BusinessMagazin

Tag: Cifre

  • Ponta anunţă că cifrele preliminare indică pentru trimestrul I o creştere economică de 3,2%

    Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%”, a spus Ponta la România TV.

    Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%.

    Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emisiunea “Românii au talent” a stabilit un triplu record de audienţă, vineri, la Pro TV

     Astfel, în intervalul orar în care a fost difuzat programul, 20.30 – 23.10, pe segmentul publicului comercial din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, Pro TV a stabilit un nou record absolut – 59,1% cota de piaţă.

    Cu un rating de 29,7 puncte, Pro TV a depăşit de aproape zece ori Antena 1, următoarea clasată, cu 3,3 puncte de rating şi 6,5% share.

    În ceea ce priveşte publicul din mediul urban, “Românii au talent” a stabilit, vineri seară, un dublu record de audienţă de când a fost lansat show-ul: 28,9 puncte de rating şi 49,6% cota de piaţă, de aproape zece ori mai mult decât Antena 1, ocupanta celui de-al doilea loc în topul audienţelor, cu 2,9 puncte de rating şi 5% share.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea prahovencei care i-a convins pe nemţii de la Nordsee să vină în România

    „Eu sunt din Filipeştii de Pădure şi când am venit prima dată la facultate în Bucureşti eram convinsă că nu o să rămân aici, că nu o să mă pot adapta în agitaţia din Capitală. Acum nu mă văd locuind altundeva”, îşi aminteşte antreprenoarea primul ei contact cu Capitala.

    Povestea începe, aşa cum spune chiar ea, la finalul anilor ’80, când a intrat la Facultatea de Finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori din cadrul ASE, pe care a absolvit-o în 1991, fiind astfel prima generaţie de absolveţi din capitalism. Imediat după terminarea studiilor s-a angajat la Eximbank, iar apoi a rămas în sistemul bancar până în 1997. „Ne-au recrutat (cei de la Eximbank – n.red.) de pe băncile facultăţii.„ După circa patru ani a plecat la ABN, tot ca analist. „Eu asta ştiu să fac, să lucrez cu cifrele.„ Din sistemul bancar a plecat la Société Générale Securities, unde lucra ca analist pe acţiuni pentru companii din industria bunurilor de larg consum din România, Slovenia şi Lituania.

    În 2002 o parte din colegii săi au înfiinţat Orion XXI – o firmă de consultanţă în M&A (fuziuni şi achiziţii) – şi au convins-o şi pe ea să li se alăture ca analist şi partener. Astăzi, după mai bine de un deceniu, perioadă în care şi-a pus pe picioare şi primul său business antreprenorial, Liliana Farmache este în continuare analist pentru Orion XXI, şi deşi recunoaşte că au existat momente dificile şi zile când s-a gândit să renunţe, uitându-se în urmă, crede că a făcut alegerea potrivită atunci când a decis să meargă în paralel cu jobul de analist şi cu cel de antreprenor.

    În 2007, după mai bine de 15 ani lucraţi exclusiv în sistemul financiar, cumnatul ei i-a propus să îşi pună bazele propriului business în domeniul restaurantelor. El lucrase înainte în domeniu la Intermacedonia şi când a mers în Austria a descoperit Nordsee: „S-a întors hotărât să mă convingă„.

    Iniţial, Liliana Farmache (soţia unui executiv de la Credit Europe Bank şi fost trezorier la ING – Silvian Farmache) a crezut că va fi dificilă trecerea de la analist la antreprenor, însă a decis totuşi să dea o şansă proiectului. „La vremea aceea nu eram nici măcar fan al peştelui şi fructelor de mare şi nici nu ştiam restaurantele Nordsee.„ Pentru a-l ajuta însă pe cumnatul ei a realizat un plan de fezabilitate pentru un business în domeniu, l-a trimis acţionarilor din Germania care i-au contactat rapid pentru o întâlnire: „Planul nostru i-a convins şi ne-au acordat franciza„. Compania Darcom Sea Food, care operează franciza Nordsee în România, este deţinută de Liliana Farmache (33%), Aurelian Cristian Farmache (33%) şi Handrea Darius Onuţ (34%).

    Lanţul Nordsee, care are o istorie de peste un secol, deţine peste 400 de restaurante în Europa şi Orientul Mijlociu, cele mai multe în Germania (344) şi Austria (42). Compania este de asemenea prezentă în cele mai multe state din regiune, respectiv Cehia, România, Ungaria şi Bulgaria cu 3 până la 5 unităţi. „Nouă ne-a fost acordată prima franciză internaţională.„

    Primele restaurante din România – cele două din Băneasa Shopping City – au fost deschise în 2008 după un training de trei luni în Germania la sediul central. „A fost o pregătire şi teoretică şi practică, cei trimişi de noi (printre care şi cumnatul ei – n.red.) trebuind să muncească în toate departamentele, au spălat pe jos, au stat la casă şi au şi gătit.„ Cumnatul ei Aurelian Cristian Farmache este în continuare implicat în funcţionarea de zi cu zi a businessului, el petrecându-şi fiecare zi în cele patru localuri ale lanţului (două în Băneasa Shopping City şi câte unu în AFI Palace şi Bucureşti Mall). Liliana Farmache este în continuare omul din spatele cifrelor, ea fiind cea care urmăreşte activitatea financiară a firmei.

  • Un fond administrat de Horia Manda a luat pachetul majoritar de acţiuni al Star Storage

    “Investiţia Emerging Europe Accession Fund în Star Storage are ca scop accelerarea dezvoltării afacerilor companiei. Noi credem în perspectivele pe termen lung pentru serviciile şi soluţiile de management al informaţiilor şi ne aşteptăm la o creştere de două cifre a pieţei în următorii ani. În acelaşi timp, suntem nerăbdători să lucrăm direct cu fondatorul companiei şi capabila echipă de management pentru a dezvolta în continuare compania (…)”, a spus  Horia Manda, managing partner al Axxess Capital.

    Citeşte mai multe pe  www.zf.ro

  • Violenţele de la Kiev: Cel puţin 77 de morţi şi 577 de răniţi, conform unui nou bilanţ oficial

     Medicii care lucrează în Piaţa Independenţei din Kiev susţin însă că doar joi au murit 70 de persoane, relatează Russia Today, în pagina electronică.

    Bilanţul victimelor ar putea creşte, în timp ce de la Ministerul Sănătăţii, municipalitate şi opoziţie continuă să vină cu cifre contradictorii, apreciază postul de televiziune rus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt companiile care ar putea aduce anul acesta un câştig din două cifre

    În ciuda acestor rezultate bune, anul 2014 a debutat cu corecţii importante, atât în luna ianuarie, cât şi la începutul lunii februarie. De la începutul anului şi până în prezent, SP500 a pierdut 5%, FTSE100 şi DAX au scăzut cu 4,4%, iar indicele bursei nipone s-a corectat cu 14,4%, se arată în analiza Tradeville.

    Cea mai mare expansiune a afacerilor pe 2013 a raportat-o Impact Bucureşti (IMP), singura companie românească din cele 10 analizate. Dezvoltatorul imobiliar a reuşit un salt cu 162% al veniturilor din exploatare, în timp ce cheltuielile aferente au avansat cu doar 11%. De altfel, rezultatele tot mai bune afişate de Impact s-au resimţit în cea mai bună evoluţie de pe BVB în 2013, titlurile companiei avansând cu 375%.

    A doua cea mai importantă creştere a afacerilor, dintre cele 10 companii, a fost înregistrată de Microsoft (MSFT). Cel mai mare producător de software din lume este singura companie străină din cele analizate care a reuşit o expansiune de peste 14%, rezultatele completând trendul multi-anual de creştere (30 ani de creşteri neîntrerupte), potrivit raportului efectuat de analişti.

    Bank Of America (BAC) a afişat a treia cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, cu 6,6%. Cea mai mare companie din lume după valoarea de piaţă, Apple, a reuşit un avans al afacerilor de 5,6%, pe fondul unor vânzări peste aşteptări de iPad-uri şi Mac-uri, care au compensat livrările mai slabe de iPhone.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea celor 10 companii analizate de Tradeville, cel mai mare avans al profitului net pe 2013 a fost reuşit de Deutsche Bank (DBK), cu 243%, deşi afacerile companiei au scăzut cu 5,3%. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din zona euro, a fost urmată la capitolul creşterii profitului de o bancă de peste Ocean, Bank of America (BAC), cu un salt de 173%. Al treilea cel mai mare avans al profitului, de aproape 50%, a fost obţinut de Microsoft (MSFT).

  • Venituri de aproape 17 miliarde de euro pentru furnizorul de tehnologie de business SAP

    Astfel, veniturile anuale din software şi subscrieri cloud  au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, ajungând la 5,28 miliarde de euro, în timp ce veniturile din software şi servicii software conexe au crescut cu 11%, calculat la un curs valutar constant, depăşind nivelul de 14 miliarde de euro. În ceea ce priveşte profitul operaţional, acesta s-a situat la peste 5,5 miliarde de euro, în creştere cu peste 13% comparativ cu nivelul din 2012.

    SAP HANA, platforma pentru aplicaţii de business în timp real, a fost un factor major de creştere în 2013. Compania are în prezent peste 3.000 de clienţi pentru platforma HANA, care aduc un  venit anual de  69%, ajungând la 664 milioane de euro.

    În 2014, SAP estimează că venitul din subscrieri cloud şi servicii de suport va atinge un nivel cuprins între 950 de milioane de euro şi un miliard de euro. 

    Compania estimează o creştere cu 6 – 8% a venitului din software şi servicii software conexe, exprimat până la aproximativ 14 miliarde de euro. De asemenea, SAP estimează că în 2014 profitul operaţional al companiei se va încadra în intervalul 5,8 – 6 miliarde de euro.

    Pe termen mediu, SAP doreşte realizarea unei combinaţii între soluţiile standard şi un avans rapid al segmentului cloud, care să genereze o creştere continuă şi o extindere a marjei de profit. Compania continuă să vizeze un venit total de cel puţin 20 de miliarde de euro şi un venit total din segmentul cloud şi servicii profesionale conexe de aproximativ două miliarde de euro până în 2015.

    Pentru 2017, SAP introduce noi obiective, precum o creştere a venitului total până la cel puţin 22 de miliarde de euro, respectiv până la 3 – 3,5 miliade de euro pentru segmentul cloud.
     

  • Pariul 4G – un joc cu mize multiple şi cu semne de întrebare

    S-AR PUTEA, PENTRU CĂ ÎN STATELE UNITE 4G ŞI VITEZELE SPORITE DE TRANSFER AL DATELOR SE CUANTIFICĂ ÎN VENITURI PE ABONAT DE CIRCA 70 DE DOLARI PE LUNĂ, cu peste 30 de dolari mai mult decât izbutesc să obţină companiile din Europa. Reversul medaliei este că americanii au cheltuit sume cu 74% mai mari în 2012 pentru investiţii faţă de 2007, în timp ce investiţiile europenilor s-au diminuat cu trei procente în aceeaşi perioadă. Iar evoluţia investiţiilor  se regăseşte în vitezele de transfer, mai mari în SUA, în medie, cu 75% decât în Europa, motiv pentru care americanii consumă de două ori mai multe date decât europenii.

    PE DE ALTĂ PARTE, TREBUIE SPUS CĂ VIITORUL VA FI, fără tăgadă, al vitezei, al datelor şi al telefoanelor inteligente. Aceeaşi GSMA estima la finele lunii noiembrie că până în 2017 numărul conexiunilor 4G active va depăşi un miliard, de la cele 176 de milioane în prezent. Conexiunile 4G sunt disponibile în prezent pentru 90% dintre americani, pentru 47% dintre europeni şi pentru 10% dintre asiatici, iar până în 2017 în jur de 500 de operatori din 128 de ţări vor oferi servicii 4G.

    Creşterea numărului de clienţi va fi posibilă atât prin apariţia de dispozitive cu capabilităţi 4G la preţuri accesibile, cât şi prin introducerea de tarife adaptate, crede Hyunmi Yang, chief strategy officer la GSMA. Iar cantitatea de date consumată de clienţi va creşte; un raport al GSMA arată că userii 4G deja ajung la circa 1,5 GB lunar, aproape dublu faţă de restul.

    IN PREZENT EUROPA SE AFLĂ ÎN PLIN PROCES DE ACORDARE A LICENŢELOR 4G, sume considerabile fiind licitate; în Austria autorităţile au încasat 2,01 miliarde de euro la sfârşitul lunii octombrie, în Olanda licitaţiile au însemnat 3,8 miliarde de euro, în Germania 4,4 miliarde de euro, în Franţa 3,6 miliarde de euro, iar în Marea Britanie 2,8 miliarde de euro.

