“În prezent, Uniunea Europeană, în special ţările puternic îndatorate, au în faţă un deceniu pierdut. De fapt ar putea fi vorba de mai mult de un deceniu, având în vedere că Japonia s-a confruntat cu o situaţie similară, respectiv un boom imobiliar urmat de o criză bancară şi a ajuns la 25 de ani fără creştere”, a spus Soros. El a avertizat că acest fapt va provoca tensiuni în Uniunea Europeană care ar putea să o distrugă, acesta fiind “un pericol real”. Soros a făcut afirmaţiile într-un interviu pentru CNN care urmează să fie difuzat duminică.
Tag: criza economica
-
Care va fi evoluţia crizei în Europa şi România?
Noul an a început cu avertismente adresate, pe un ton mult mai înalt decât cu un an în urmă, de politicieni şi de analiştii economici că 2012 va fi “anul tuturor riscurilor” (Nicolas Sarkozy), “mai greu pentru zona euro decât precedentul. (Angela Merkel) şi că economia mondială se află “într-o situaţie periculoasă” (Christine Lagarde).
Motivul e că, departe de a-şi fi găsit o rezolvare în 2011, criza nu doar continuă, dar îmbracă aspecte noi: austeritatea din ultimii doi ani n-a reuşit să convingă pieţele că problema datoriilor poate fi rezolvată, ci doar să scadă nivelul de trai al oamenilor, iar stimulentele lansate de guverne şi bănci centrale n-au reuşit să influenţeze o creştere a economiei perceptibilă de populaţie prin crearea de locuri de muncă.
Or, anul acesta vine scadenţa, de data aceasta nu din partea pieţelor, ci a cetăţenilor: 2012 este an electoral în SUA (alegeri prezidenţiale), Franţa (prezidenţiale şi parlamentare), Germania (locale), la care s-ar mai putea adăuga alegeri anticipate în ţări ca Italia sau chiar Marea Britanie, conform unor estimări ale Nomura, dacă efectele crizei se adâncesc. Contextul electoral creşte riscul unor divergenţe politice acute, cu urmări nefaste pentru economie; în Europa, o astfel de dispută ar putea apărea între Germania Angelei Merkel şi Franţa socialistului François Hollande, candidatul cu cele mai mari şanse de a deveni preşedinte după alegerile din mai, care susţine euroobligaţiunile comune şi combate principiul bugetului echilibrat, adică exact pe dos faţă de Merkel.
Un dezacord între cele mai mari puteri europene “ar genera un recul serios al procesului politic din Europa”, cu efecte nefavorabile pe pieţele financiare, susţin analiştii Danske Bank.
Când şi cum s-ar putea tranşa astfel de tensiuni? Vasile Iuga, country managing partner al PwC România, crede că încă din primul trimestru se va contura un deznodământ al crizei din zona euro, oferind patru scenarii posibile: 1) expansiunea masei monetare, cu BCE care va injecta lichiditate în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile; “recesiunea este evitată, ratele dobânzilor sunt menţinute la un nivel scăzut pe termen scurt, dar inflaţia va depăşi ţinta de 2%, în vreme ce moneda euro se va deprecia”; 2) defaulturi ordonate ale celor mai îndatorate state, “ceea ce va conduce la o contracţie a economiei şi o recesiune prelungită între doi şi trei ani, generând o scădere cumulată de aproximativ 5% a PIB în zona euro”; 3) ieşirea Greciei din zona euro, ceea ce îi va atrage “o recesiune severă, o depreciere rapidă a noii monede şi un puseu inflaţionist, în timp ce statele rămase în zona euro vor căuta să protejeze moneda printr-o disciplină fiscală dură şi prin luarea de măsuri care să redea încrederea investitorilor, însă se vor confrunta cu o recesiune de până la doi ani”; 4) apariţia unui nou bloc monetar, în virtutea unui acord franco-german care lasă loc pentru apariţia unui bloc monetar mai mic şi mai strict reglementat.
