Tag: comunitate

  • (P) Telekom Romania oferă până la 50.000 de Euro pentru proiecte destinate comunităţii

    Beneficiind de implicarea comunităţii, Telekom Romania a selectat din cadrul celor 6 teme principale listate pe www.teimplici.ro, cele mai importante 12 arii, ca nivel de interes, în care va investi fonduri pentru dezvoltarea de proiecte de responsabilitatea socială. Ariile de înscriere a proiectelor sunt:

    1. Educaţie sanitară preventivă;
    2. Învaţă să fii voluntar;
    3. Pregătire pentru viaţă;
    4. Nutriţie sănătoasă;
    5. Sănătatea în mediul rural;
    6. Stil de viaţă sănătos;
    7. Dezvoltare durabilă;
    8. Educaţia în domeniul mediului;
    9. Inovaţie în domeniul educaţiei;
    10. Inovaţie în domeniul sănătăţii;
    11. Transportul alternativ;
    12. Protejarea copiilor, vârstnicilor şi a victimelor violenţelor.

    Toate organizaţiile non-guvernamentale cu proiecte care pot fi încadrate în aceste 12 arii sunt invitate să le înscrie pe platforma www.teimplici.ro în perioada 22 octombrie – 12 noiembrie 2014.

    Printre criteriile de eligibilitate ale proiectelor se numără: capacitatea de a livra rezultate sustenabile şi măsurabile; contribuţia ONG-ului să fie de minimum 20% din valoarea întregului proiect; suma solicitată să fie de maximum 5.000 euro. Fiecare participant are dreptul să înscrie un singur proiect, în cadrul ariei în care consideră că are cea mai bună expertiză. Mai multe detalii despre condiţiile de participare şi de eligibilitate a proiectelor sunt disponibile aici, pe www.teimplici.ro.

    În perioada 14 noiembrie – 3 decembrie proiectele înscrise vor putea fi votate public pe platforma teimplici.ro şi vor fi evaluate simultan de către un juriu de specialitate. Votul publicului va reprezenta 50% din nota finală a fiecărui proiect.

    Juriul este format din următoarele personalităţi: Cristina Bazavan – blogger, Cristi China Birta – blogger, Lăcrămioara Botezatu – Project Manager www.csrmedia.ro, Florin Ghindă – Fondator Romaniapozitiva.ro, Paula Herlo – jurnalist, Mircea Kivu – Sociolog FDSC, Ionuţ Sibian – Director Executiv FDSC şi Ruxandra Vodă, Director Comunicare, grupul de companii Telekom Romania.

    Proiectele câştigătoare vor fi anunţate pe data de 11 decembrie 2014, iar implementarea lor se va realiza în decursul anului 2015.

    Proiectul teimplici.ro a fost lansat în vara acestui an, românii fiind invitati să îşi exprime părerea cu privire la cele mai importante direcţii în care ar trebui să se investească în societatea din România. Au fost propuse pe platformă 6 teme principale, iar în urma celor peste 18.600 de voturi primite din partea publicului, acestea s-au clasat după cum urmează ca relevanţă: Educaţie, Sănătate, Mediu, Inovaţie, Dezvoltare şi Protecţie socială. În cadrul acestor teme, utilizatorii site-ului teimplici.ro au fost invitaţi să propună şi arii specifice de intervenţie, iar din cele peste 80 de arii menţionate pe platformă, au fost selectate 12 în funcţie de importanţa acordată în urma voturilor şi a interacţiunilor.

  • Iulian Stanciu este cel mai admirat CEO din România în 2014

    Cel mai admirat CEO din România în 2014 este Iulian Stanciu, CEO al eMAG, Iulian Stanciu conduce cel mai mare retailer online de pe piaţa locală: în 2012, eMag a vândut un produs la fiecare zece secunde şi a livrat 12 milioane de tone de colete, iar în 2013 a avut vânzări de peste 200 de milioane de euro. Iulian Stanciu a ajuns la cârma eMag a ajuns în 2009, odată cu preluarea pachetului majoritar de acţiuni de către Asesoft Distribution.

    Catalogul 100 cei mai admiraţi CEO este realizat în baza votului comunităţii de afaceri şi este un preţios indicator al notorietăţii şi succesului în business. Fiecare ediţie a catalogului poate fi privită ca un manual pentru reuşita în afaceri, dar şi ca un barometru al businessului.

