BusinessMagazin

Tag: export

  • ASFOR: Se exportă peste 7 milioane metri cubi de produse din lemn, iar buşteni sub un milion metri cubi

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

    Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).

    În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Ţucunel.

    “Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România”, a declarat acesta.

    El a mai arătat că, pe pieţele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la preţuri de peste 12 ori mai mari decât preţul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preţ mediu de 123 de lei/ metru cub, preţul mediu al produselor vândute în fară este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt şi produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.

    Pieţele externe tradiţionale ale României sunt în Orinetul Mijlociu şi Îndepărtat, Africa de Nord şi Europa, iar în ultimii doi – trei ani, pe fondul ultimelor evoluţii politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia şi China, şi mai puţin în alte ţări arabe şi Europa.

    România şi importă lemn, dar nu în cantităţi foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buştean, în principal din ţările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, a mai spus preşedintele ASFOR.

    Potrivit lui Ţucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că “industria de lemn românească este obişnuită să cumpere mai ieftin”, astfel că producătorii preferă să vândă în afară.

    “Chiar dacă face şi importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producţia industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât şi sub aspectul productivităţii randamentelor şi preţurilor obţinute pe pieţele noastre tradiţionale”, se arată în comunicatul ASFOR.

    Ţucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit şi industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.

    Întreruperea chiar temporară a unor relaţii comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi “ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a preţului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deţinătorii de păduri şi cu afectarea gravă până la faliment a multor agenţi economici”, se mai spune în comunicatul ASFOR, preşedintele asociaţiei adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură “total împotriva domeniului”.

    “Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poţi să omori un domeniu şi o industrie de acest nivel”, a mai declarat Ţucunel.

    ASFOR precizează că în exploatări forestiere şi industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenţi economici, sunt angajaţi peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.

     

  • România a exportat anul trecut în Italia bunuri în valoare de peste 6 miliarde de euro, în creştere cu 9,29% faţă de anul anterior

    La 31.12.2014, Italia a ocupat locul 2 în topul partenerilor comerciali ai României, locul 6 în topul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi locul 1 în topul investitorilor străini, în funcţie de numărul de firme.

    Ponderea schimburilor comerciale româno-italiene este de 11,34% din totalul comerţului extern al României. Conform datelor Unioncamere Italia comunicate de reprezentanţii Ambasadei României în Italia, numarul societatilor cu capital romanesc active pe piata italiana este de 46.215, in crestere de la 44.817 existente la sfarsitul anului 2013.

    Numărul societăţilor comerciale cu capital italian înregistrate în România în perioada 1990–2014 de 39.556, reprezentând 20,32% din societăţile cu participare straina şi însumând o valoare totală a capitalului social în echivalent valută de 1,75 miliarde euro (4,65% din totalul capitalului strain subscris).

    Italia se afla pe locul şapte în clasamentul investitorilor străini, în funcţie de valoarea capitalului investit şi pe primul loc în functie de numărul de investitori. Întreprinzatorii italieni manifesta un interes in crestere fata de sectorul energetic, in special energia din surse regenerabile, al productiei industriale si agricole, servicii si sectorul bancar, potrivit reprezentanţilor Ambasadei României în Italia.

     

  • Arcon a crescut la 2 luni cu 23%

    “Manifestăm un optimism rezervat şi credem că trendul ascendent nu poate fi menţinut fără investiţii directe în economie din partea statului sau prin programe de stimulare a investiţiilor private. Varianta îmbunătăţită a programului Prima Casă ar putea avea efecte pozitive asupra economiei în general şi asupra sectorului construcţiilor în particular,” declară Ioan Ţiţeiu. 

    Anul trecut Arcon a vândut peste 900 mii de mp de termosistem Arco, pe fondul unei creşteri a pieţei de termoizolaţii de circa 10 procente, datorată, în principal, termoizolărilor în regim privat. „În 2014, livrările din Bucureşti şi Sfântu-Gheorghe ne-au ajutat la eficientizarea costurilor de transport. Ritmul termoizolarii în România este însă lent, dat fiind că din cele peste 80 de mii de blocuri construite înainte de 1990, luate în calcul pentru îmbunătăţirea confortului termic, au fost reabilitate până în prezent mai puţin de 2000,” declară Sorin Cristea, director de vânzări Arcon.

    La jumătatea anului trecut, grupul a lansat sub propria marcă Arco o noua gama de adezivi de gresie şi faianţă, gleturi, şape, mortare de zidărie şi adezivi pentru termosisteme

    În 2014, Arcon Amvic si Arcon Corina Gealan şi-au îmbunătaţit performanţele economice în urma aplicării planului de rentabilizare derulat după preluare. Cele două companii au înregistrat EBITDA pozitiv la finalul lui 2014, reuşind să-şi acopere cheltuielile de exploatare. „La nivel de personal am reuşit o serie de reconversii profesionale, în încercarea noastră de a păstra personalul prezent în fabrici la momentul achiziţionării acestora, aproximativ 60 de angajaţi. Exportul către Franţa, Germania, Belgia sau Italia a fost, în ultimii ani, un colac de salvare pentru întreaga industrie a tâmplăriei PVC şi aluminiu. „Rezidenţialul din România încă nu poate susţine industria de tâmplărie”, declară Ioan Ţiţeiu.

    Cererea internă de membrane a scăzut în 2014 cu aproximativ 10 procente, în raport direct cu contracţia pieţei de construcţii, pe fondul stopării investiţiilor publice. Pe segmentul hidro şi termoizolărilor, piaţa în 2014 a scăzut dramatic tocmai în lunile de plin sezon pentru acest sector, din august până în noiembrie, din cauza sistării finanţărilor publice, anterior alegerilor din toamnă. Situaţia geopolitica din Ucraina a creat instabilitate în zona, fapt ce a impactat negativ consumul şi mediul de afaceri,” declară Ioan Ţiţeiu.

    „Piaţa de membrane la export s-a diminuat şi în alte tări unde politicul a contat mai mult decât ar fi normal, Grecia de exemplu,” declară Ioan Ţiţeiu. În prezent brandul de membrane Arco se află pe pieţe ca Bulgaria, Grecia, spaţiul fostei Iugoslavii, Malta, Cipru, Ungaria, Cehia, Slovacia etc.

    Din perspectiva consumului de membrane hidroizolante România este o piaţă evoluată, similară cu pieţele din Vest. Aici consumul de membrane cu elastoplastomeri este aproape exclusiv. „Din zona CSI intră însă membrane de calitate inferioară, produse în fabrici care folosesc bitumul oxidat, tehnologie uitată de mult în Europa. Marea problemă este că aceste membrane sunt aparent ieftine, dar au garanţie de doar 2-3 ani, nu de 10 ani precum cele cu elastoplastomeri. Majoritatea acestor produse nu respectă standardele europene, nici caracteristicile din fişele tehnice de produs, şi uneori aceste membrane nu sunt nici măcar insoţite de declaraţii de performanţă. În aceste cazuri, cel mai rău iese consumatorul român pentru că nu ştie ce cumpără în realitate. Lipsa unor controale care să vizeze calitatea produselor comercializate pe piaţa internă a materialelor de construcţii, şi nu numai, duce la scăderea duratei de viaţă a lucrărilor realizate cu astfel de materiale,” declară Sorin Cristea.

    Anul trecut grupul Arcon a înregistrat o cifră de afaceri totală de 35,5 milioane de euro, din care export peste 4 milioane de euro şi un profit brut de 1,25 milioane de euro. Exporturile grupului sunt constituite din membranele cu elastoplastomeri produse la Sfântu Gheorghe şi din tâmplăria PVC şi aluminiu procesată în fabrica din Bucuresti.

    Investiţiile din 2014 s-au ridicat la puţin peste 0,5 milioane euro. Pentru 2015 valoarea investiţiilor poate atinge 2 milioane de euro. „În prezent operăm cu două linii de polistiren la Sfântu Gheorghe şi una la Bucureşti. Intenţia noastră este relocarea unei linii din Sfântu Gheorghe la Cluj sau la Craiova. În ambele locaţii avem deja discuţii avansate pentru amplasamente. Este vital pentru orice companie din industria noastră să acopere cât mai bine teritoriul României,” declară Ioan Ţiţeiu.

    Arcon are 250 de angajati specializaţi în sectorul industrial şi de construcţii. Grupul deţine compania Arcon, înfiinţată în anul 1994 la Sfântu Gheorghe, cea mai mare companie românească producătoare de membrane bituminoase cu elastoplastomeri pentru hidroizolaţii. O altă direcţie de dezvoltare industrială reprezintă producţia de polistiren expandat, în prezent acesta deţine una dintre cele mai mari şi mai moderne capacităţi de producţie la nivel naţional, cu o fabrică la Sfântu Gheorghe şi una la Bucuresti .O a treia direcţie de business a este compania Arcon Corina Gealan, specializată în producţia de tamplărie PVC şi aluminiu. Din 2011 grupul produce tencuieli decorative şi vopsele la Sfântu Gheorghe, iar din 2014 vinde propria marcă de mortare uscate şi adezivi sub brandul Arco.

  • Exportul de energie din 2014 a atins cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

    Valoarea energiei exportate anul trecut se ridică la 355 milioane de euro. Exporturile de electricitate a ajuns anul trecut la 9.936 GWh, depăşind de două ori nivelul din 2013.

    Potrivit Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, excedentul de producţie a condus la scăderea preţurilor energiei, făcând-o mai competitivă pe pieţele din ţările vecine.

    Transelectrica precizează că printre factorii externi care au condus la creşterea cererii de energie electrică şi a preturilor pe pieţele externe se numără inundaţiile din luna iunie din Serbia, care au indisponibilizat mai multe centrale din această ţară, creşterea importurilor de energie ale Ungariei, Albaniei şi a altor ţări, atât pe criterii comerciale, cât şi pe fondul unor lucrări de mentenanţă a unor unităţi de producţie.

    Exporturile de energie au fost în 2013 de 4.753 GWh. România a importat anul trecut 2.811 GWh, cu cu 2,7% mai mult faţă de 2013.

    Exporturile de electricitate nu sunt derulate de producători, cărora legislaţia le interzice astfel de operaţiuni, ci de traderi şi furnizori de energie.

    Potrivit datelor OPCOM, una dintre bursele de energie din România, preţul mediu ponderat al energiei tranzacţionată anul trecut pe piaţa spot a fost de 35,76 euro/MWh, în timp ce media europeană a fost de 40 euro/MWh.

    Exportul a fost încurajat şi de scutirea energiei exportate, din 1 iulie 2014, de plata taxei de cogenerare, care este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică.

    Energia exportată de România ajunge cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria.

    Un alt factor care a influenţat exportul a fost, potrivit Transelectrica, creşterea continuă a puterii instalate în resursele regenerabile, care se vinde ieftin având în vedere că este subvenţionată de toţi consumatorii. De asemenea, anul trecut a fost unul cu hidraulicitate ridicată, astfel că producţia hidrocentralelor a fost în creştere.

    Cele mai mari exporturi au fost derulate în lunile octombrie şi decembrie, când cantităţile au depăşit 1.000 GWh în fiecare dintre cele două luni.

    Producţia de energie a României a fost anul trecut de 64.752 GWh, în timp ce consumul s-a plasat la 57.627 GWh, potrivit Transelectrica.

    În România există unităţi de producţie a electricitate de 23.703 MW instalaţi, însă peste jumătate sunt utilizaţi marginal şi doar în situaţii de urgenţă. Consumul de energie al întregii ţări este asigurat în general de unităţi cu o capacitate de 8.000-9.000 MW.

     

  • Veka România: piaţa de tâmplărie termoizolantă scăzut în 2014 cu aproximativ 5%

    Veka este în România singurul furnizor de sisteme de profiluri extrudate exclusiv în clasa A de calitate conform normativului european EN 12608. În pofida tendinţelor actuale de achiziţie a preţului mai mic în detrimentul calităţii, Veka a menţinut exclusiv profiluri de clasa A.

    Pe parcursul ultimelor 12 luni compania şi-a crescut exporturile către partenerii de pe pieţele tradiţionale (Italia, Germania, Austria, Elveţia, Belgia, Franţa, Canada şi SUA) şi non-tradiţionale precum zona nord-americană şi Orientul Mijlociu. Astfel, exporturile de tâmplărie PVC realizate din profiluri Veka, facilitate de companiile partenere din România, au cunoscut cea mai mare creştere din ultimii ani, de aproximativ 30%. Practic, în 2014, creşterea exporturilor de tâmplărie a contrabalansat scăderea abruptă a cererilor locale.

    „Cea mai mare provocare a anului 2014 a rămas lipsa investiţiilor, fie că vorbim despre proiecte noi sau despre reabilitări. Pe o piaţă aflată într-un uşor declin şi încă dominată de modelul de achiziţie a celui mai mic preţ, Veka a reuşit în România să depăşească nivelul anului 2013 şi să-şi consolideze volumul vânzărilor locale”, spune Gabriel Nicolaescu, deputy general manager la Veka România.

    Fondată în anul 1969, ca urmare a preluării producătorului german Vekaplast, care la acea dată avea doar 8 angajaţi, Veka a devenit, în 2011, lider mondial pe piaţa sistemelor de profiluri PVC-U pentru uşi, ferestre şi obloane, numărând astăzi mai mult de 3.600 de angajaţi şi înregistrând vânzări de aproape 800 de milioane de euro în întreaga lume. Prezent pe 6 continente, grupul Veka îşi desfăşoară activitatea în 25 de locaţii la nivel mondial, operând 16 locaţii de producţie. 

    Veka România, înfiinţată în anul 2000, este deţinută în totalitate de către Veka AG Germania şi are peste 30 de angajaţi, în prezent derulând afaceri cu peste 180 de parteneri în întreaga ţară. Sistemele de profiluri sunt disponibile în peste 50 de nuanţe, precum şi profiluri cu design specific, fiind reciclabile în proporţie de 100%.

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Rucsandra Hurezeanu, locul al 10-lea

    Dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse special pentru firma româncei în Franţa şi vândute în România.

    Astăzi, brandul de cosmetice a căror formulă se bazează pe apa termală de la Herculane se plasează în topul celor mai bine vândute cinci mărci, cu o cotă de piaţă de 10% şi cu 200.000 de produse vândute anual, potrivit antreprenoarei.

    Dermatocosmeticele cu apă de la Herculane sunt puse pe rafturile magazinelor şi în alte ţări, Ivatherm lucrând pentru export cu distribuitori. Vânzările de peste graniţă înseamnă acum doar 4% din totalul afacerii care a ajuns anul trecut la un rulaj de circa 2 milioane de euro. Afacerea Ivatherm, care are o marjă de profit de 11%, a înregistrat în primul semestru a acestui an o creştere de 20% a veniturilor faţă de aceeaşi perioadă din 2013. De fapt, domeniul dermatocosmeticelor este unul dintre puţinele care nu au înregistrat minusuri la nivel mondial, ba dimpotrivă, în ultimii şase ani a bifat un plus de peste 40%. Tocmai de aceea antreprenoarea mizează pe dezvoltarea afacerii mai cu seamă din prisma exporturilor, care ar putea ajunge în cinci ani să depăşească vânzările de pe plan local.

    Rucsandra Hurezeanu a lucrat, înainte de 2005, momentul când a ales calea antreprenoriatului, vreme de un deceniu în domeniul farma, unde s-a angajat imediat după absolvirea Facultăţii de Medicină. A decis să-şi creeze propria afacere după ce, povesteşte chiar ea, a crescut în domeniul farma până când a simţit că nu mai are unde urca.

    Rucsandra Hurezeanu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Florin Talpeş, locul al şaselea

    Compania sa este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, fiind totodată cel mai exportat produs românesc după volum.

    În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele.

    Florin Talpeş face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .