BusinessMagazin

Tag: europa

  • În căutarea paradisului pierdut: Tot mai mulţi americani se îndreaptă către Europa pentru o viaţă mai bună şi mai ieftină după ce inflaţia nu i-a mai lăsat sa viseze la a avea propria casă în oraşul dorit

    Pe fondul inflaţiei, din ce în ce mai mulţi amricani nu-şi mai pot permite locuinţa de vis în marile oraşe ale SUA cum ar fi New York sau San Francisco. Din această cauză, tot mai mulţi americani se îndreaptă către Europa, în special Europa de Sud, care le oferă şansa să gestioneze costuri mai mici şi să trăiască într-un oraş european vibrant şi ieftin, scrie The New York Times.

    Ceea ce este ieftin pentru aceşti americani este extrem de scump pentru europenii din sud, ale căror salarii medii sunt substanţial mai mici decât cele ale americanilor. Localnicii au ajuns deja să se bată pentru locuinţe cu străinii bogaţi pe o piaţă imobiliară deja impactată de Airbnb şi de investiţiile imobiliare ale marilor companii.

    Rezultatul discrepanţelor de venit şi a giganţilor care activează pe piaţa de real estate sud europeană este apariţia unei generaţii care cu greu reuşeşte să aibă propria locuinţă. Potrivit statisticilor, 90% din europenii din sud sub 35 de ani încă locuiesc acasă cu părinţii, mult peste media americană.

    Cei care au apartamente se confruntă cu evacuări şi creşteri imprevizibile ale chiriilor în oraşe cu sisteme slabe de protecţie pentru chiriaşi precum Lisabona, Barcelona şi Atena.

    “Este  un fenomen absolut îngrijorăor”, a declarat Alkis Kafetzis, coordonator de proiect la Eteron Institute for Research and Social Change din Atena, care studiază inegalităţile în materie de locuinţe.

    Creşterea rapidă a investiţiilor străine nu este un accident. Portugalia, Spania şi Grecia au făcut curte străinilor şi corporaţiilor cu buzunare largi, în speranţa de a atrage talente, de a-şi consolida economiile şi de a stimula dezvoltarea. Portugalia şi Spania au introdus recent vize pentru nomazii digitali, care permit angajaţilor care lucrează de acasă să locuiască în ţară pentru o perioadă de timp extinsă, preluând o viză similară modelului din Grecia.

     În Spania, vânzările de locuinţe către americani au crescut cu 88% din prima jumătate a anului 2019 până în prima jumătate a anului 2022. Americanii s-au numărat printre cei dispuşi să cheltuiască cel mai mult pe metru pătrat, fiind întrecuţi doar de danezi în ceea ce priveşte suma pe care au plătit-o în prima jumătate a anului 2022, potrivit datelor guvernului spaniol.

    Până în 2022, aproape 10.000 de cetăţeni americani locuiau în Portugalia, cu o creştere uimitoare de 239% faţă de 2017, potrivit datelor furnizate de guvernul portughez.

    “Principala lor preocupare este schimbarea stilului de viaţă. Ei doresc cu adevărat să trăiască aici şi să aibă un stil de viaţă mai cosmopolit”, a declarat Luis Mendes, geograf urban la Universitatea din Lisabona.

  • Cum arată singurul parc de aventură subteran unic în Europa, deschis in România

    Club Aventura Praid este unicul parc subteran de aventură din Europa, deschis în 2012 în salina Praid, cu o investiţie iniţială de circa 100.000 de euro, la care s-au adăugat ulterior încă 150.000 de euro.

    Doi ani mai târziu, Marian Petrescu, proprietarul parcului, a investit încă 30.000 în deschiderea unui nou parc de aventură la Băile Tuşnad. În 2014, alături de un asociat, Petrescu a decis să îşi extindă businessul şi în zona Moldovei deschizând parcul de aventură Hamak din judeţul Iaşi, cu o investiţie de 50.000 de euro, care a ajuns, în urma unor modificări ulterioare, la 120.000 de euro.

    Anul trecut, cifra de afaceri a celor trei businessuri s-a ridicat la aproape 250.000 de euro. Cea mai mare parte a veniturilor (150.000 de euro) a fost generată de Club Aventura Praid, urmată de Hamak (circa 80.000 de euro). Parcul de la Băile Tuşnad a avut venituri de 16.000 de euro.