    Catalogul este un manual scris de sutele de manageri şi consultanţi de top care au răspuns invitaţiei Business Magazin de a spune pe cine admiră, cui atribuie merite deosebite în afaceri şi care sunt reperele comunitaţii de business.
    Iulian Stanciu nu a fost implicat în afacere chiar de la început, însă ploieşteanul Sebastian Ghiţă l-a atras pe Iulian Stanciu cu ideea de a se ocupa de activităţile de retail de calculatoare din Bucureşti. O afacere pornită de la zero cu bani foarte puţini şi dezvoltată de atunci în cel mai mare distribuitor de produse IT&C de pe piaţă.

    În 2012, fondul de investiţii sud-african Naspers a preluat 70% din acţiunile eMag, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro. “Este un pas important pentru industria locală şi un semnal că jucătorii români pot fi atrăgători pentru investitorii internaţionali”, declara la momentul achiziţiei Iulian Stanciu, director general al eMag, care asigură în continuare managementul companiei şi păstrează o cincime din acţiunile acesteia. 

    Cu ocazia lansării catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, Business Magazin a organizat joi Gala CEO Awards, în cadrul căreia s-au acordat premii celor mai admiraţi lideri de companii.

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013



    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Principalele GRUPĂRI ARMATE palestiniene din Fâşia Gaza: Câţi combatanţi şi ce arsenal are fiecare

     – Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, este creditat de către Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) cu aproximativ 20.000 de combatanţi, dintre care 10.000 – cel mai bine antrenaţi – în cadrul aripii armate Brigăzile Ezzedine al-Qassam. Acestea poartă numele unui lider al Revoltei Arabe din perioada 1936-1939 împotriva mandatului britanic în Palestina, ucis în 1935. Acestor combatanţi li se alătură peste 10.000 de membri Hamas integraţi în forţele de securitate de la Gaza, în special Forţa Executivă.

    În arsenalul lor, de contrabandă sau artizanal, se regăsesc mine, rachete, mortiere şi arme uşoare. Brigăzile sunt dotate cu rachete de artilerie cu rază lungă de acţiune, şi anume de tip M75, o adaptare locală a sistemului Fajr-5, de fabricaţie iraniană, care au ajuns la o distanţă de până la 80 de kilometri de Fâşia Gaza, în atacuri asupra Tel Avivului şi Ierusalimului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comunitatea internaţională, consternată după prăbuşirea MH17 în Ucraina, cere o anchetă “liberă”

     Preşedintele american Barack Obama a reclamat o anchetă “rapidă” şi “fără obstacole”, într-o conversaţie la telefon cu premierul olandez Mark Rutte, 154 de olandezi aflându-se la bord.

    Washingtonul este pregătit să furnizeze “ajutor imediat într-o anchetă internaţională rapidă, completă, credibilă şi fără obstacole” în Ucraina, a dat asigurări Obama.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta pleacă în Serbia, unde se va întâlni, în Valea Timocului, şi cu membrii comunităţii româneşti

     “Discuţiile se vor concentra cu prioritate pe promovarea unor proiecte de cooperare în domeniul economic, dar şi în alte sectoare precum afaceri interne, cooperare transfrontalieră, mediu, turism, etc., precum şi pe sprijinul concret pe care România îl acordă Serbiei în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Vor fi abordate modalităţile de intensificare a dialogului ministerial, cooperarea în cadrul Strategiei Dunării, aspecte legate de minoritatea românească din Serbia şi coordonarea în cadrul formatelor de cooperare regională”, transmite Guvernul printr-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROIECT: Persoanele care nu îşi plătesc amenzile, date în judecată de autorităţile locale

     Proiectul de lege urmăreşte modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, care reglementează regimul juridic al contravenţiilor, în sensul că persoanele care nu îşi achită amenzile şi care nici nu pot fi executate silit să fie date în judecată chiar de către autorităţile locale, pentru a fi astfel obligate la zile de muncă în folosul comunităţii.

    “În cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organele de specialitate ale unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială domiciliază contravenientul persoană fizică vor sesiza instanţa de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată”, se arată în proiectul supus dezbaterii publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 100 de zile de guvernare, comunitatea de afaceri apeciază drept nesatisfăcătoare performanţa ministerelor cu impact în economie

     Miniştrii evaluaţi sunt Constantin Niţă (Economie), Răzvan Nicolescu (Energie), Ioana Petrescu (Finanţe Publice), Florin Jianu (IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism), Attila Korodi (Mediu şi Schimbări Climatice), Rovana Plumb (Muncă, Familie, Protecţie Socială şi Persoane Vârstnice) şi Dan Şova (Transporturi).

    Ministrul Finanţelor Publice Ioana Petrescu se bucură de cea mai favorabilă percepţie, peste jumătate din respondenţi (52,9%) considerând că activitatea ministrului a fost bună sau acceptabilă, în timp ce 36,5% au o percepţie negativă asupra activităţii sale. Aspectele pozitive sunt facilităţile pentru profitul reinvestit; renunţarea la unele taxe şi tarife şi comasarea altora pentru a eficientiza activitatea de colectare şi pentru a îmbunătăţi climatul de business; iniţierea demersurilor pentru reducerea CAS; măsurile de îmbunătăţire a sistemului de raportare şi plăţi de impozite în regim on-line.

    Aspectele negative ale activităţii Ioanei Petrescu sunt calitatea proastă a unor texte de lege pregătite de funcţionari din minister/ANAF fără să ţină cont de recomandările mediului de afaceri şi ale profesioniştilor din domeniu; creşterea fiscalităţii prin introducerea de noi impozite (ex. taxa pe construcţii speciale) şi majorarea semnificativă a unor taxe locale şi accize pe diverse produse (ex. majorarea accizei la combustibili); întârzieri în restructurarea şi profesionalizarea ANAF; întârzierea rescrierii Codului Fiscal, care conţine multe prevederi neclare şi insuficiente.
    Ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu se bucură de aprecierea a 42,3% dintre participanţii la sondaj, iar 41,2% au o percepţie negativă. Oamenii au apreciat faptul că ministrul a început să lucreze la Strategia Energetică a României, continuă aplicarea principiilor de guvernanţă corporatistă la companiile de stat din subordine, dar şi faptul că a atras în Departamentul de Energie experţi tineri din mediul privat corporatist.

    Aspectele negative sunt schema de sprijin a diferitelor tipuri de energie regenerabilă, care nu a fost încă soluţionată; nu este formulată o decizie clară cu privire la rentabilitatea şi atractivitatea proiectelor energetice “strategice”; nu există încă progres privind o Foaie de Parcurs referitoare la reforma sectorului gazelor naturale; nu s-a luat încă o decizie cu privire la dimensionarea corectă a activităţii de minerit în bazinul Olteniei (lignit) şi nu s-a înregistrat progres în decizia de privatizare/restructurare a Complexului Energetic Hunedoara;
    Ceilalţi miniştri au primit: Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice – 39,8% activitate bună sau acceptabilă, 38,6% nemulţumiţi; Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu – 29,8% pozitiv/acceptabil şi 50% negativ; Ministrul Economiei Constantin Niţă 28,1% mulţumiţiţi şi 57,3% nemulţumiţi; Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb – 24% mulţumiţi, 64,6% nemulţumiţi.

    Recent demisionatul ministrul al Transporturilor Dan Şova acumulează 79,7% nemulţumiţi şi doar 14% mulţumiţi.

  • Ucraina a primit 750 de milioane de dolari de la Banca Mondială

     Aceste fonduri “vor fi utilizate pentru reforme strategice şi instituţionale”, în vederea, în primul rând, unei “stabilizări a situaţiei economice şi financiare a ţării”, a precizat ministerul.

    Creditele instituţiei se înscriu în planul de ajutor de 27 de miliarde de dolari promis de comunitatea internaţională Ucrainei, afectată de o profundă criză politică şi economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTISMENTUL Moscovei: Criza ucraineană ameninţă pacea în Europa, în lipsa unui răspuns adecvat

     Ministerul rus al Afacerilor Externe întocmeşte o listă cu încălcări “masive” ale drepturilor omului comise în Ucraina de “forţe ultranaţionaliste, extremiste şi neonaziste” într-o “Carte albă” dată publicităţii luni. El cere o reacţie internaţională “fără subiectivitate”.

    “Consecinţele pentru pacea, stabilitatea şi dezvoltarea democratică a Europei riscă să fie atât de distrugătoare, încât trebuie să se pună capăt” încălcărilor, continuă ministerul.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro