Tag: comuna

  • În România se cultivă „aurul roşu”: Costă 14.000 de euro un kilogram

    Călugării budişti îl asociază cu înţelepciunea, Michelangelo l-a folosit când a pictat Capela Sixtină, iar azi această plantă este mai scumpă ca aurul. Justificat deoarece pentru un kilogram se recoltează peste 200.000 de flori, iar pentru un gram de pudră este nevoie de câteva sute de stamine. Şi asta în condiţiile în care fiecare floare înfloreşte o singură dată pe an, timp de o săptămână, iar staminele trebuie culese manual. Planta cu pricina este şofranul.

    Un spaniol a investit zeci de mii de euro pentru procurarea pământurilor în România, pentru a pune pe picioare o afacere profitabilă cu şofran. Spaniolul Guzman Aparitio a cumpărat 15 hectare de teren în comuna Bustunchin. Nu a început să le cultive pe toate, pentru că l-ar fi costat 45.000 de euro. Bani pe care i-ar recupera totuşi rapid, informează digi24.ro.

    „În piaţa de desfacere, aici în Spania, de exemplu, se vinde cu 8.000 de euro kilogramul şi în Europa este în jur de 14.000 pe kilogram”, spune Guzman Aparitio, potrivit sursei citate mai sus. Spaniolii îl folosesc la paella, căreia îi dă culoarea galben-roşiatică specifică. Italienii îl adaugă în celebrele lor risotto-uri, iar indienii îl pun şi la dulciuri.

    Şofranul  conţine i o concentraţie aparte de antioxidanţi, în special carotenoizi – provitamina A, vitamine din grupul B, peste 150 de compuşi volatili şi aromatici etc şi în trecut a fost folosit pentru a trata diferite maladii. Azi este folosit şi ca antidepresiv, dar şi pentru a lupta cu insomniile deoarece are un uşor efect sedativ.
     

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Ce a făcut primarul unei comune supărat că familiile ale căror case au fost afectate de inundaţii nu au primit ajutor de la stat

    Primarul comunei Slobozia Conachi, Emil Dragomir, a decis ca proprietarii locuinţelor afectate în urma inundaţiilor din 2013 şi 2016 să fie scutiţi integral de la plata impozitelor pentru clădirile şi terenurile deţinute în localitate, pe o perioadă de 12 ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Propunerea a fost aprobată, în unanimitate, în ultima şedinţă a Consiliului Local.

    Autorităţile susţin că valoarea pagubelor în urma inundaţiilor este de aproximativ patru milioane de lei.

    ”Eu am fost cu ideea, pentru că nu au primit niciun ajutor pentru reconstrucţia caselor din partea statului. Nu consider că e o palmă dată Guvernului, doar am vrut să îi ajut, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi. Au vrut să meargă la Bucureşti să facă grevă, au vrut să meargă la Prefectură să facă grevă. Prin această măsură i-am mai liniştit puţin. Li s-a promis anul trecut că li se vor da bani pentru reconstrucţia caselor şi statul nu le-a dat nimic. Dacă am văzut că nu le dă nimic, atunci am luat eu această decizie, măcar să îi ajut cât poate Primăria să îi ajute. Eu am fost sunat anul trecut de un secretar de stat, de la cabinetul primului – ministru, al domnului Dacian Cioloş. A spus că a alocat banii şi nu i-a dat nici în ziua de astăzi. Aveam nevoie de aproape patru milioane de lei pentru aceste case”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul Emil Dragomir.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Un agricultor din Olt a inventat un îngrăşământ natural care creşte recolta cu 30 la sută

    Îngrăşământul creat de agricultorul din Izbiceni a fost apreciat la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva din 2015, dar şi la Bruxelles, unde olteanul a primit medalia de argint. Deşi are o vârstă înaintată şi a suferit în urmă cu câţiva ani un accident vascular cerebral, bărbatul a mers cu maşina personală la Geneva pentru a prezenta Folarex, produs natural creat şi testat la Izbiceni, prin folosirea lui recolta crescând cu 30 la sută.

    Dobre Puţinelu trăieşte alături de familia sa în comuna Izbiceni. Acesta este născut în octombrie 1938, iar în ciuda vârstei sale a mers sute de kilometri pentru a prezenta Europei produsul inventat de el. Aşa a ajuns Folarex, un îngrăşământ ieftin, natural, din gospodăria de la Izbiceni la marile saloane de inventică din Europa.

    Profesor de istorie, Puţinelu spune că a creat acest produs pentru a mânca sănătos şi pentru că nu a avut bani să cumpere substanţe chimice.

    „Am creat acest produs pentru a mânca sănătos, apoi pentru a trăi mai bine. Aveam trei copii la şcoală, băiatul cel mare era student la Marină, ceilalţi doi erau la liceu. Îngrăşămintele se găseau greu şi erau scumpe, aşa am început să concep produsul. După Revoluţie m-am gândit că aş putea să fac o afacere din acest îngrăşământ. AVC-ul afectează gândirea, însă la mine s-a întâmplat invers, mi-a accentuat gândirea şi m-am apucat singur de treabtă, fără să am studii de specialitate. Aşa a apărut Folarex, produs ce a fost testat pe grădina noastră. Copiii mei au fost sceptici şi au început să râdă. Am făcut cantităţi mici la început, apoi vecinii au fost interesaţi de produs. Când am văzut că la poarta noastră s-au strâns 50 de persoane ca să cumpere, ne-am apucat serios de treabă”, a povestit Dobre Puţinelu modul în care a început „aventura” îngrăşământului natural.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI, sesizat pentru incompatibilitate în cazul unui primar care şi-a angajat soţia

    Reprezentanţii Prefecturii Cluj au declarat, luni, presei, că sesizarea iniţială a venit din partea consilierilor locali ai PSD din comuna Poieni.

