul mandat de patru ani al domnului Budeş va fi în vigoare de la 09.05.2023 până la 08.05.2027”, potrivit raportului Sphera.

    Sphera este o companie listată cu o capitalizare bursieră de 664 mil. lei şi ale cărei acţiuni intră în structura indicelui principal BET.

    Printre acţionarii companiei se numără şi antreprenorii Radu Dimofte (prin Tatika Investments Ltd cu 28,6%), Nicolae Badea prin Computerland Romania (16,9%). Alţi acţionari includ de asemenea fondurile de pensii private, atât Pilon II cât şi Pilon III.

    Compania estimează că în 2023 vânzările din restaurante vor depăşi 320 mil. euro, echivalentul unei creşteri de 21% faţă de 2022, în timp ce EBITDA (câştiguri înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare) normalizată este preconizată să crească cu 58%, până la 32,5 mil. euro. Profitul net normalizat va înregistra o creştere cu 88% faţă de anul precedent, potrivit bugetului pe 2023.

    În toamna lui 2022 Valentin Budeş a acordat un interviu publicaţia BusinessMagazin în care a discutat despre portofoliul său de investiţii şi parcursul professional ca CFO la Medicover, NextGen Communications dar şi director operaţiuni financiare la Telekom România. Citiţi aici interviul :

  • Premierul mulţumeşte guvernatorului BNR pentru stabilitatea cursului: Domnule guvernator, vă mulţumim foarte mult pentru modul în care aţi reuşit să instrumentalizaţi menţinerea cursului leului la un nivel care ne-a asigurat stabilitate financiară”

    Nicolae Ciucă, premierul României, i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu pentru stabilitatea cursului în cadrul Conferinţei România în OCDE: spre clubul bunelor practici economice internaţionale.

    “Statutul de membru este un indicator puternic de încredere pentru ivnestitorii interni şi internaţionali, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe, cât şi raportat la încrederea pieţelor internaţionale în stabilitatea economică şi a cursului de schimb, aspect reflectat în rating-ul de ţară. Aici fac o paranteză. Investiţiile străine directe anul trecut au atins cifra de aproximativ 11 mld. euro. Domnule guvernator, vă mulţumim foarte mult pentru modul în care aţI reuşit să instrumentalizaţi menţinerea cursului leului la un nivel care ne-a asigurat stabilitate financiară şi cred că este important să recunoaştem că în tot acest proces din 2021 încoace a existat o coordonare şi colaborare foarte bună între guvernul României şi BNR”, a spus Nicolae Ciucă.

    Premierul a mai menţionat că îmbunătăţirea indicatorilor macroeconomici, a disciplinei financiare, precum şi transformarea modelului economic actual prin promovarea activităţilor cu înalt grad de încorporare tehnologică şi valoare adăugată medie spre mare sunt câteva dintre beneficiile asociate procesului de aderare la OCDE.

     

  • Povestea bărbatului cu origini româneşti care a şocat lumea dezvăluind secretele băncilor elveţiene

    Povestea lui Bradley Birkenfeld pare ruptă din filme: a lucrat timp de mai mulţi ani ca bancher, învăţând şi înţelegând practicile instituţiilor financiare, iar la un moment dat a înţeles că multe dintre lucrurile pe care le văzuse nu erau ceea ce păreau a fi. 

    A decis să dezvăluie ceea ce ştia autorităţilor, sperând că asta îi va aduce imunitate şi va ajuta la dispariţia aşa-numitului „secret bancar elveţian”; nu a fost însă aşa, pentru că Birkenfeld a ajuns să fie singurul trimis la puşcărie la capătul unui proces care viza fraude de miliarde de dolari. Şi pentru că povestea sa pare ruptă din filme, Bradley Birkenfeld – care lansează zilele acestea cartea „Bancherul diavolului – Cum am distrus secretul bancar elveţian” – vrea ca următorul lui proiect să aducă istoria sa pe marile ecrane.

    „Bunicul meu s-a născut în România, motiv pentru care am călătorit aici des în ultimii 20 de ani”, povesteşte Bradley Birkenfeld. „Este şi motivul pentru care vreau să fac ceva pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor şi pentru a le da speranţă pentru viitor. E nevoie să existe legi pentru denunţători, iar cetăţenii şi politicienii deopotrivă trebuie să susţină această schimbare.” Bancherul american, ajuns în lumina reflectoarelor după ce a denunţat practici ilegale din interiorul băncii elveţiene UBS, este prezent în România pentru lansarea cărţii sale, „Bancherul diavolului: Cum am distrus secretul bancar elveţian”.

    Crede că denunţarea lui a fost esenţială în terminarea secretomaniei generate de băncile elveţiene, spunând că fără declaraţiile sale acest sistem greşit ar exista şi astăzi. „Ca un rezultat direct al acţiunilor mele, numeroşi denunţători din lumea întreagă m-au contactat şi am lucrat alături de ei, ajutându-i să aleagă direcţia corectă în ceea ce priveşte sfaturi juridice, declaraţii în presă şi o planificare generală a întregului proces.”

    Cum a fost pus la pământ secretul bancar elveţian

    Birkenfeld are o diplomă de licenţă în ştiinţe economice de la Norwich University şi un master internaţional în administrarea afacerilor la American Graduate School of Business din Elveţia. El şi-a început cariera de bancher la State Street Global Advisors în Boston, Massachusetts, făcând mai întâi practică şi angajându-se ulterior cu normă întreagă în anul 1988. State Street Global Advisors era o instituţie bancară specializată în servicii pentru fonduri de investiţii, fonduri de pensii, companii de asigurări şi organizaţii neguvernamentale. „Am fost martor la activităţi ilegale desfăşurate de directori ai instituţiei, iar asta mi s-a părut în totală contradicţie cu etica mea profesională, ca să nu mai vorbesc de responsabilitatea faţă de clienţi şi colegi”, spune Birkenfeld.

    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Sunt marile companii de audit, Big Four, cele mai puternice corporaţii financiare ale lumii, atât de puternice încât trăiesc după propria lege şi nimic nu le poate opri?

    EY, KPMG, Deloitte şi PwC sunt liderii mondiali ai verificării con­tabile şi consultanţei fiscale. Lu­crează cu companii şi guverne. De munca lor depinde, spre exemplu, dacă izbucneşte sau nu o nouă criză financiară sau succesul unui guvern în lupta cu evaziunea fiscală. Dar an de an sunt amendaţi pentru nereguli şi rar trece un an fără ca vreunul din ei să nu ajungă în centrul unui scandal şi totuşi toţi rezistă pe poziţiile de top, de unde formează un monopol.

    Să fie un semn că marile companii de audit, Big Four, au devenit cele mai puternice companii financiare ale lumii, atât de puter­nice încât trăiesc după propria lege? EY, una dintre cele patru mari companii de audit care domină piaţa globală, a fost pedepsită în Ger­mania pentru că nu şi-a făcut treaba cum tre­buie când a controlat actele companiei de pro­cesare a plăţilor Wirecard, de fapt o uriaşă sche­mă de fraudă care s-a prăbuşit în 2020 într-un scandal imens.

    Un judecător german a sta­bilit că EY ar fi putut opri frau­da mai devreme, dar la fel ar fi putut să facă şi guvernul de la Berlin şi autoritatea de suprave­ghere a pieţei finan­cia­re dacă i-ar fi ascul­tat, în loc să-i agrese­ze, pe jurnaliştii de la Financial Times care au expus neregulile. Com­pania de audit nu mai are acum voie să-şi ia de clienţi timp de doi ani companii listate pe Bursa din Germania şi a fost amendată cu 500.000 de euro. Este ceva în neregulă la EY?

    Cine auditează companiile de audit? În cazul Wirecard n-a reuşit niciodată să vadă că jumătate din venituri şi sute de milioane de euro în cash nu există în realitate deşi a auditat compania a­proape zece ani. Să fie ceva în neregulă şi la KPMG, o altă mare companie de audit din Big Four? KPMG a auditat mult şi bine băncile americane Sili­con Valley Bank şi Sig­na­ture Bank, al căror colaps la începutul primăverii a produs o furtună bancară care a trezit amintirile despre criza finan­ciară globală din 2018.

    Băncile s-au prăbuşit în câteva zile de la pu­blicarea rapoartelor financiare anuale certi­fi­cate de compania de contabilitate, scrie Finan­cial Times. Şi-a făcut KPMG treaba cum trebuie? Şeful subsidiarei din SUA a dat vina pentru falimentul băncilor pe mişcările impre­vizibile ale pieţei. Cele două instituţii bancare au fost aduse la faliment de retrageri masive ale depozitelor de către clienţi rămaşi fără bani sau panicaţi, dar problemele lor au început atunci când Rezerva Federală americană a dat startul creşterilor de dobânzi.

    Dobânzile mai mari au erodat valoarea titlurilor de trezorerie pe care băncile le-au acu­mulat ca active în portofolii în perioada dobânzilor ultramici. Au existat alte instituţii fi­nanciare care au avertizat din vreme că aces­te active vor deveni otrăvitoare. Să fi fost ra­poar­tele de audit întocmite de angajaţii KPMG care au trişat la examenele de certifi­care profesională, subiectul unui scandal uriaş în Marea Britanie şi SUA? Şi EY a fost amen­dată anul trecut în SUA într-un alt scandal cu examene aranjate, inclusiv de etică. Dar şi PwC, tot din Big Four, a fost amendată că nu a prevenit ca angajaţii săi să nu copieze la testările interne.

