BusinessMagazin

Tag: distribuire

  • CTP plănuieşte să dezvolte până la un milion de metri pătraţi în România în următorii doi ani

    Compania cehă de dezvoltare imobiliară CTP, care are în portofoliu proprietăţi industriale clasa A de peste 500.000 mp pe piaţa locală, au anunţat într-un comunicat de presă că plănuiesc extinderea până la un milion de metri pătraţi în urmatorii doi ani. CTP a investit până acum 250 de milioane de euro în România, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În prezent, CTP construieşte în întreaga ţară şi închiriază simultan proiecte în Timişoara şi Arad. “CTP a predat recent un centru de distribuţie de 25.000 mp în Cluj, către Profi şi avem 30.000 mp în curs de dezvoltare în CTP Bucureşti West Park, deţinută anterior de ProLogis. Aici, doar 10.000 mp mai sunt disponibili. Am obţinut, de asemenea, autorizaţia de construcţie pentru alţi 60 000 mp în acelaşi parc industrial şi avem în plan demararea construcţiei până la sfârşitul acestui an.”, spune Marian Orzu, Head of Leasing and Business Development Department.

    De asemenea, la CTPark Bucureşti, preluat de la Portland Trust, CTP a finalizat primul proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp pentru Enlgmayear, DSV şi Iron Mountain şi are o suprafaţă de 100.000 mp de teren disponibil pentru construcţii noi. O suprafaţă de 22.000 mp este acum în dezvoltare într-o clădire de tip multi-tenant, pentru Raben. Proiectele CTP sunt cofinanţate de bănci diferite, printre care se află Erste Bank, Societe Generale şi Raiffeisen.

    “În plus faţă de depozitare şi distribuţie, punctul forte al CTP constă în dezvoltarea de proprietăţi pentru companii care au nevoie de spaţii de producţie, un exemplu este proiectul de 15 de milioane EUR din Piteşti / Catesca care va fi predat gigantului auto francez, Faurecia”, a adăugat Marian Orzu.

    Pe lângă toate acestea, CTP continuă să investească în reabilitarea şi modernizarea proprietăţilor existente pentru a se asigura ca sunt în conformitate cu cele mai recente standarde. Proprietăţile în devoltare sunt construite în conformitate cu standardele BREEAM.

    Echipa CTP din România numără în prezent aproximativ 30 de persoane.

     

  • Avi Compact va ajunge la afaceri de peste şase milioane de euro în 2016

    Compania care furnizează soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact estimează o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiei. Avansul este generat de creşterea cererii de sisteme de climatizare eficiente energetic şi a soluţiilor integrate oferite clienţilor de pe segmentul corporate.

    În 2016, compania s-a concentrat atât pe segmentul coporate care reprezintă 65% din cifra de afaceri, cît şi pe cel rezidenţial, a cărui pondere a crescut la 35%. Cifra de afaceri este realizată din distribuţia de echipamente – 40%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul Daikin nr. 1 în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, iar cele de service şi mentenanţă, 25%.

    Cei mai importanţi clienţi Avi Compact, de pe segmentul corporate, sunt din sectorul bancar, zona farmaceutică, unde compania a realizat instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona, zona hotelieră, unde compania a asigurat servicii integrate pentru hoteluri precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis – Saturn, Hotel Lidia – Venus sau cea de retail, precum cel mai mare showroom BMW deţinut de Autocobălcescu. Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare şi primul Neespresso Boutique din România.

    Pe segmentul rezidenţial, compania a observat, ca tendinţă a pieţei, îndreptarea clienţilor spre sisteme de climatizare de calitate superioară, ce reduc consumul de energie. Din iunie, este disponibilă, în reţeaua Avi Compact, cea mai nouă şi eficientă gamă de produse Daikin pentru segmentul rezidenţial – Daikin Bluevolution. Gama foloseşte exclusiv agentul frigorific ecologic R32, noua tehnologie având un efect de trei ori mai mic asupra încălzirii globale.

    Compania îşi mai propune, până la finalul anului, amenajarea unui nou showroom, dar şi extinderea reţelei de distribuţie şi continuarea programului de instruire profesională pentru proprii angajaţii şi pentru distribuitorii Avi Compact.

    Avi Compact a fost înfiinţată în 2003 şi are o echipă de 115 profesionişti, cu experienţă în domeniul instalaţiilor de încălzire şi ventilare-climatizare, având cursuri de pregătire efectuate atât în ţară, cât şi în străinătate. 

  • Cronică de film: Ben-Hur

    Sigur, pare o întrebare care nu-şi are întotdeauna rostul – unele filme nu au excelat la prima strigare – dar de cele mai multe ori iei decizia de a relansa un film atunci când versiunea a avut un succes cel puţin moderat. Dacă vorbim de un film precum Ben-Hur, care a primit cele mai multe premii Oscar în istoria cinematografiei, atunci întrebarea de mai sus ar trebui să fie determinantă pentru viitorul producţiei.

    Mai mult ca sigur, cei care au lansat anul acesta Ben-Hur nu şi-au pus întrebarea în caz; de fapt, cred sincer că nu şi-au pus nicio întrebare. Au presupus că lumea va da năvală în sălile de cinematograf pentru a revedea povestea cu un plus de efecte speciale. Dar Timur Bekmambetov, oricât de talentat ar fi ca regizor, nu este William Wyler; iar Jack Huston cu siguranţă nu e Charlton Heston.

    Ben-Hur spune povestea prinţului evreu Iuda Ben-Hur şi a fratelui său adoptat, orfanul roman Messala Severus. În timpul copilăriei, cei doi băieţi sunt apropiaţi, dar Messala se îndrăgosteşte de sora bună a lui Iuda, Tirza. În cele din urmă, el se hotărăşte să plece din Ierusalim pentru a-şi găsi drumul în lume; în absenţa sa, tensiunile dintre evrei şi romani cresc, iar Iuda se vede prins în mijlocul unei lupte pentru putere. Acuzat de plănuirea unui asasinat, el este vândut ca sclav şi petrece următorii cinci ani la marginea imperiului.

    Principala problemă a acestei reinterpretări a fost lipsa unei figuri care să impună respect. Prin decizia de a folosi aproape în totalitate actori necunoscuţi (excepţie făcând Morgan Freeman), Bekmambetov şi-a dat singur cu ciocanul peste mână.

    Lungimea filmului este o altă problemă: Ben-Hur este povestea epică a celor doi fraţi despărţiţi de cultura şi politica vremii, iar descrierea sa coerentă necesită mai mult de două ore; filmul din 1959, recompensat cu 11 premii Oscar, durează mai bine de 3 ore şi jumătate. Pentru a nu strica programul milenialilor ajunşi din întâmplare în sala de cinema, producătorii au înghesuit o bună parte a acţiunii într-un monolog rostit de Morgan Freeman. Nu a fost de ajuns, aşa că au trimis probabil filmul şi la un soi de măcelarie operată de oamenii de la montaj. Asta duce, bineînţeles, la secvenţe lipsite de coerenţă, în care personaje dispar şi reapar.

    Singurii care par să-şi fi făcut treaba sunt cei de la departamentul scenografie, pentru că decorurile sunt într-adevăr spectaculoase şi evocă destul de bine epoca respectivă. Vorbind despre acest sentiment de autenticitate, regizorul a declarat că s-a făcut o documentare serioasă despre epoca respectivă pentru a stabili cu exactitate cum arătau carele, cum se îmbrăcau atunci oamenii, cum îşi purtau părul etc. Iar designerul de costume explică: „M-am inspirat din filmele anterioare, mai ales din clasica producţie a anului 1959, dar şi din surse istorice şi artistice, cum sunt frescele, statuile, picturile etc.“ Cel mai interesant amănunt legat de vestimentaţie este că Varya Avdyushko a comparat uniformele romanilor cu cele ale militarilor de astăzi, din trupele speciale sau din diverse armate, tocmai cu scopul de a găsi câteva elemente de legătură care puteau fi exploatate pentru a atrage publicul contemporan.

    În concluzie, Ben-Hur 2016 este un experiment ratat, la fel ca multe alte remake-uri sau rebooturi, şi nu aduce nimic în plus producţiei din 1959; ba chiar din contră. Sper doar că amatorii mai tineri de film nu se vor lăsa seduşi de mirajul efectelor speciale şi îşi vor rezerva trei ore şi jumătate pentru a urmări varianta corectă.