    Investiţiile anuale se ridică la 10-15.000 de euro şi sunt direcţionate în general pe partea de mentenanţă. Pentru anul acesta, Petrescu plănuieşte să investească circa 30.000 de euro în parcul de aventură Praid, pentru modificarea traseelor existente, înlocuirea elementelor şi realizarea a trei trasee noi, unul pentru adulţi şi două pentru copii; pentru parcurile de aventură Băile Tuşnad şi Hamak nu sunt planificate investiţii de extindere.

    Iarna, parcurile Băile Tuşnad şi Hamak sunt închise şi generează doar cheltuieli, spune proprietarul. Salina Praid este însă deschisă tot timpul anului. În cadrul celor trei parcuri de aventură lucrează, în sezon, 25 de angajaţi.

     

  • O româncă a fost inclusă în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni sub 30 de ani din Europa. Care e povestea ei

    Ruxandra Pui a fost inclusă în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni sub 30 de ani din Europa.
    Afacerea Ruxandrei pare să reflecte perfect creativitatea care descrie business-urile generaţiei Z în 2023.
    Doar în ianuarie 2023, Digitail a atras o finanţare de 11 milioane de dolari.
    Ruxandra Pui este co-fondatorul Digitail, un start-up care ajută proprietarii de animale de companie
    şi medicii veterinari să gestioneze şi să îţi monitorizeze mai uşor programările. Doar în ianuarie 2023, Digitail a atras o finanţare de 11 milioane de dolari. Urcarea în topul Forbes i-a surprins pe mulţi.

    Digitail oferă şi un „card de sănătate” care le permite proprietarilor să folosească un fel de paşaport medical digital pentru animalele lor. Cardul are istoric medical şi le permite stăpânilor să discute direct în chat cu doctorii şi să facă rezervări la clinicile din aplicaţie. Afacerea Ruxandrei pare să reflecte perfect creativitatea care descrie business-urile generaţiei Z în 2023.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Europa declară război „vizelor de aur” şi vrea să renunţe la ele. Această ţară se împotriveşte trendului şi e gata să-i primească cu braţele deschise pe toţi cei suficient de generoşi

    Evadarea în insulele Greciei este o fantezie pentru cei mai mulţi, în cel mai bun caz trăită pe parcursul unei vacanţe de două săptămâni. Pentru alţii, este un stil de viaţă. Grecia a înregistrat o creştere bruscă a numărului de persoane care au aplicat pentru programul „vizelor de aur”, chiar dacă astfel de proiecte se pregătesc să fie abandonate la nivel european, scrie CNBC.

    Numărul „vizelor de aur” eliberate – care oferă permis de şedere pe cinci ani pentru cei ce investesc în real-estate-ul elen peste 250.000 de dolari – aproape s-a dublat în 2022, ajungând la 2,767, conform celor mai recente date publicate de Ministerul Grec al Azilului şi Migraţiei. În 2021, numărul vizelor eliberate era de 1,525.

    În timp ce cetăţenii chinezi sunt principalii solicitanţi ai programului, reprezentând 63% din toate cererile de la înfiinţarea sa în 2014, o nouă cohortă de investitori este în curs de apariţie: americanii bogaţi.

    Solicitările venite de la cetăţenii americani bogaţi au crescut cu 740% numai în 2021, potrivit firmei de imigraţie de investiţii Astons, poziţionând Grecia ca a treia destinaţie preferată a americanilor pentru “rezidenţă prin investiţii”, după Portugalia şi Marea Britanie.

    Portugalia este de mai mulţi ani destinaţia preferată de americanii bogaţi care preferă ţara, datorită climei temperate, calităţii bune a vieţii şi accesului la zona de călătorie fără frontiere a Uniunii Europene.

    În 2022, Portugalia a decis renunţarea la programul vizeleor, la doar câteva zile după o decizie similară a Irlandei, ceea ce ar putea transforma Grecia în destinaţia numărul unu preferată de bogaţi.

    “Nu numai că a fost a doua cea mai populară schemă europeană de vize de aur în rândul investitorilor americani în ultimii ani, dar a existat şi o creştere uriaşă a acestui interes de la an la an”, a declarat Alina Lesina, specialist în imigraţie.

    Olympia Anastasopoulou, secretar general pentru politica şi dezvoltarea turismului în cadrul Ministerului grec al Turismului, a declarat că această tendinţă nu este surprinzătoare, având în vedere atractivitatea pe care o are deja ţara în rândul turiştilor.

    “În comparaţie cu aceste alte ţări, avem un avantaj competitiv. Avem un cost al vieţii mai mic, o climă excelentă pe tot parcursul anului şi modificăm programul în funcţie de necesităţi”, a mai spus ea.

    Grecia a anunţat deja că îşi va dubla pragul minim de investiţie la 500.000 de dolari începând cu luna mai, apropiindu-se astfel de programele similare din alte ţări, precum Spania.

    Anastasopoulou a spus că acest lucru a fost “pentru a proteja piaţa real estate-ul local şi pentru a proteja tinerii”. Dar ea a adăugat că schimbările vor putea fi reevaluate şi potenţial adaptate.

    Grecia se numără printre ţările cu cele mai bune programe de “rezidenţă prin investiţii” din lume, potrivit celui mai recent indice realizat de firma de consultanţă în materie de cetăţenie şi rezidenţă Henley & Partners.

  • Vrei să călătoreşti prin Europa cu prietenii tăi? UE oferă 35.000 de bilete de tren gratuite

    UE oferă 35.000 de abonamente gratuite de tren pentru tineri.
    Denumită DiscoverEU, această schemă face parte din programul Erasmus şi are ca scop cultivarea legăturilor culturale în Uniunea Europeană. Acesta le va oferi tinerilor de 18 ani şansa de a explora patrimoniul şi istoria Europei, întâlnindu-se în acelaşi timp cu persoane de pe întregul continent.
    Iată cine este eligibil şi cum să se înscrie.
    Comisia Europeană a lansat înscrierile de primăvară DiscoverEU, programul prin care 35.000 de tineri vor primi un permis gratuit de călătorie de cale ferată cu care pot explora Europa, scrie presa internaţională, conform unui raport.

    Runda de înscrieri a început miercuri, la ora 12:00 şi se va încheia pe 29 martie, la ora 12:00.

    Cine poate participa
    Candidaţii selectaţi născuţi în perioada 1 iulie 2004-30 iunie 2005 vor putea călători în Europa pentru o perioadă de până la 30 de zile în cursul perioadei de călătorie cuprinse între 15 iunie 2023 şi 30 septembrie 2024.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Cum se luptă Europa să prindă din urmă China în cursa pentru materii prime vitale. Un proiect major în domeniul litiului este deocamdată blocat în Serbia

    Lipsa unei surse locale de încredere de combustibili fosili a făcut Europa periculos de vulnerabilă în ultimul an, în condiţiile în care Rusia şi-a oprit livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile ce i-au fost impuse pentru războiul din Ucraina. Acum, teama Europei este că China s-ar putea folosi de poziţia sa dominantă în cadrul lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru a exercita presiuni similare pe viitor, scrie Politico.

    “Trebuie să începem să ne mişcăm imediat pentru a nu înlocui o dependenţă cu alta,” a declarat comisarul european pe industrie Thierry Breton.

    De această dată, europenii sunt hotărâţi să nu lase lucrurile în voia sorţii.

    În decembrie, negociatorii comerciali ai UE au încheiat un acord nou cu Chile, despre care analiştii spun că dispune de cea mai abundentă ofertă de litiu de calitate din lume. În luna următoare, cancelarul german Olaf Scholz s-a oprit în Santiago ca parte a unei vizite de patru zile în America de Sud, întorcându-se cu un parteneriat reînnoit germano-chilean privind materiile prime şi economia circulară.

    În scurt timp, autorităţile de la Bruxelles vor prezenta o strategie privind asigurarea liniilor sale de aprovizionare cu litiu, materii prime şi alte minerale cheie. Legislaţia, Critical Raw Materials Act, va include un plan de creştere a capacităţii UE de extracţie şi rafinare.

    Pe lângă măsuri de impulsionare a capacităţilor locale de extracţie, rafinare şi reciclare, noua strategie ţinteşte de asemenea să pregătească ţările europene pentru perturbări ale aprovizionării cu materii prime critice.