    O pedeapsă cu mult mai grea, o amendă de aproape nouă milioane de dolari, compania a primit luna trecută de la autorităţile britanice pentru „nereguli serioase“ în activitatea de auditare a grupului din industria apărării Babcock International. Printre altele, auditorii de la PwC i-au crezut pe cuvânt pe managerii companiei când aceştia le-au explicat despre ce este vorba într-un contract vechi de 30 de ani care în 2018 încă mai producea venituri. Obligaţia auditorilor era să vadă cu ochii lor contractul.

    De asemenea, ei au întocmit rapoarte pe baza unor documente în franceză, limbă pe care n-o înţelegeau prea bine. Compania a fost amendată şi în 2022 pentru greşelile făcute în verificarea contabilităţii gigantului telecom BT după ce acesta a fost implicat într-o fraudă contabilă de 650 de milioane de euro. Deloitte, ultimul membru al Big Four, a fost pedepsit în Marea Britanie pentru greşeli în auditarea gigantului furnizor de materiale de construcţii SIG, confruntat cu nereguli contabile grave, cum ar fi profit supraestimat, la una din subsidiarele sale.

    Companiile de audit lucrează nu doar cu companii, ci şi pentru guverne, dar şi în astfel de actvităţi au fost probleme. Spre exemplu, The Australian Financial Review a expus un cazul în care un partener al PwC a fost angajat de ministerul de finanţe australian pentru consultanţă în privinţa unor politici confidenţiale de combatere a evaziunii fiscale. Partenerul în cauză, Peter Collins, şeful diviziei de taxe internaţionale a PwC Australia, a transmis informaţiile la care a avut în acest fel acces către colegii de la compania de audit în aşa fel încât i-ar fi putut ajuta pe clienţii privaţi ai PwC să se pregătească de schimbările fiscale şi, cel mai probabil, să evite impactul lor. Scandalurile şi amenzile au devenit parte din afacerile de zi cu zi ale marilor companii de audit. EY simte acest lucru în propriile afaceri şi de aceea şefii săi au hotărât divizarea companiei prin separarea operaţiunilor de audit de cele de consiliere. Ei au vorbit de o revoluţie radicală în interiorul Big Four şi despre cum şi celelalte colege le vor urma exemplul. Însă aceste planuri nu au făcut decât să declanşeze un război intern. Între timp, australienii s-au simţit trădaţi în scandalul PwC, iar presa din Australia atrage atenţia că Big Four au devenit prea mari, prea puternici şi prea opaci, un monopol, gardieni care nu sunt păziţi de nimeni. Mulţimea de amenzi primite de PwC, Deloitte, EY şi KPMG în ultimii ani în SUA şi Marea Britanie arată că lucrurile nu stau chiar aşa, dar tot multitudinea de amenzi şi scandaluri ani la rând, la care se alătură veniturile mari declarate de auditori, arată că sistemul este stricat. În SUA, Bloomberg pune întrebarea de ce regulile au permis ca KPMG să auditeze Silicon Valley Bank timp de 30 de ani, când se ştie că o relaţie de lungă durată nu face bine calităţii verificărilor contabile. Tot Bloomberg mai arată şi că Signature Bank şi First Republic, o bancă salvată de faliment în ultimul moment, au fost conduse de foşti parteneri la KPMG, parteneriatul fiind principala formă de organizare a afacerii de audit.

     

     

  • Tot ce trebuie să ştie contribuabilii: Anunţul făcut de ANAF pe care trebuie să-l ştie toată lumea

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “Ghid  privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute din meditaţii acordate în particular de persoanele fizice”, conform celor mai recente informaţii de pe site-ul instituţiei.

    Acest ghid se adresează tuturor persoanelor fizice care acordă sau intenţionează să acorde meditaţii în particular şi care aleg să îşi desfăşoare activitatea în mod individual.

    Aceste venituri reprezintă venituri impozabile şi, potrivit Codului Fiscal, se încadrează în categoria venituri din activităţi independente.

    Pentru informaţii detaliate, ANAF recomandă consultarea următoarelor surse:

    • accesând portalul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, www.anaf.ro;
    • telefonic, la Serviciul central de asistenţă contribuabilil – Contact-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60;
    • la structurile de asistenţă pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

    Puteţi consulta ghidul integral al ANAF AICI