Efectul: “noua monedă euro ar urma să se aprecieze puternic, iar economiile din noul bloc monetar ar trece printr-un boom al consumului intern; în schimb, economiile excluse vor înregistra o depreciere puternică a monedelor proprii şi se vor confrunta cu o recesiune masivă”.
Dacă liderii europeni vor opta pentru menţinerea zonei euro în forma actuală, statele puternice vor fi nevoite să facă însă un efort considerabil pentru a finanţa Mecanismul European pentru Stabilitate Financiară, în timp ce statele cu datorii mari vor fi obligate să-şi asume noi programe de austeritate, dar şi reforme structurale de ameliorare a competitivităţii.
-
Moody’s: Sistemul bancar românesc riscă să fie grav afectat de crizele europene
“Moody’s consideră că criza va afecta sistemul bancar din România prin, 1: slăbirea cererii pentru exporturi şi încetinirea investiţiilor străine directe, 2: nivelul ridicat de creditare în valută din sistem, de peste 60% din soldul total al împrumuturilor şi, 3: o potenţială slăbire a angajamentului băncilor mamă faţă de operaţiunile din ţară. Aceste mecanisme de transmitere vor reduce probabil disponibilitatea finanţării, vor deteriora calitatea activelor, vor creşte pierderile şi vor exercita presiuni asupra capitalului, factori care, în consecinţă, ar putea aplica presiuni tot mai puternice asupra ratingurilor de credit ale băncilor”, se arată într-o analiză a agenţiei de evaluare financiară. Moody’s anticipează că deteriorarea condiţiilor operaţionale va determina calitatea activelor să scadă, sau cel puţin să rămână sub presiuni semnificative.
-
Jumătate dintre români se aşteaptă la cel puţin încă trei ani de criză economică
Acestea sunt datele apărute în cea mai recentă analiză realizată de Fundaţia Soros România în cadrul programului Studii Electorale Româneşti, realizat în noiembrie 2011. Dacă în iunie 2009 familiile a 16% dintre respondenţi erau afectate de şomaj temporar sau concediu forţat, în noiembrie 2011 procentul a crescut la 24%.
25% dintre români declară în noiembrie 2011 că ei sau altcineva din familie şi‐au pierdut locul de muncă, faţă de 18% în iunie 2009. Faţă de 24% dintre intervievaţii din 2009 care afirmau că lor sau cuiva din familie le-au scăzut veniturile, în 2011 57% dintre români reclamă acelaşi lucru.
şi cei care afirmă că au pierdut o parte din investiţii sunt mai mulţi în 2011 faţă de
2009, creşterea fiind de la 5% în urmă cu doi ani la 8% în luna noiembrie a acestui an. 70% dintre cei intervievaţi consideră că au fost afectaţi de criză la nivel personal în mare sau foarte mare măsură, în timp ce 27% consideră că au fost afectaţi în mică sau foarte mică măsură.Românii nu sunt optimişti cu privire la durata crizei economice: 48% sunt de părere că actuala criză va dura mai mult de trei ani, 23% văd un final al crizei în cel mult trei ani şi numai 6% întrevăd un final al crizei în mai puţin de un an.
-
Mii de manifestanţi la New York împotriva efectelor crizei economice
Această manifestaţie, zgomotoasă dar paşnică, a fost cea mai importantă de la ocuparea, în urmă cu mai multe zile, a Liberty Plaza de către manifestanţi care se opun “climatului economic şi politic actual”. “Bancherii toţi nazişti”, “oamenii înaintea dolarilor” sau “NYPD protejează miliardarii şi Wall Street”, se putea citi pe pancartele afişate de manifestanţi, care scandau “am fost vânduţi”, în timp ce erau supravegheaţi atent de poliţişti.
-
Americanii uită pentru o zi diviziunile politice şi criza economică pentru a comemora 11 septembrie
Într-un New York unde securitatea a fost consolidată din cauza unei ameninţări “necoroborate” cu atentate plănuite de Al-Qaida, preşedintele Barack Obama urmează să asiste în cursul dimineţii, împreună cu predecesorul său George W. Bush, la o ceremonie în memoria celor aproximativ 3.000 de persoane ucise în atentate.
Ceremonia are loc, ca în fiecare an, în apropierea unei zone în plină reconstrucţie, Ground Zero, în prezenţa familiilor victimelor. Pentru prima dată, aceasta se va desfăşura în timp ce liderul Al-Qaida, Osama ben Laden, este mort, fiind ucis de un comando american la 2 mai.
Numele morţilor vor fi citite pe rând, cu momente de reculegere la orele la care cele două avioane de linie au lovit turnurile în 2001, la care acestea s-au prăbuşit, când a avut loc atacul asupra Pentagonului şi la ora la care s-a prăbuşit un avion în Shanksville, Pennsylvania.
Familiile vor asista ulterior la inaugurarea memorialului 11 septembrie, un spaţiu vast plantat cu stejari, pentru a încheia cei cinci ani de lucrări. Două bazine imense săpate în locul unde se înălţau odinioară turnurile World Trade Center, poartă în prezent, înscrise în bronz, numele victimelor.
Obama va merge apoi la Shanksville şi la Pentagon, după care va asista la un concert la Kennedy Center din Washington.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Stiglitz: Criza a scos la iveala “erori majore” in ideile economice
Printre premisele care s-au dovedit a fi gresite se afla
teoriile conform carora agentii economici se comporta rational si
cele conform carora pietele financiare sunt competitive si
eficiente, a spus Stiglitz in cadrul unei prezentari pregatite
pentru duminica.Mai multe amanunte pe
www.zf.ro -
Plosceanu, ARACO: Sunt multe masuri propuse de mediul patronal pe care Guvernul nu le-a acceptat
"Sunt multe masuri pe care guvernul nu le-a acceptat din cele propuse de mediul patronal. Sunt si cateva masuri acceptate politic, aprobate in Parlament, care trebuiau aplicate imediat si care au trenat in semestrul I, cum ar fi compensarea TVA, finantari pentru infrastructura, plata creantelor, reabilitarea energetica a cladirilor, actualizarea codului fiscal sau neimpozitarea profitului reinvestit", a declarat Laurentiu Plosceanu.
Presedintele ARACO, asociatie care reprezinta 1.500 de companii din constructii cu afaceri de peste 1,5 miliarde de euro, considera ca insuccesele economice din primul semestru se vor amplifica in urmatoarele luni, piata constructiilor urmand sa scada in acest an cu mai mult de 8%, cat reprezinta ultima estimare a Fondului Monetar International privind evolutia economiei romanesti in 2009.
Laurentiu Plosceanu considera ca printre masurile indispensabile si urgente pe care autoritatile ar trebui sa le ia in urmatoarea perioada se numara finantarea consistenta a proiectelor existente sau a celor noi in sectorul de constructii, modificarea si actualizarea legislatiei achizitiilor publice, plata TVA la incasarea creantelor si compensarea TVA cu diversele datorii catre bugetele de stat si extinderea valorica a programului de reabilitare energetica.
Click aici pentru a citi mai multe masuri anti-criza propuse autoritatilor de catre oamenii de afaceri.
-
Criza economica nu a atins punctul maxim in Romania!
Peste 400 de economisti, romani si straini, incearca sa gaseasca solutii pentru problemele cu care se confrunta tara noastra. Ei cred ca aceasta perioada dificila va mai dura cel putin un an, dupa care economia isi va reveni incet. "Din punctul meu de vedere, cred ca acum noi simtim doar un aer rece al crizei in ceafa, dar la noi inca nu si-a spus ultimul cuvant , nu a ajuns la fundul sacului. Este o situatie grea, chiar inspaimantatoare", a spus prof.univ.dr. Ion Mihailescu, presedintele Camerei Auditorilor Financiari din Romania.
Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
-
Cel mai formidabil bloc economic al lumii
Uniunea Europeana este un experiment extraordinar de impartire a suveranitatii, de creare a unei zone de pace care se intinde acum din Marea Britanie si pana in Balcani. Uniunea celor 27 de state este cel mai formidabil bloc economic al lumii, cumuland 491 de milioane de oameni intr-o piata integrata care produce aproape cu o treime mai mult decat Statele Unite.
Dar criza economica globala a aratat fara tagada ca Uniunea Europeana e inca mai putin decat suma membrilor sai. Criza a pus Uniunea in fata celei mai mari provocari de pana acum si chiar si multi dintre eurooptimistii convinsi cred ca a cam picat acest test. Liderii europeni, concentrati pe chestiuni de politici interne, sunt in dezacord cu privire la ce ar trebui facut pentru combaterea crizei. Nu s-au inteles cu privire la cat de mult trebuie stimulata economia. Se contrazic daca Banca Centrala Europeana ar trebui sa se preocupe mai mult de recesiunea acuta sau de viitoarea inflatie. Si s-au grabit sa protejeze locurile de munca din pietele proprii in dauna celor din celelalte state membre.
Recentele alegeri europarlamentare i ncheiate la 7 iunie au eliminat orice dubiu. Au votat doar 43% dintre europeni – un minim istoric, in ciuda crizei financiare si a votului obligatoriu din unele state membre. Partidele de extrema dreapta, care se opun Uniunii si imigrantilor veniti din statele membre mai sarace, au inregistrat scoruri considerabile, la fel ca si ecologistii. Cei ce totusi s-au dus la vot au avut in vedere in mare parte probleme de politica interna.
Clasa conducatoare a Americii e subminata de razboaie intestine, iar modelul economic american al pietei libere, slab reglementate, este puternic contestat, astfel incat Europa are un cuvant mai greu de spus. “Modelul european” al interventionismului semnificativ al guvernului in economie, care propune reglementarea pietelor financiare, a industriei si a pietei muncii si sisteme generoase de pensii si de asigurari medicale gestionate de catre stat este deja laudat in unele cercuri ca o alternativa devenita brusc viabila la capitalismul de stil anglo-american.
Dar, desi criza ipotecilor secundare a inceput in Statele Unite, Europa a suferit sensibil mai mult. Fondul Monetar International estimeaza ca bancile europene detineau mai multe active toxice decat cele americane, desi si-au ajustat mai putin decat acestea valoarea contabila a activelor. Deficitele bugetare cresc, iar somajul, in special in randul tinerilor, este deja la maximul ultimilor 10 ani. Si cum reactia la criza se impiedica de disensiunile din UE, multi economisti se asteapta acum ca efectele problemelor sa dureze aici mai mult decat peste Atlantic.
“Suntem in toiul unei crize foarte severe”, spune Joschka Fischer, politician al Partidului Verzilor si fost ministru de externe al Germaniei. “Avem o lipsa cronica de lideri si suntem prinsi exact in mijlocul vartejului”. Principala infruntare in interiorul Uniunii a fost intotdeauna intre prioritatile nationale si interesele comunitare. Cedarea drepturilor si a atributelor puterii nationale – asupra monedei, a schimburilor comerciale, a regulamentelor vamale – nu a fost niciodata un lucru simplu, nici chiar in vremurile bune. In cele rele, cum e actuala criza, politicile nationale iau fata interesului comun. Liderii actioneaza ca sa protejeze industriile locale, muncitorii si electoratul, cu pretul sacrificarii celor din alte state. Muncitorii sunt nemultumiti din cauza sacrificiilor pe care simt ca trebuie sa le faca din cauza imigrantilor.
La fabrica de anvelope Goodyear Dunlop din Amiens, nordul Frantei, Thierry Fagot, 36 de ani, isi pierde locul de munca pe care l-a avut vreme de 13 ani. El priveste competitia din interiorul Uniunii ca una dintre explicatiile pentru ce se intampla.