    Alianţele internaţionale vor fi centrale în eforturile de reducere a dependenţei Europei de China. Monitorizarea lanţurilor de aprovizionare cu materii prime pentru crearea unui sistem de avertizare timpurile privind posibile penurii va fi de asemenea vitală.

    Europa nu poate fi autosuficientă. Deşi Portugalia deţine rezerve semnificative de litiu, iar Suedia a anunţat recent potenţialul unui vast depozit de pământuri rare, Europa îşi poate acoperi doar aproximativ 30% din necesităţile sale de materii prime critice de pe plan local.

    În Serbia, un proiect major în domeniul litiului este blocat de la mijlocul anului 2022. De atunci, gigantul anglo-australian Rio Tinto a cheltuit cel puţin 1,2 milioane de euro pe terenuri în zona pe care a sperat s-o exploateze şi  oferă acum susţinere financiară firmelor locale în încercarea de a câştiga susţinere, notează Balkan Insight.

    În faţa opoziţiei publice în creştere, guvernul a anulat proiectul în ianuarie anul trecut, însă criticii speculează că măsura este doar una temporară, menită să evite nemulţumirea electoratului în alegerile din luna aprilie.

    La nivel mondial, Chile şi Australia sunt jucători majori pe litiu, în timp ce Congo produce 70% din cobaltul lumii. Însă de departe, când vine vorba de lanţurile de aprovizionare cu materii prime, China domină, iar poziţia ţării nu face decât să se întărească, scrie Politico.

    China este pe cale să-şi întărească controlul asupra ofertei de cobalt la nivel mondial, cota sa din producţia acestei materii prime fiind aşteptată să ajungă la jumătate, de la 44% în prezent, relevă un raport al Darton Commodities citat de Financial Times.

    De asemenea, China ar putea reprezenta aproape o treime din oferta mondială de litiu până la mijlocul acestui deceniu, potrivit UBS, scrie Bloomberg.

     

     

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Una caldă, una rece pentru cea mai afectată ţară de inflaţie din întreaga Europă: Creşterea preţurilor pare că se domoleşte în Ungaria, însă recesiunea se agravează

    Inflaţia din Ungaria a încetinit pentru prima oară în ultimele 19 luni, ceea ce le oferă factorilor de decizie politică o fereastră de timp pentru a se gândi când să înceapă reducerea celei mai mari rate ale dobânzii din Europa. În acelaşi timp, Ungaria a intrat în recesiune în cea de a doua jumătate a lui 2022, iar prognozele indică o agravare a problemelor economice, scrie Bloomberg.

    În februarie, inflaţia din Ungaria s-a redus uşor de la 25,7% la 25,4%, potrivit Biroului de Statistică. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a putea prezice cât de rapid va putea banca centrală să treacă la reducerea ratei dobânzii situată în prezent la 18%, cea mai mare din UE.

    Investitorii se aşteaptă la o reducere cu 64 de puncte de bază într-o lună şi la una de 180 de puncte de bază în maxim trei luni.

    Banca centrală s-a văzut nevoită să pledeze pentru o abordare prudentă a relaxării monetare, după ce încheierea ciclului de majorare a ratelor de anul trecut a împins forintul la un minim record faţă de euro.

    Factorii de decizie politică au declarat că majorarea ratei dobânzii a fost principalul lor instrument pentru a ţine în frâu inflaţia şi a ancora economia, în timp ce premierul Viktor Orban se străduieşte să deblocheze fonduri UE în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, blocate din cauza problemelor legate de corupţie şi de statul de drept.

    Acest lucru a provocat o ruptură între bancheri şi Orban, care a îndemnat banca centrală să reducă ratele dobânzilor cât mai curând posibil pentru a atenua impactul negativ asupra economiei. Ungaria a intrat în recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar o scădere a vânzărilor cu amănuntul şi a producţiei industriale în ianuarie a sugerat că încetinirea ar putea fi mai profundă decât se aştepta guvernul.

    Ministrul Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a prezis o “prăbuşire” a creşterii preţurilor în acest an şi o inflaţie de o singură cifră până în decembrie, ceea ce, potrivit acestuia, deschide calea pentru reducerea ratelor. Pe de altă parte, viceguvernatorul băncii centrale, Barnabas Virag, a prezis săptămâna trecută un scurt “platou” al creşterii preţurilor înainte de o decelerare mai lentă pentru restul anului.

    Banca centrală îşi va publica noile previziuni privind inflaţia pe 28 martie, un moment foarte aşteptat care ar putea oferi indicii cu privire la momentul primei reduceri a ratei dobânzii.

  • Un avertisment din Europa: Inflaţia este încă viaţă şi scade foarte greu, ultimele date indicând o inflaţie peste aşteptările analiştilor

    Inflaţia din zona euro a încetinit mai puţin decât se anticipa, în timp ce presiunile subiacente ale preţurilor au crescut la un nou record, întărind aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană va trebui să împingă costurile îndatorării din ce în ce mai mult, titrează Bloomberg.

    Impulsionată de costurile serviciilor şi alimentelor, inflaţia din luna februarie a fost de 8,5%, cifră comparabilă cu inflaţia de 8,6% în ianuarie.

    Inflaţia de bază – principalul obiectiv în acest moment pentru factorii de decizie – a accelerat de la 5,3% la 5,6%.

    Aceste cifre urmează ultimelor date cu privire la creşterea preţurilor din Germania, Franţa şi Spania, determinându-i pe investitori să parieze că rata de depozit a BCE – în prezent 2,5% – va atinge un vârf de 4%.

    Creşterea costurilor energiei a continuat să se modereze luna trecută, după ce iarna blândă a atenuat criza declanşată de războiul din Ucraina.

     

  • Cererea de gaze a Chinei este o îngrijorare mai mare pentru Europa decât întreruperea de furnizare de către Rusia

    Aprovizionarea cu gaze a Europei ar putea fi afectată mai puternic de o creştere mai mare decât se aştepta a cererii chinezeşti în acest an decât de o oprire completă a fluxurilor ruseşti, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, relatează bloomberg.

    În timp ce cererea chineză este “marea necunoscută”, un scenariu optimist ar putea duce la o creştere a importurilor de gaze naturale lichefiate ale acestei ţări cu până la 35% în 2023, dacă costurile vor continua să scadă şi dacă economia sa se va extinde rapid, a declarat AIE într-un raport trimestrial. Acest lucru ar stimula concurenţa globală pentru acest combustibil şi ar putea împinge preţurile înapoi la nivelurile “nesustenabile” înregistrate vara trecută, a spus aceasta.

    China a revenit asupra restricţiilor stricte privind Covid-19 care i-au redus cererea de energie anul trecut şi a ajutat Europa să importe cantităţi record de GNL din întreaga lume. Împreună cu măsurile de economisire a energiei şi cu o iarnă blândă, achiziţiile de GNL au permis Europei să supravieţuiască sezonului de încălzire cu fluxuri ruseşti mult mai mici şi au împins preţurile la gaze în jos cu peste 80% faţă de maximele record.

    Creşterea economică mai rapidă a Chinei în acest an ar trebui să îi sporească nevoile de combustibil, dar marea întrebare este dacă acest lucru va duce la creşterea achiziţiilor de gaze la nivelul din anii precedenţi.

    Reflectând incertitudinea cu privire la cererea Chinei, AIE a declarat că există o diferenţă de 40 de miliarde de metri cubi între cea mai mică şi cea mai mare estimare a importurilor nete de GNL ale naţiunii în acest an. La capătul superior al intervalului, importurile Chinei ar creşte cu mult peste vârful anterior din 2021, a precizat agenţia. Diferenţa estimată este egală cu aproximativ 8% din ceea ce ar putea consuma Europa în acest an.

    “Acest interval este mai mare decât incertitudinea asociată cu potenţiala pierdere a tuturor fluxurilor de gaze prin conducte rămase în Europa din Rusia”, a declarat agenţia.

    Deocamdată, consumul total de gaze al Chinei ar trebui să îşi revină cu aproape 7% în 2023, potrivit AIE. În Europa, consumul a scăzut cel mai mult din istorie în 2022 şi ar putea scădea uşor în acest an. AIE şi oficialii Uniunii Europene au avertizat că disciplina în materie de consum rămâne critică pentru continent, având în vedere aprovizionarea mai redusă din partea Rusiei, fostul său principal furnizor.