    „Consilierii locali ai PSD din comuna Poieni au sesizat situaţia de incompatibilitate a primarului Gheorghe Boca, iar noi am transmis sesizarea mai departe la ANI. Primarul Boca este acuzat că şi-a angajat soţia, Gabriela Mihaela Boca, în cadrul Primăriei Poieni în funcţia de consilier juridic din anul 2009, în condiţiile în care primul mandat al primarului a început în 2008. Primarul a şi numit-o pe soţia sa ca membru în comisia de evaluare a candidaţilor pentru poziţia de director al instituţiilor de învăţământ. De asemenea, primarul Boca este acuzat că este membru în consiliul de administraţie al şcolii din comună, dar şi membru în consiliul de adminitraţie format în urma contractului de asociere prin participaţiune dintre Consiliul Local Poieni şi SC Grandemar SA pentru exploarea a două cariere de piatră”, au spus sursele citate.

    Gheorghe Boca a respins acuzaţiile şi a spus că la mijloc e vorba despre o luptă politică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România unde apa de la robinet are proprităţi vindecătoare

    În comuna Ghilad din judeţul Timiş, primarul ca decis să le ofere alegătorilor săi apă tratată cu ozon. A auzit de beneficiile acesteia pentru sănătate de la angajaţii firmei care lucrau la realizarea reţelei de apă şi canal în comună. S-a gândit să investească în ”altceva”.

    ”Am auzit de apa tratată cu ozon de la firma care ne-a realizat proiectul şi am fost încântat de beneficiile acesteia. Costurile erau însă mai ridicate faţă de cele generate de clasicele staţii de tratare. Ca să pot să o fac am renunţat la realizarea reţelei în totalitate. Într-o primă fază am făcut doar doi kilometri de reţea. Abia anul trecut am finalizat, introducând şi ultimii zece kilometri de ţeavă. (…) Apa tratată cu ozon are o calitate superioară faţă de cea în care s-a adăugat clor. La noi la robinete curge de fapt apă plată, pură din punct de vedere bacteriologic şi chimic! Nu are nitraţi, nitriţi şi alte elemente nocive, iar gustul e ca de apă de izvor. Oamenii vin din satele din jur şi chiar de la Ciacova, să ia apă cu bidoanele”, a relatat primarul Cornel Guran, pentru Renaşterea Bănăţeană.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Secretul comunei din România unde oamenii trăiesc mai bine ca la oraş: “Avem de toate!”

    În acest sat oamenii trăiesc mai bine ca la oraş, au drumuri reparate şi mai multe clădiri culturale reparate. Ba mai mult oamenii sunt asiguraţi şi cu un serviciu stabil la fabricile din sat. Iată cu ce se ocupă locuitorii de aici!

    La Cristian, in judetul Brasov, companiile care isi platesc impozitele in localitate aduc in visteria comunei aproape 6 milioane de euro. Cu acesti bani, mai multi decat are primaria din orasul Rasnov, de pilda, responsabilii au reparat strazile, canalizarea, scoala, au facut un dispensar si chiar un festival cultural de mare tinuta, potrivit stirileprotv.ro.

    Samanta bunastarii comunei Cristian incolteste in campurile de la marginea satului. Fabricile ridicate aici au adus milioane de euro primariei. Pe ce se duc banii? Pe arta, de exemplu. Tavanul salii de sport din scoala a ascuns pana anul trecut o adevarata comoara, o pictura murala de aproape 200 de ani.

    Remus Ciutan, profesor de geografie: “Tot peretele era alb, a fost zugravit cu var, dar pe alocuri sarise vopseaua si se putea vedea ca dedesubt este ceva special.”

    Alex Cretu, consilier local: “Restaurarea a costat 50.000 de euro. In momentul de fata, da, este sala de sport, dar urmeaza sa o transformam in biblioteca si sala de lectura.”

    La scoala, elevii primesc masa calda, gratuit.
    Elvira Geana, localnica: “Exista de toate, avem scoli, avem dispensare moderne, tot ce ne trebuie. Acuma vad ca s-a bagat si mancare la copii, la scoala. Suntem foarte multumiti!”

    Aproape 100.000 de euro s-au dus anul trecut pe un festival de cultura care a dus faima comunei. Exact pe locul unde asta vara concerta Felicia Filip si se jucau piese de teatru cu Iures si Malaiele, Primaria a amenajat acum un patinoar.

  • Mărturii CUTREMURĂTOARE ale sclavilor din comuna argeşeană Berevoeşti. COŞMARUL trăit de acest tânăr timp de 6 ani bate toate scenariile

    După mai bine de jumătate de an de când a fost eliberat din cătunul groazei, tânărul în vârstă de 24 de ani a vorbit presei despre viaţa trăită ca sclav şi viaţa sa de acum.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX