BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Românul care face concurenţă Apple

    Andrei Pitiş, fost general manager al Ixia România, a revenit în antreprenoriat, după ce în ultimii ani a fost angel investor în companii tehnologice precum CleverTaxi. Pitiş a lansat la sfârşitul anului trecut start-up-ul Vector Watch, cu intenţia de a schimba modul în care oamenii foloesc ceasurile inteligente şi tehnologiile de tip wearable.  Lui i s-au alaturat cofondatorii Irina Alexandru şi Dan Tudose, cu experienţă în design de produs, respectiv design hardware, şi alţi ingineri hardware, designeri şi dezvoltatori software.  În prezent, compania are birouri în Olanda şi România, iar în cadrul acesteia lucrează 10 angajaţi. Compania pregăteşte lansarea globală a primei gamei de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    Vector Watch a atras recent o investiţie de 500.000 Euro, din partea GECAD Group. Anterior, GECAD Group a investit într-o serie de companii tehnologice printre care RAV, ePayment şi Avangate. Cu sediul in Bucureşti, Vector Watch are 10 angajaţi şi pregăteşte lansarea globală a primei sale game de ceasuri inteligente către finalul acestui an.

    “Investim în companii care au capacitarea de a schimba pieţele în care sunt prezente şi credem că Vector Watch este un astfel de start-up”, explică Radu Georgescu, Founding Partner la GECAD Group.

    “Suntem bucuroşi că am reuşit să atragem o primă investiţie din partea unui investitor atât de selectiv cum este GECAD Group. Investiţia ne va ajuta la finalizarea designului ceasurilor şi realizarea unei serii 0 necomerciale.”, declară Andrei Pitiş, fondator si CEO Vector Watch.

    Ceasul Vector WatcH va fi lansat astfel aproximativ în aceeaşi perioadă cu primul smartwatch Apple, iWatch, pregătit de asemenea pentru lansare anul acesta şi despre care se spune că va stabili recorduri în materia de vânzări şi profit. La un preţ de 300 dolari, noul iWatch ar urma să vândă 30 – 60 milioane unităţi doar în primul an, potrivit presei internaţionale. Piaţa dispozitivelor de purtat este aşteptată să crească masiv în perioada următoare, ajungând până în anul 2018 să genereze vânzări de 18 miliarde dolari anual.

     

  • Profitul Samsung a scăzut cu 24% în trimestrul al doilea, din cauza concurenţei rivalilor din China

     Samsung se aşteaptă, însă, la revenirea vânzărilor în trimestrul al treilea, susţinute de noi produse şi de divizia de ecrane a grupului, notează Bloomberg.

    Trimestrul al doilea, încheiat în iunie, este al treilea trimestru în care conglomeratul sud-coreean raportează declinul profitului.

    Samsung se află sub presiune atât din partea Apple pe segmentul premium, cât şi din partea producătorilor chinezi Xiaomi şi Lenovo, care adaugă funcţii tot mai compleze telefoanelor ieftine pentru a atrage cumpărătorii cu buget limitat.

    Aprecierea wonului a redus profitul grupului după repatrierea câştigurilor din străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LPF: Sperăm că RCS&RDS va renunţa la şicanările împotriva LPF şi abonaţii vor putea să vadă Liga 1

     LPF a publicat, luni, pe site-ul propriu, un comunicat de presă, ca reacţie “faţă de acţiunile companiei RCS&RDS din ultima perioadă prin care aceasta încearcă să manipuleze opinia publică şi justiţia din România în legătură cu pretinse încălcări ale legislaţiei concurenţei de către Liga Profesionistă de Fotbal”.

    “Compania RCS&RDS a cunoscut încă din data de 2 aprilie 2014 că partenerul media al Ligii Profesioniste de Fotbal, compania Intel Sky Broadcast Ltd, a iniţiat negocieri cu distribuitorii de servicii de programe audiovizuale, prin intermediul unei cereri publice de oferte, în vederea difuzării meciurilor din cadrul competiţiei Campionatul Naţional “Liga I”. În acest sens, compania RCS&RDS a avut şi are în continuare posibilitatea de a se adresa reprezentantului Intel Sky Broadcast Ltd în România, respectiv Societatea de Avocaţi «Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii», pentru a purta negocieri cu privire la difuzarea jocurilor din competiţia Campionatul Naţional «Liga I»”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Franţa vrea să atragă 100 de milioane de turişti străini pe an, faţă de 83 de milioane în 2012

     Guvernul francez a promis la o conferinţă cu profesioniştii sectorului un nou început pentru turism, cu o îmbunătăţire a ofertei care să permită Franţei să facă faţă concurenţei crescute din partea altor destinaţii.

    “Turismul este cea mai mare industrie a lumii, reprezentând 12% din PIB-ul mondial şi peste 200 de milioane de locuri de muncă”, a spus Fabius.

    Fleur Pellerin, secretar de stat în Turism şi Comerţ Exterior, a spus că turismul nu este un subiect amuzant sau secundar, ci este la fel de important ca exporturile.

    Pellin a făcut referire la cinci priorităţi ale strategiei în turism, respectiv promovarea mai bună a Franţei ca destinaţie, reducerea nemulţumirilor turiştilor, în special cele legate de obţinerea vizelor, regăsirea sensului de ospitalitate, având în vedere că de multe ori îndeplinirea serviciilor este confundată cu servilismul. Alte priorităţi sunt ofensiva pe Internet, care trebuie considerat noua realitate a turismului şi nu “lupul cel mai şi rău” şi susţinerea francezilor să plece în mai multe vacanţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE anchetează avantajele fiscale oferite de Irlanda, Luxemburg şi Olanda multinaţionalelor

    CE suspectează că autorităţile din aceste ţări ar fi subestimat intenţionat profitul impozabil, permiţând companiilor menţionate să plătească impozite mai mici şi vizează practica transferării profiturilor între entităţile aceleiaşi multinaţionale, cu scopul de a reduce factura fiscală.

    În cazul Irlandei, suspiciunea a pornit de la o audiere în Senatul SUA din mai 2013, unde şeful Apple, Tim Cook, comunicase că a negociat un acord special în privinţa impozitării încheiat cu guvernul de la Dublin încă din 1980, când compania a început afaceri în Irlanda. Compania făcuse cunoscut că a plătit numai 2% impozit pe profit pentru cele două subsidiare ale sale înregistrate în Irlanda.

    Ca atare, CE a solicitat autorităţilor fiscale irlandeze o serie de documente pe baza cărora a apărut la Bruxelles suspiciunea că aranjamentele oferite Apple constituie ajutor ilegal de stat. Potrivit presei irlandeze, Apple a reacţionat la ştirea declanşării anchetei, afirmând că beneficiază de acelaşi regim fiscal ca orice investitor şi că de la lansarea iPhone în 2007, sumele plătite statului irlandez au crescut de zece ori.

    Ancheta va contribui la conflictul pe tema desemnării lui Jean-Claude Juncker pentru postul de preşedinte al CE, având în vedere că majoritatea deciziilor cu dedicaţie pentru Fiat au fost negociate pe când Juncker era prim-ministru în Luxemburg.

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • China a depăşit Japonia şi a devenit cel mai mare cumpărător de roboţi industriali din lume

     Companiile din China au cumpărat anul trecut unul din cinci roboţi industriali vânduţi la nivel global, depăşind astfel Japonia, recunoscută timp de decenii pentru utlizarea tehnologiilor avansate în producţie, scrie cotidianul Financial Times.

    China a cumpărat 36.560 de roboţi industriali, în creştere cu aproape 60% faţă de anul 2012, arată datele Federaţiei Internaţionale de Robotică, organizaţie a industriei de profil, cu sediul în Germania.

    Japonia a cumpărat 26.015 roboţi anul trecut, în timp ce locul al treilea a fost ocupat de Statele Unite cu 23.679.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro
     

  • Utilizarea în comun a reţelelor de telefonie mobilă, reglementată de Consiliul Concurenţei

     “Documentul «Orientări asupra acordurilor de co-investiţie, respectiv de utilizare partajată a reţelelor de comunicaţii electronice mobile» are un caracter general, scopul fiind de informare şi îndrumare a operatorilor care doresc să încheie asemenea asocieri. Dorim să oferim o imagine de ansamblu a modului de abordare a acestui tip de acorduri orizontale, aspectele particulare fiind abordate în funcţie de eventuala cazuistică specifică” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Deşi implementarea unor astfel de acorduri conduce la eficienţă economică pentru companiile implicate, există riscul apariţiei unor probleme din punct de vedere al concurenţei, cum ar fi schimbul de informaţii confidenţiale ce poate avea ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului concurenţial al părţilor la acord, se mai spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • JP Morgan se teme de concurenţa Facebook şi Google

    “Suntem unul dintre cele mai mari sisteme de plată din lume, dar vom întâmpina concurenţă din partea Google, Facebook şi a altora”, a spus Dimon la o conferinţă Euromoney organizată la Riad, capitala Arabiei Saudite.

    Companiile concurează pentru prezenţa pe piaţa globală a plăţilor electronice, cu o valoare estimată de până la 1.800 de miliarde de dolari pe an, potrivit unui raport al Capgemini. Google a creat Wallet, un sistem care utilizează smartphone-urile, în timp ce Facebook vrea să obţină în Irlanda aprobări pentru un serviciu care să permită utilizatorilor să depună bani prin intermediul site-ului, a scris în aprilie cotidianul Financial Times.

    Autorităţile de reglementare trebuie să se decidă dacă ar trebui să supravegheze aceste companii dacă oferă servicii financiare. “În niciun caz Google nu vrea să fie o bancă reglementată”, a spus el. Apple, care are informaţii despre peste 400 de milioane de carduri prin iTunes Store, analizează o extindere a sistemului de plăţi prin dispozitive mobile, a declarat în ianuarie o sursă apropiată situaţiei.  PayPal, sistemul de plăţi online deţinut de eBay, asigură aproximativ 40% din veniturile companiei americane. JPMorgan va continua să concureze pe această piaţă şi în noul context.

    De asemenea, concurenţa din partea instituţiilor financiare nebancare este în creştere, întrucât băncile trebuie să respecte standarde tot mai stricte la nivel global referitoare la capitalizare. Firme specializate în acordarea de împrumuturi, fonduri monetare şi alte instituţii financiare oferă servicii similare celor ale băncilor într-un climat mult mai puţin reglementat.

  • Circa 15% dintre centrele comerciale din România şi-ar putea schimba destinaţia

     “Dacă facem o structurare a centrelor comerciale existente în A, B, C şi D, în care A reprezintă proiectele dominante şi B cele mai puţin dominante, iar C şi D centrele prea mici, pot să spun că A şi B pot să supravieţuiască şi să se adapteze cererii şi pieţei, în timp ce pentru C şi D vom vedea un trend de repoziţionare şi de schimbare de destinaţie, mai ales că mai sunt şi alte proiecte în curs de planificare”, a declarat Brigitte Schmitt, managing partner al firmei Oasis Shopping Center Services, divizia de administrare comercială şi tehnică pentru sectorul de retail a dezvoltatorului imobiliar Oasis.

    În opinia sa, în categoria C şi D se încadrează circa 30-35% din stocul de centre comerciale de pe piaţa locală, în timp ce 10-15% din stoc îşi va schimba destinaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro