BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Eximtur, vânzări de 47 de milioane de euro în 2016

    Cea mai dinamică divizie a companiei, Eximtur Business, a crescut cu 16% în 2016, reprezentând 69% din totalul cifrei de vânzări. Creşterea se datorează extinderii portofoliului de clienţi business cu 20% faţă de anul precedent, dar şi înmulţirii numărului de deplasări şi evenimente organizate pentru clienţii existenţi.

    România este destinaţia preferată de companii pentru organizarea conferinţelor, a programelor de instruire sau motivare a angajaţilor. Preţul mediu plătit pentru un pachet de servicii care include cazare, masă, servicii de conferinţă şi entertainment este de 486 de lei/angajat. În cazul destinaţiilor din străinătate, serviciile de business travel la sol (cazări, rent-a-car, transferuri) au crescut cu 17,5%, cea mai solicitată destinaţie fiind Germania.

    „Extinderea portofoliului de clienţi business, precum şi diversificarea serviciilor oferite acestora, reprezintă un obiectiv prioritar pentru noi. Pentru a oferi clienţilor soluţii de optimizare a costurilor de călătorie, am realizat în ultimii ani investiţii de sute de mii de euro în tehnologie de travel, crescând şi mai mult competenţele echipei noastre de consultanţi”, declară Lucia Nora Morariu, Preşedinte Eximtur. 

    În ceea ce priveşte divizia leisure, peste 80.000 dintre clienţii Eximtur au petrecut anul trecut vacanţele în România, în timp ce peste 35.000 au optat pentru concedii în străinătate. Destinaţiile din România au înregistrat o creştere a vânzărilor de 48% faţă de anul 2015. Zona cea mai solicitată a fost litoralul, care a generat prin creşterea de 33% un volum de vânzări de peste 9 milioane de euro, urmată de staţiunile balneare, montane şi Delta Dunării, care au înregistrat o creştere de peste 100%, cu un volum total de peste 3 milioane de euro vânzări.

    Topul celor mai vândute destinaţii externe în 2016 include Grecia, Turcia, Bulgaria, Spania, la mare căutare fiind şi programele de tip croazieră. Cu toate că destinaţia Turcia, cea mai importantă ca volum de vânzări până în 2015 a scăzut,  volumul de vânzări pentru destinaţii externe al Eximtur  a depăşit 11,5 milioane de euro, având o uşoară creştere faţă de anul precedent.
     
    „Turismul intern va creşte şi în 2017, mai ales dacă se vor acorda voucherele de vacanţă promise bugetarilor. Estimăm, de asemenea, că se vor relansa mult şi unele destinaţii externe. Spania, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia vor fi în top, va continua să crească numărul turiştilor care aleg croaziere, programe de vacanţă la munte, în Austria, Germania, destinaţii exotice sau destinaţii mai speciale, precum Islanda, Danemarca, Finlanda sau Rusia. Dacă totul se desfaşoară normal, şi Turcia, destinaţie pentru care au crescut solicitările în perioada de Early Booking în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, are şanse să redevină principala destinaţie externă ca volum vânzări”, mai declară Lucia Nora Morariu.

  • Obama lasă o datorie de 9.335 de miliarde de dolari acumulată în timpul celor două mandate

    Creşterea datoriei în timpul celor două mandate de preşedinte ale lui Barack Obama reprezintă aproape 75.129 de dolari pentru fiecare persoană din Statele Unite care a avut un loc de muncă cu normă întreagă în decembrie.

    Datoria de aproape 9.335 de miliarde din timpul preşedinţiei lui Obama este departe de datoriile acumulate în mandatul altor preşedinţi. Datoria este aproape dublă faţă de cea înregistrată în mandatele preşedintelui George W. Bush, când suma s-a ridicat la aproape 4.889 de miliarde de dolari.

    În momentul în care Obama a fost învestit în funcţie, pe 20 ianuarie 2009, datoria federală era de aproape 10.626 de miliarde de dolari. Miercuri, 18 ianuarie 2017, datoria era de peste 19.961 de miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primarul General al Capitalei spune că autorităţile şi-au făcut treaba, dar imaginile din Bucureşti spun altă poveste – GALERIE FOTO

    Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că autorităţile şi-au făcut datoria şi au monitorizat permanent cum se face deszăpezirea în Bucureşt, dar firmele care ar fi trebuit să cureţe zăpada de pe străzi şi trotuare vor fi cu siguranţă amendate, fiindcă era loc de mai bine.

    Realitatea de pe străzile Bucureştiului pare a fi totuşi alta: staţii de autobuz acoperite de zăpadă, pietoni care circulă pe marginea drumului şi sute de străzi pe care nu a acţionat niciun utilaj de deszăpezire.

  • Cum reuşeşte acest tânăr să câştige până la 1.500 de dolari pe noapte, doar luând cina în faţa camerei web

    Mii de oameni din Coreea de Sud îl privesc pe acest adolescent cum mănâncă, în fiecare seară, în faţa camerei web. Acest fenomen social este larg răspândit la nivel local, fiind cunoscut ca „Mukbang” – o combinaţie între „a mânca” şi „a difuza” în limba coreeană. Telespectatorii îl privesc pe adolescentul BJ Patoo, dar şi pe alţii, în timp ce mănâncă, şi conversează  prin intermediul serviciului live streaming Afreeca TV, majoritatea abonaţilor fiind adolescenţi sau tineri. Aceştia îi pot face cadou stele virtuale celui care difuzează Mukbang, cu o valoare de 10 cenţi fiecare, care pot fi schimbate în bani.

    În 2013, cel mai bun BJ al Afreeca TV a câştigat suma de 250.000 de dolari. Majoritatea consideră că popularitatea fenomenului se datorează numărului mare de sud-coreeni care locuiesc singuri, în timp ce alţii consideră că e o metodă de a-ţi potoli pofta fără să mănânci. 

  • Regatul meu pentru un cal? Nu, sticle de rom pentru o datorie externă

    Cuba a găsit o metodă inedită de a-şi plăti datoria externă către Cehia.Vrea să-şi plătească datoria cu sticle de cel mai bun rom cubanez, scrie BBC.

    Cuba are o datorie de 276 milioane de dolari către autorităţile din Cehia şi vrea să-i ofere sticle de rom cât să-i ţină pe cehi un secol. Totuşi, şefi de la Praga au spus că ar vrea cel puţin o parte din datorie să fie recuperată sub formă de cash.

    Datoria există de pe vreama Războiului Rece când ambele ţări făceau parte din blocul comunist. Micuţa ţară din coasta SUA nu are banii necesari, însă are rom şi de aceea se oferă să-şi acopere datoria astfel. 

  • Situaţia economică europeană în primele trei trimestre ale anului 2016

    Economiile celor 19 ţări din inima Uniunii Europene a crescut într-un ritm susţinut în primele trei trimestre ale 2016. În primele trei luni din 2015, creşterea trimestrială a ajuns la 0,8%, apoi a scăzut la 0,5% în primul trimestru din 2016 şi a rămas la 0,4% tot restul anului.

    Această încetinire sugerează faptul că Europa încă se chinuieşte să iasă din criză, scrie The Economist. Incertitudinea politică, performanţă scăzută a economiei în afara UE şi comerţul global scăzut atârnă greu asupra creşterii economice. Deşi rata şomajului pe continet este scădere, încă mai sunt ţări unde şomajul rămâne foarte ridicat. Grecia conduce la acest capitol cu un şomaj de 23%, urmată de Spania (18%), apoi Croaţia cu 12,5%. Din toate ţările europene cea mai mică rată a şomajului este în Cehia şi Germania (în jur de 4%). În România şomajul se află în jur de 6%, potrivit datelor Eurostat. Ce este interesant este faptul că şomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) ajunge la 46% în Grecia, Spania (42,5%) şi Italia (37%). În România, puţin peste 20% dintre tineri sunt şomeri. În Germania doar 6-7% dintre tineri nu lucrează, iar Malta şi Cehia sunt la egalitate cu puţin sub 10%.

    În ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, lider detaşat este Luxemburg cu 89,000 de euro pe cap de locuitor, urmat de Irelanda (55.000 de euro) şi Danemarca (46.000 de euro). Cum era de aşteptat, România se află la coada clasamentului cu aproximativ 7000 de euro pe cap de locuitor, însă nu suntem ultimii, ultimul loc revenind-ui Bulgariei cu aproximativ 6000 de euro.

    Dacă la capitolul PIB pe cap de locuitor nu stăm extraordinar, când vine vorba de datoria publică stăm bine. Estonienii datorează cel mai puţin (0-19% din PIB), urmaţi de alţi nordici precum suedezii, letonienii sau danezii, toţi cu o datorie de 20-30% din PIB. România, Polonia, Slovacia şi Lituatinia au o datorie publică de 40-59% din PIB, pe când datoria Portugaliei, Italiei, Greciei sau Ciprului depăşeşte 100% din PIB.

    Per total, economia României se află într-o stare bună, în ultimul trimestru înregistrând o creştere de 4,6%, cea mai mare din Europa, urmată de Luxemburg (4,4%) apoi de Irlanda (4,3%).Cea mai lentă creştere are loc în Danemarca (0,25%), apoi în Letonia (0,7%) şi Italia (0,8%).

    The Economist notează că per total, situaţia economică a continentului în 2017 este incertă. Părăsirea iminentă a Marii Britanii a Uniunii Europene sigur va deveni o sursă de instabilitate economică, dar şi politicile comerciale protecţioniste ale noului preşedinte al Statelor Unite ar putea avea un efect de îngheţare al creşterii economice europene. 

  • Wizz Air a pierdut în instanţă o nouă luptă. Compania ar datora angajaţilor din România cinci milioane de euro

    Sindicatul Aerolimit Professional, din cadrul companiei Wizz Air, a primit o decizie favorabilă din partea Tribunalului Ilfov în privinţa drepturilor salariale şi a sporurilor specifice din domeniul aviaţiei, potrivit unor informaţii trimise de reprezentanţii Sindicatului Aerolimit Professional.

    Astfel, la 10 noiembrie 2016, Tribunalul Ilfov, printr-o hotărâre ce are drept obiect drepturi băneşti, obligă Wizz Air să plătească reclamanţilor sporul de vechime în muncă de 25% şi a sporului de condiţii speciale de 25%, în raport de salariul brut de bază din contractul individual de muncă al fiecăruia, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

    Totodată, compania este obligată să plătească reclamanţilor sumele de bani aferente orelor lucrate în weekend şi sărbători legale în perioada 2012-2014, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală, începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi. Wizz Air trebuie de asemenea să plătească reclamanţilor sume de bani care reprezintă sporul de noapte, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală începând cu data formulării cererii de chemare în judecată-27.02.2015 şi până la plata efectivă a acestor drepturi.

    Tribunalul Ilfov obligă societatea Wizz Air la plata unor sume în medie de 5000 de euro/an pentru fiecare salariat sau fost salariat reclamant. În procesul câştigat recent, au existat 19 reclamanţi, iar valoarea sumei pe care Wizz Air o are de platit angajatilor ajunge la 100.000 de euro. Reprezentanţii sindicatului estimeaza insa valoarea totala a prejudiciului adus angajatilor Wizz Air din Romania la cinci milioane de euro (calculând media de 5000 euro/an/salariat x 100 salariaţi în medie x 10 ani = 5 milioane euro). 

    ”Istoricul litigiului de muncă cuprinde un lung şir de procese, multe dintre acestea finalizate definitiv, altele iniţiate datorită comportamentului inexplicabil al societăţii Wizz Air de a sfida hotărâri judecătoreşti si de a continua în aceeaşi notă abuzivă şi personală, dar mai ales hărţuitoare la adresa liderilor de sindicat. Aceştia au fost suspendaţi din activitatea profesională sub diferite pretexte, ignorând chiar şi decizia Curţii Constituţionale a României. Discriminarea liderilor de sindicat a fost confirmată atât de CNCD, cât şi de Curtea de Apel Bucureşti”, explică reprezentanţii sindicatului Aerolimit Professional în comunicatul trimis.

    Cazul a fost susţinut de Avocatul Costel Gâlcă, acesta fiind şi cel care s-a ocupat de procesul liderului de Sindicat, Mircea Constantin, concediat pe false motive discipliare. La sfârşitul anului 2014, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional, liderul acestuia, Mircea Constantin,a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta.

