BusinessMagazin

Tag: drumuri

  • Record al Poliţiei: aproape 10.000 de sancţiuni pentru şoferi într-o singură zi

    Poliţiştii rutieri, sprijiniţi de colegii de la ordine publică, au acţionat vineri, 27 iunie, sub coordonarea de specialitate a Direcţiei Rutiere din cadrul I.G.P.R., pe principalele drumuri naţionale şi autostrăzi, în vederea prevenirii evenimentelor rutiere. Au fost monitorizate, cu prioritate, sectoarele de drumuri cu valori ridicate de trafic, fiind folosite aparatele de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, amplasate în “cascadă”.

    Au fost prezenţi în stradă aproape 2.000 de poliţişti, dintre care 1.179 de la rutieră şi 815 de la ordine publică, care au utilizat 462 de aparate radar.

    Poliţiştii au constatat 82 de infracţiuni, dintre care 65 la regimul circulaţiei şi au aplicat 9.806 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.109.072 de lei. Dintre sancţiunile aplicate, 6.320 au fost pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 112 pentru depăşiri neregulamentare şi 23 pentru consum de alcool.

    De asemenea, poliţiştii au reţinut 385 de permise de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, dintre care 130 pentru depăşirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei regulamentare. Pentru neregulile constatate, poliţiştii au retras 135 de certificate de înmatriculare.

    Poliţia Română mulţumeşte conducătorilor auto care conduc preventiv şi respectă regulile de circulaţie. De asemenea, recomandă celor aflaţi la volan să adapteze viteza la condiţiile meteo-rutiere, să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de autovehiculul din faţă şi să sporească atenţia atunci când circulă în coloană sau vizibilitatea este redusă. Poliţia reaminteşte că viteza excesivă şi cea neadaptată la condiţiile de drum sunt principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave.
     

  • Record al Poliţiei: aproape 10.000 de sancţiuni pentru şoferi într-o singură zi

    Poliţiştii rutieri, sprijiniţi de colegii de la ordine publică, au acţionat vineri, 27 iunie, sub coordonarea de specialitate a Direcţiei Rutiere din cadrul I.G.P.R., pe principalele drumuri naţionale şi autostrăzi, în vederea prevenirii evenimentelor rutiere. Au fost monitorizate, cu prioritate, sectoarele de drumuri cu valori ridicate de trafic, fiind folosite aparatele de măsurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor, amplasate în “cascadă”.

    Au fost prezenţi în stradă aproape 2.000 de poliţişti, dintre care 1.179 de la rutieră şi 815 de la ordine publică, care au utilizat 462 de aparate radar.

    Poliţiştii au constatat 82 de infracţiuni, dintre care 65 la regimul circulaţiei şi au aplicat 9.806 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.109.072 de lei. Dintre sancţiunile aplicate, 6.320 au fost pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 112 pentru depăşiri neregulamentare şi 23 pentru consum de alcool.

    De asemenea, poliţiştii au reţinut 385 de permise de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, dintre care 130 pentru depăşirea cu mai mult de 50 de km/h a vitezei regulamentare. Pentru neregulile constatate, poliţiştii au retras 135 de certificate de înmatriculare.

    Poliţia Română mulţumeşte conducătorilor auto care conduc preventiv şi respectă regulile de circulaţie. De asemenea, recomandă celor aflaţi la volan să adapteze viteza la condiţiile meteo-rutiere, să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de autovehiculul din faţă şi să sporească atenţia atunci când circulă în coloană sau vizibilitatea este redusă. Poliţia reaminteşte că viteza excesivă şi cea neadaptată la condiţiile de drum sunt principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave.
     

  • Cea mai importantă decizie pentru autostrada Sibiu-Piteşti: Compania de Drumuri a lansat licitaţia pentru studiul de fezabilitate

     Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a lansat licitaţia de revizuire şi actualizare a studiului de fezabilitate a autostrăzii Sibiu-Piteşti, considerată una dintre cele mai dificil de construit şosele din ţară, pentru că traversează munţii prin zona Văii Oltului.

    Cu toate acestea, autostrada este una dintre cele mai aşteptate şosele din România, fiind veriga lipsă a coridorului de autostradă care va uni vestul României, la Nădlac, de estul ţării, la Constanţa.

    Costul revizuirii studiului de fezabilitate este estimat între 43,4 milioane de lei (aproape 10 milioane de euro) şi 51,3 milioane de lei (11,7 milioane de euro).

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Autostrăzile din România: Câte judeţe sunt străbătute de drumuri de mare viteză şi câte nu vor fi incluse în reţeaua de autostrăzi

    România se află printre ţările codaşe în clasamentul statelor cu cele mai extinse reţele de autostrăzi, dominat de Spania şi de Germania, care au mai mult de 16.000, respectiv 12.000 de kilometri de astfel de drumuri. Cei 646 de kilometri din ţara noastră sunt realizaţi, în mare parte, în ultimii zece ani, la începutul anului 2004 România dispunând de doar 113 kilometri de autostradă, construită în perioada comunistă, conform statisticilor Eurostat.

    Guvernanţii promit că lungimea reţelei se va dubla până în 2018, la aniversarea de 100 de ani a Marii Uniri, şi va fi extinsă semnificativ până în 2023.

    Momentan, doar 13 dintre cele 41 de judeţe – Călăraşi, Constanţa, Timiş, Cluj, Ilfov, Hunedoara, Argeş, Alba, Giurgiu, Sibiu, Dâmboviţa, Prahova şi Arad – sunt străbătute de autostrăzi, şi situaţia nu pare să se schimbe radical în următorii ani. Chiar dacă planurile autorităţilor vor fi îndeplinite întocmai, judeţe ca Suceava, Botoşani, Bistriţa-Năsăud, Vaslui sau Caraş-Severin nu vor avea niciun kilometru de autostradă până la sfârşitul lui 2018.

    Guvernanţii promit însă extinderea serioasă a reţelei de drumuri în cei cinci ani care urmează primului termen limită, astfel că, până în 2023, ţara ar urma să fie brăzdată de autostrăzi. Chiar şi în cazul în care planurile vor fi duse la bun sfârşit însă, tot vor exista judeţe prin care nu va trece nicio şosea de mare viteză, din cauza faptului că lucrările se vor concentra pe dezvoltarea coridoarelor care fac legătura cu Europa de Vest.

    Astfel, în cazul în care cel mai fericit scenariu se va îndeplini, la sfârşitul anului 2023 judeţele Vaslui, Botoşani şi Ialomiţa vor rămâne singurele care nu vor fi străbătute de niciun kilometru de autostradă.

     

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starea drumurilor din România: Aproape 40% sunt pietruite şi de pământ. Câţi kilometri de autostradă s-au construit anul trecut

     La sfârşitul anului trecut, drumurile publice totalizau 84.887 kilometri, din care 17.110 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.587 km (41,9%) drumuri judeţene şi 32.190 km (37,9%), drumuri comunale.

    Peste 93% din drumurile naţionale (15.956 de kilometri) erau modernizate, în timp ce drumurile judeţene erau modernizate în proporţie de 29% (10.304 km), iar cele comunale, de 9% (2.893 km).

    La sfârşitul anului trecut, 29.153 kilometri (34,4%) din totalul reţelei publice de drumuri erau drumuri modernizate, 22.191 kilometri (26,1%) – drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.543 kilometri (39,5%) – drumuri pietruite şi de pământ.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viteza pe drumurile naţionale scade până în 2020, rovinieta ar trebui să crească. Care sunt prevederile Master Planului de Transport

     Pe autostradă, viteza medie ar urma să crească de la 123,2 km/ oră la 126,5 km/ oră, dar pe drumurile naţionale şi locale sunt previzionate scăderi, de la 65,8 km/oră la 65,2 km/oră, respectiv de la 32,5 km/oră la 32 km/oră. În cazul drumurilor judeţene se estimează o stagnare a vitezei medii la 45,6 km/oră.

    Pe segmentul transporturilor rutiere de mărfuri, tabelul din documentul aferent Master Planului indică scăderi pe toate categoriile de drumuri, cu excepţia autostrăzilor, unde viteza medie ar urma să crească de la 88,9 km/oră la 92,7 km/oră.

    Perioada de referinţă luată în calcul este 2011 – 2020.

     “Performanţa operaţională, în termeni de viteză medie şi fiabilitatea timpilor de parcurs, este slabă şi va continua să se deterioreze pe viitor, pe măsură ce creşte cererea, în special pentru reţeaua de drumuri naţionale, care deţine ponderea cea mai mare a călătoriilor efectuate”, se arată în document, intitulat “Raport asupra definirii problemelor”.

    Drumurile naţionale însumează peste 16.500 km, aproximativ 20% din total, însă doar jumătate dintre acestea sunt clasificate ca fiind în stare bună, iar potrivit documentului citat, sumele alocate pentru întreţinere au rămas aproximativ la acelaşi nivel în ultimii ani, dar veniturile din vânzarea vignetelor, care contribuie la aceste bugete, au scăzut în termeni reali.

    În plus, procentajul de drumuri care şi-au depăşit durata de viaţă este de aproximativ 60%, iar acestea sunt expuse la intemperii mai mult decât este aşteptat să se întâmple în cazul unei reţele moderne care este bine administrată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicuşor Constantinescu, la CAB: Direcţia Drumuri şi Poduri nu este SRL-ul meu să răspund pentru faptele directorului

     Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a judecat, vineri, contestaţia procurorilor anticorupţie în cazul deciziei din 20 martie a Tribunalului Bucureşti, prin care a fost respinsă propunerea de arestare preventivă şi s-a dispus măsura controlului judiciar în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, în dosarul în care este urmărit penal pentru abuz în serviciu. Nicuşor Constantinescu este acuzat că ar fi împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi ar fi creat astfel un prejudiciu de 30 de milioane de euro, prin faptul că nu a emis, respectiv prelungit certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a unor centrale şi generatoare eoliene, solicitate de două firme.

    La ieşirea din sala de judecată, preşedintele CJ Constanţa a spus că va aştepta pronunţarea la o cafea. Nicuşor Constantinescu a arătat că Direcţia de Drumuri şi Poduri nu este SRL-ul lui ca să răspundă pentru faptele fostului director. El a precizat că a depus la dosar şi o expertiză medicală din care reiese că este bolnav.

    Cititi mai multe pe www. mediafax.ro

  • Soci, după olimpiadă – GALERIE FOTO

    Dar în oraş a venit primăvara, şi au apărut informaţii noi, legate de posibilitatea desfăşurării unor curse de Formula 1 în oraş.
    O galerie foto cu oraşul olimpic după terminarea jocurilor.