    NUMELE MARI PUSE ÎN JOC, alături de cele deloc considerabile necesare investiţiilor în tehnologie, fac din 4G un soi de joc cu mize multiple şi cu ceva semne de întrebare. Recent şeful celei mai mari reţele de telefonie mobilă din Coreea de Sud îi punea în gardă pe omologii săi europeni asupra faptului că 4G ar putea fi ceva mai puţin decât Eldorado-ul sperat. „Colegii europeni se plâng că explozia traficului de date nu s-a întâmplat în cazul lor.

    Pe de altă parte, la noi cererea şi consumul de date sunt fără precedent, dar problema este că oamenii nu sunt dispuşi să plătească suficient. Aşa că avem o problemă fundamentală: vom putea câştiga bani din asta?„, spune Suk-Chae Lee, şeful KT Corp. „LTE este o binecuvântare pentru oameni, dar se poate dovedi un blestem pentru operatori!„

    Nu este singura problemă legată de extinderea serviciilor 4G. Organizaţia Wireless Intelligence estima recent că în 2015 vor exista circa 200 de reţele LTE în peste 70 de ţări ale lumii, ceea ce, apreciază analiştii, s-ar putea transforma într-un coşmar pentru fabricanţii de telefoane şi de dispozitive mobile. Aceştia ar putea întâmpina dificultăţi tehnice în acoperirea tuturor frecvenţelor 4G locale, iar apariţia unui dispozitiv „mondial„, compatibil cu toate frecveţele şi standardele folosite, este, în opinia analistului Joss Gillet, puţin probabilă.

  • România, ţara cu cel mai mic salariu din UE în rândul cadrelor medicale

    Cu un salariu minim pe lună pentru medici de 373 euro şi unul maxim de 874 euro, România este cu mult în spatele unor ţări precum Danemarca sau Belgia. De exemplu, Danemarca oferă cadrelor medicale un salariu minim de 8.333 euro şi unul maxim de 13.333 euro.

    Pe lângă faptul că are are cel mai mic salariu în rândul cadrelor medicale, România se confruntă, de asemenea şi cu cea mai mică sumă alocată cheltuielilor din sistemul medical. Suma totală alocată sistemului de sănătate a variat semnificativ în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene. Ponderea cheltuielilor cu sistemul de sănătate a depăşit 11% din produsul intern brut în patru state din Uniunea Europeană (Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca), aproximativ dublă faţă de suma alocată cheltuielilor cu sistemul de sănătate în comparaţie cu produsul intern brut în România.

    “Timp de mulţi ani, sistemul medical din România a fost subfinanţat. Bugetul naţional este împărţit între interesele politice şi alte nevoi ale economiei noastre lente. Cheltuielile pe cap de locuitor sunt printre cele mai scăzute din Europa, primând ineficienţa şi corupţia. Personalul medical lucrează în echipe insuficiente şi clădiri prost întreţinute. Profesorii şi managerii de departamente ar putea avea salarii de cincizeci de ori mai mari în străinătate, aşa că nu ne surprinde exodul cadrelor medicale din ultimii ani.” spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

  • Noul Sprinter vine în România cu preţuri de la 27.500 de euro. Mercedes-Benz vrea vânzări cu patru cifre pe piaţa locală

    “Observăm că rezultatele vânzărilor din România vor fluctua şi în 2014 în funcţie de evoluţia economiei şi de felul în care aceasta se reflecta în afacerile locale”, a declarat Boris Bilich, noul CEO al Mercedes-Benz România.

    Datorită modelului Sprinter, Mercedes-Benz este lider de piaţă la categoria autoutilitare medii şi mari din Europa (UE 24), cu o cotă de piaţă de 18,1% în 2012. În 2012, vânzările au crescut până la 19%, formând un total de 21.500 unităţi. În jur de 150.000 de unităţi Sprinter sunt construite în prezent, în fiecare an. 

    “Dacă ne amintim povestea anului 2009, când am continuat să lansăm noi produse, deşi pieţele se prăbuşeau, vedem o tendinţă pe care am decis să o păstrăm: grupul Daimler nu ţine cont de scăderea din pieţe când alege să dezvolte noi produse. Este o acţiune contra-ciclică„, spunea la lansarea autovehicului Bernd Stegmann, şeful de marketing al Mercedes-Benz Vans. Citeşte aici povestea Sprinter, cel mai vândul model al Mercedes-Benz în lume.

    Cele mai importante pieţe pentru Mercedes-Benz Vans sunt în Europa, furnizând aproximativ 60% din totalul vânzărilor.