    Nota: 4/10

    Regia:
    Timur Bekmambetov

    Distribuţie:
    Jack Huston, Toby Kebbell, Rodrigo Santoro

    Durată:
    125 minute

    Buget:
    100 milioane dolari

    Data lansării:
    19 august

  • ABC Data şi-a crescut afacerile în primele şase luni ale anului cu 79% faţă de anul trecut

    ABC Data anunţă rezultatele financiare pentru pieţele din Europa Centrală şi de Est pentru prima jumătate a anului 2016.  Pentru ABC Data, România a avut una dintre cele mai mari creşteri a veniturilor, ceea ce înseamnă mai mult de 79% în prima jumătate a anului 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015.

    Creşterea dinamică din prima jumătate a anului 2016 a rezultat din investiţii şi activităţi derulate la nivelul pieţei româneşti, precum şi regiunea CEE. În România, ABC Data Distribuţie a încheiat contracte locale cu furnizorii cum ar fi Lenovo, BenQ, TPVision (pentru televizoare Philips), ASUS Componente şi Reţelistică, Synology şi Eaton. În acelaşi timp, compania a finalizat acorduri regionale cu 3D Pixelio sau Navitel (înainte contractul era semnat cu Intel).

    Astfel asigură astăzi acces pentru reselleri locali la peste 1.000 branduri şi aproximativ 220.000 de produse (în urmă cu câteva luni oferta era de 180.000).

    „Dezvoltarea rapidă a ABC Data poate fi explicată mai bine prin principalele categorii de produse. Cea mai mare creştere a fost generată de notebook-uri, desktop-uri, reţelistică, componente PC şi gaming. De asemenea, clienţii au fost interesaţi să cumpere purtabile, acele gadgeturi mici şi uşor de utilizat care se conectează la smartphone. Remarcăm însă şi o creştere a cererii pentru produse Apple şi reţelistică. Aceşti indicatori arată că piaţa noastră se maturizează de la an la an. Există o nevoie de necontestat pentru echipamente mai bune pentru conexiuni de mare viteză la internet şi care să fie integrate cu dispozitive mobile“, a explicat Alexandru Gheorghiu, director comercial ABC Data Distribuţie.

    „În domeniul nostru competitiv este imposibil să stai pe loc. Avem nevoie să ne dezvoltăm constant. Acesta este şi motivul pentru care, pe lângă consolidarea puternică a Grupului, vom pune un accent foarte mare pe diversificarea regională“, a declarat Andrzej Kuźniak, vicepreşedintele consiliului de administraţie al ABC Data. „Suntem unicul distribuitor, în această parte a Europei, care îşi desfăşoară activitatea direct în opt ţări europene. Comercianţi de top apreciază că ne au drept partener şi că putem coopera în mod eficient nu doar într-una sau două ţări, ci în întreaga regiune“, a mai spus Andrzej Kuźniak.

    Potrivit IDC şi PMR, până în 2018, veniturile în distribuţie IT din Europa de Vest ar trebui să crească de la 95 de miliarde de dolari în prezent la aproximativ 100 de miliarde, ceea ce înseamnă o creştere de 5%. În acelaşi timp, în CEE, creşterea va fi de la 15 la 18 miliarde, adică de 20%. 

  • Românii se pun la adăpost: BCR a vândut trei tone de aur în opt ani

    BCR, cel mai mare jucător din România, a vândut trei tone de aur în cei opt ani de când a început să distribuie aur prin unităţile sale.

    Pe parcursul anului 2016  vânzările de aur au avut o evoluţie ascendentă. Trendul descrescător multi anual al preţului aurului pare că s-a inversat, menţionează banca. Cererea a crescut datorită riscurilor apărute în pieţele financiare, dar şi că urmare a randamentelor mici sau parţial negative ale bondurilor guvernamentale de pe pieţele dezvoltate europene.

    “De-a lungul timpului,  aurul s-a dovedit a fi una din cele mai sigure forme de păstrare a averilor. În ciudă fluctuaţiilor de preţ, valoarea aurului a adus stabilitate portofoliului investiţional. Într-un climat economic dificil sau instabil, aurul este un activ de refugiu, esenţial fiecărui portofoliu. Mulţi experţi recomanda că un procent de 5-10% din portofoliul pe termen lung al investitorilor privaţi să fie reprezentat de investiţia în aur fizic. Să nu uităm că cine are aur, are întotdeauna bani,” a declarat Laura Hexan, Şef Departament Vânzări Retail, Pieţe Financiare.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Mărcile private muşcă din piaţă, dar Marelvi nu se lasă

    „Este un an greu însă cu rezultate pozitive, cu o creştere care se menţine oarecum în trendul creşterii de piaţă (25-30%)“, spune antreprenorul moldovean Dumitru Mihalescul, care a clădit afacerea Marelvi. A ales calea antreprenoriatului în urmă cu 21 de ani, iar acum în activitatea firmei sunt implicate şi cele trei fiice ale sale. Mihalescul arată că piaţa de aparatură de uz caznic se află pe un trend crescător şi că „în perioada ianuarie-mai 2016 avem o creştere de 30,7% în volum şi 28,8% în valoare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Sunt toate premisele ca 2016 să găsească această piaţă în cea mai bună formă de până acum“. Mihalescul semnalează şi aspectele negative ale pieţei: că „este îngrijorător că preţul acestor produse este în uşoară scădere, în principal din cauza faptului că au crescut vânzările pe branduri private label, produse din categoriile B sau C“.

    Antreprenorul m-a primit la discuţie în showroomul Liebherr, inaugurat anul trecut, unde sunt expuse vedetele producătorului german de electrocasnice, cu care Marelvi lucrează de opt ani. De curând Marelvi a preluat şi distribuţia pentru divizia comercială a producătorului de aparate frigorifice, devenind astfel singurul importator şi distribuitor de aparatură frigorifică Liebherr din România. „Sperăm să aibă un impact pozitiv, chiar dacă nu va fi uşor din prisma faptului că ne adresăm unui segment de piaţă complet nou pentru obiectul nostru de activitate“, spune antreprenorul.

    Cota de piaţă a Liebherr în România este de 2% pe segmentul de frigidere şi combine şi 3% pe cel de congelatoare; Mihalescul nu a dorit să facă nicio estimare pentru produsele de uz comercial, care se adresează producătorilor de îngheţată, farmaciilor, spitalelor, hotelurilor sau restaurantelor. Antreprenorul român spune totuşi despre această divizie că e un pariu, cu o tendinţă pozitivă în vânzări. Despre showroomul Liehberr spune doar că a avut un efect pozitiv şi că este un loc în care clienţii pot vedea şi testa produsele înainte de a hotărî ce cumpără. Altfel spus, magazinul este şi o unealtă de marketing pentru distribuitor.

    Dumitru Mihalescul este de formaţie tehnician, iar începuturile capitalismului postrevoluţionar l-au prins la Găeşti, în echipa Arctic, unde lucra din 1976. În acel moment se ocupa de coordonarea activităţii de service de frigidere în Moldova. Domeniul ales pentru firmă s-a legat de experienţa sa: „M-am gândit că nu pot trăi confortabil dintr-un salariu, aşa că mi-am făcut o firmă. Mă gândeam la benzinării, construcţii sau electrocasnice. Cunoscând această zonă de electrocasnice am decis să mă îndrept în această direcţie“.

    Activitatea principală a firmei este distribuţia produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii. „Avem contracte cu 400-500 de astfel de magazine şi în ultimii ani piaţa şi-a schimbat structura, aşa că nu prea mai apar astfel de jucători.“ Îşi aminteşte că în anii ’90 retailerii independenţi erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo activând alături de Mondo sau Rombiz. „Independenţii erau cei mai puternici după ’90, dar nu au reuşit să se unească şi să devină seminificativi în piaţă şi au scăzut.“ Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu retailerii specializaţi; piaţa este dominată de reţelele Altex şi Flanco, şi de comercianţii online precum eMAG, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash & carry.

    Mihalescul povesteşte că după 2000 a obţinut un contract de distribuţie pentru produsele Arctic şi că pe unii producători i-a căutat el, iar alţii au venit către Marelvi. Piaţa de electrocasnice a intrat într-un ritm alert de creştere în 2003, a atins apogeul în 2008, iar apoi s-a prăbuşit, valoarea vânzărilor înjumătăţindu‑se în perioada 2009-2010. Acum, vânzările din segmentul electro-IT sunt din nou pe o pantă ascendentă, înregistrând plusuri în valoare şi volum vreme de mai multe semestre consecutiv, conform informaţiilor din studiul TEMAX, realizat de compania de cercetare GfK. În ciuda fluctuaţiilor importante, antreprenorul spune că vânzările companiei nu au suferit scăderi importante: „Asta înseamnă să te mişti în piaţă, unde merge piaţa şi unde este nevoie. Te reorientezi“.

    Treptat toată familia a fost cooptată în afacere. Cele trei fiice ale sale ocupă poziţii importante în companiei, la fel şi soţii acestora, iar anteprenorul apreciază acest aspect ca fiind pozitiv: „Sunt sinceri cu tine, şi-ţi spun realitatea, sunt mai mulţi ochi în firmă şi toată lumea trage pentru binele companiei“.

    Chiar şi aşa Mihalescul se implică foarte mult în toate operaţiunile afacerii şi afirmă că în ultimii ani a încercat să se îndrepte către un rol de poziţie doi. „Încerc, dar nu reuşesc în totalitate, ci doar parţial.“ Ţine însă să sublinieze că „acasă nu am firmă, la firmă nu am familie“.  În ceea ce priveşte afacerile spune că se consultă cu membrii familiei, dar el ia în continuare toate deciziile. „Au încredere în ceea ce decid.“ Dumitru Mihalescul încă nu se gândeşte la retragere, iar despre posibilitatea de intrare în alte afaceri spune că nu intenţionează, dar „dacă apar oportunităţi nu spun nu, îmi place să fiu activ“.
     

  • Un tânăr din Gabon, copleşit de aprecieri, după ce Celine Dion a distribuit un cover de-al lui – VIDEO

    Potrivit BBC, videoclipul cu Samuel cântând cunoscuta melodie “The Power of Love” în timp ce stătea pe nişte scări, în Libreville, a atras milioane de vizualizări pe reţeaua de socializare.

    “Samuel, talentul tău este uriaş, la fel ca vocea ta. Sper să avem ocazia să ne întâlnim într-o zi”, a scris Dion pe pagina personală de Facebook.

    Melodia, ce aparţine de fapt artistei Jennifer Rush, a devenit un hit pentru Celine în 1993, când aceasta a făcut un cover după ea.

    Filmarea cu Samuel a fost prima oară preluată de un blogger popular din Gabon, înainte ca Dion să o distribuie pe profilul ei, propulsând numărul de vizualizări către 2,5 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conducerea RADET a demisionat

    Conducerea RADET anunţă că a demisionat, după ce Primăria Capitalei a cerut acest lucru, cei care şi-au prezentat demisiile fiind Gabriel Dumitraşcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET şi alţi patru membri, directorul general al regiei părăsind funcţia începând cu luna septembrie.

    Mandatele conducerii Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) au început în urmă cu 15 luni şi ar fi urmat să se încheie în anul 2019, însă joi, preşedintele Consiliului de Administraţie al Regiei, Gabriel Dumitraşcu, a anunţat demisia conducerii. Astfel, atât preşedintele consiliului cât şi alţi patru membri şi-au anunţat demisiile, directorul general al companiei, Valentin Viţalariu, anunţându-şi demisia începând cu luna septembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Enel Distribuţie Muntenia, investiţii de peste 2 milioane de lei, finalizate în judeţul Giurgiu

    Enel Distribuţie Muntenia a finalizat lucrări de modernizare a reţelei în judeţul Giurgiu in valoare de peste 2 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii.

    Au fost vizate atât reţeaua de joasă tensiune, cât şi cea de medie tensiune. Costul lucrărilor finalizate se ridică la peste 2.000.000 lei, şi fac parte dintr-un program de modernizare a reţelei din judetul Giurgiu. İn procesul de modernizare au fost inlocuiţi până acum peste 19.000 metri liniari de cablu şi au fost montate peste 400 grupuri de masură şi protecţie.

    İn localitatea Copaciu reţeaua de joasă şi medie tensiune, precum şi branşamentele au fost modernizate integral iar aparatele de masură au fost montate la exterior, se arată în comunicat. İn localitatea Uzunu au fost finalizate lucrările la posturile de transformare pentru reţeaua de medie tensiune, împreună cu cele de modernizare a reţelei de joasă tensiune. Planurile pentru Uzunu şi Angheleşti prevăd mutarea aparatelor de măsură la exterior şi instalarea contoarelor de tip inteligent.

    Prin sistemul de contorizare inteligentă se vor putea realiza citiri de la distanţă a consumului de energie electrică, dar şi operaţiuni comerciale precum schimbări tarifare, conectări şi deconectări.