    Reprezentanţii companiei Wizz Air au declarat că sunt dezamăgiţi în ce priveşte decizia recentă  a Tribunalului Ilfov. 

    “Wizz Air îşi exprimă dezamăgirea faţă de această decizie ce contrazice în totalitate hotărârea precedentă, din martie 2016, referitoare la o revendicare similară, în favoarea Wizz Air, declarată finală şi obligatorie. Wizz Air va face apel la următorul nivel odată ce decizia va fi emisă, deoarece există o argumentaţie solidă care susţine poziţia companiei. Wizz Air s-a supus şi va continua să se supună tuturor regulilor şi legislaţiei muncii din ţările în care operează. Nu vom mai face alte comentarii, întrucât cazul este încă în desfăşurare”, au declarat reprezentanţii Wizz Air astăzi. 

     

     

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • FOCUS: Oraşe, pe datorie: din cinci proiecte, unul suportă corecţii şi afectează bugetul local

    La nivel naţional, sunt zeci de proiecte realizate din fonduri europene care au suferit corecţii fiindcă funcţionarii îndrituiţi să le implementeze au comis greşeli administrative. Corecţiile nu sunt monitorizate la nivel central, însă reprezintă puncte care trag în jos rata reală de absorbţie a fondurilor nerambursabile din fonduri structurale şi de investiţii.

    Aşa se explică de ce, la data de 31 iulie 2016, rata efectivă de absorbţie (suma rambursată de CE) era de 71,76%, rata sumelor încasate, cu tot cu avans, era de 82,81%, iar rata de absorbţie curentă era de 76,69 (suma rezultată din declaraţiile transmise la CE). Nu sunt luate în calcul fondurile nerambursabile puse la dispoziţia membrilor UE de state care sunt în Europa, dar care nu fac parte din Uniune, precum Norvegia, state care şi-au protejat fondurile impunând reguli de rambursare de 100% în cazul sesizării unei nereguli.

    Brăila este unul dintre municipiile fruntaşe în materie de proiecte scrise şi derulate din fonduri nerambursabile în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, dar numărul corecţiilor este la fel de mare ca acela al proiectelor. ”S-au implementat 35 de proiecte cu finanţare din fonduri structurale, valoarea totală a acestora este de 436.137.116,94 lei. Corecţiile aplicate sunt în valoare de 26.544.651,08 lei, inclusiv TVA, pentru proiectele de reabilitare a pasajului pietonal din Piaţa Independenţei (n.r. platoul central pe care se află palatul administrativ al municipiului), modernizarea Bulevardului Dorobanţilor şi reabilitarea zonei de promenadă dintre Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării (n.r. centrul nou, unde au loc toate evenimentele importante din oraş)”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Brăila, sub semnătura primarului Viorel Marian Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dependenţa Chinei de datorie este mai mare ca niciodată, ceea ce poate să însemne o creştere nesănătoasă

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în imobiliare.

    China înghite cantităţi uri­aşe de datorii pentru a-şi ali­menta creşterea econo­mi­că agresivă, iar acest lucru pare să-i sperie pe unii atât de mult încât se tem că sistemul bancar chinezesc nu va suporta povara şi se va prăbuşi.

    Alţii, mai prudenţi, atenţionează că această febră a datoriei, chiar dacă nu va scăpa de sub control, va lăsa creşterea economică cu sechele.

    Încetinirea brutală a economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume, a destabilizat deja ţările emergente producătoare de materii prime şi comerţul mondial.

    Creditele noi pe termen mediu şi lung contractate de gospodării au cres­cut în august cu 32,2% faţă de luna simi­lară a anului anterior, cel mai rapid avans din 2010. Aceste credite repre­zintă mai ales ipoteci, iar saltul ameţitor suge­rează că oamenii se grăbesc deoa­rece se aşteaptă la înăsprirea condiţiilor de creditare şi de achiziţionare a locuin­ţe­lor, se arată într-o analiză a Credit Suisse, citată de Business Insider.

    Investitorii şi speculatorii au ignorat măsurile de temperare ale Beijingului şi au pompat bani, ducând la accelerarea la 6% în august a creşterii investiţiilor în active imobiliare. Aceste investiţii au ur­cat cu 5,4% în perioada ianuarie-au­gust faţă de anul anterior, potrivit statis­ticii oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro