Această substanţă din canabis, care îi face pe oamenii să se simtă ”drogaţi”, pare să îmbunătăţească funcţia de memorare, potrivit unui studiu realizat pe şoareci de laborator, dar care va fi efectuat (studiul – n.r.) şi pe oameni, pe parcursul acestui an.
Tag: cercetatori
-
Detaliul cu Decebal de pe Columna lui Traian pe care puţini l-au sesizat, deşi e acolo de peste 1900 de ani
Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este-au sesizat, deşi e acolo de peste 1900 de ani compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.
Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.
-
Ce s-ar putea întâmpla dacă extratereştrii vor contacta Pământul. Avertismentul lui Stephen Hawking
Cercetătorii nu au realizat până în prezent un plan în cazul în care extratereştrii ar încerca să contacteze Pământul. Însă unii cercetători susţin că un astfel de eveniment ar putea avea efecte uriaşe.
Andrew Semion, director al proiectului Breakthrought Listen, şi-a petrecut câteva momente din fiecare zi gândindu-se cum ar putea anunţa omenirea în cazul în care ar descoperi viaţă extraterestră.
-
Cu ce populaţii sunt înrudiţi românii. Concluzia surprinzătoare oferită de prima hartă genetică interactivă a lumii
Cercetătorii de la Universitatea Oxford şi de la UCL au publicat prima hartă interactivă detaliată, care arată amestecul genetic al populaţiilor în trecut.
Folosind mostre ADN de la 1.490 de oameni din întreaga lume, cercetătorii au putut să facă o hartă foarte corectă. „ADN-ul ne poate spune poveşti şi ne dezvăluie detalii din trecutul nostru”, a declarat Simon Myers, de la Universitatea Oxford.
Unele din rezultatele acestui studiu genetic au fost total neaşteptate.
-
Explicaţia medicală pentru răul resimţit de jumătate din locuitorii Planetei. Creierul e luat prin surprindere
Studiile spun că 1 din 2 oameni suferă de această afecţiune care pare să fie imposibilitatea creierului de a se adapta la lumea modernă. Totuşi, există o explicaţie medicală logică şi foarte interesantă despre ceea ce provoacă răul de maşină şi cum îl recepţionează / interpretează organismal lor.
IATĂ AICI EXPLICAŢIA PENTRU PRODUCEREA RĂULUI DE MAŞINĂ ÎN TIMPUL MIŞCĂRII
-
Descoperire DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume
Formaţiunile din gheaţă şi zăcămintele de gheaţă din peştera Scărişoara sunt printre cele mai bune zone din Europa pentru cercetările ştiinţifice.
Cercetătorii din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Cluj-Napoca, împreună cu specialişti de la USF’s School of Geoscience din Florida, Statele Unite ale Americii, au făcut cercetări în peştera unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume, aflat în ţara noastră. Aceştia au făcut o descoperire uluitoare.
-
Ingineria medicală sau tehnologia care poate schimba viitorul
Pentru că termenul nu este unul chiar la îndemână, am rugat-o să explice la ce anume se referă: „Imagistica medicală computaţională reprezintă de fapt uneltele matematice pentru a extrage informaţiile relevante din imaginile care sunt achiziţionate de către aparate. Este partea software care extrage informaţiile relevante clinic pentru medici sau pentru cercetători. Este, cu alte cuvinte, interfaţa dintre matematică, fizică, informatică şi medicină”.
Este a treia ediţie a şcolii de vară SSIMA şi cea de-a doua la care colaborează cu Philips. Compania a şi recrutat studenţi, care lucrează acum alături de echipa de Health Systems. „După ce m-am întors din Franţa, de la doctorat, mi-am dorit să fac ceva pe domeniul ăsta în România. Mi-am dat seama că domeniul este foarte la început; am început cu ce ştiam eu mai bine, adică partea academică. Am invitat mai mulţi specialişti pe care îi cunoscusem afară să participe la eveniment şi toţi au răspuns pozitiv, chiar dacă mulţi nu auziseră de Politehnică, iar unii nici nu ştiau pe unde e România. Scopul a fost de a dezvolta domeniul din punct de vedere academic, să pornim proiecte de cercetare, să trimitem studenţi în străinătate”, povesteşte Elena Ovreiu, fondatoarea SSIMA (Summer School on Imaging for Medical Applications), lector la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei a Universităţii Politehnica din Bucureşti.
În ceea ce priveşte cercetarea în domeniul medical, suntem încă la început, crede ea. „Am realizat şi o cercetare legată de start-up-urile în domeniu şi am găsit doar cinci. Hai să zic că or fi 10 sau 20 care dezvoltă soluţii, dar nu sunt mai multe.”
Dintre aceste start-up-uri se remarcă totuşi Axosuits, un proiect ce are ca scop dezvoltarea de exoschelete la un preţ accesibil. Proiectul Axosuits a început în 2013, când doi tineri ingineri, absolvenţi ai Universităţii din Oradea, s-au gândit să conceapă un exoschelet pentru paraplegici, cei doi cunoscând personal un astfel de caz. La început, cei doi ingineri şi-au investit propriile resurse materiale în proiect. În prezent ideea este pusă în practică, Axosuits având proiectat şi produs prototipul exoscheletului. Robotul le permite persoanelor cu deficienţe locomotorii să se deplaseze pe propriile picioare, fiind potrivit atât în programele de recuperare medicală, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii în cazul pacienţilor irecuperabili. Robotul este destinat şi persoanelor în vârstă care au probleme. În prezent autonomia robotului este de aproximativ 1 – 1,5 ore, însă odată cu utilizarea unor baterii mai performante timpul de utilizare va creşte, a declarat în cadrul conferinţei How to Web Andras Kapy, fondator şi director general al Axosuits.
Axosuits a obţinut un premiu de 10.000 de dolari după ce a câştigat marele premiu în cadrul conferinţei How to Web, secţiunea dedicată start-up-urilor, în noiembrie 2014.
Una dintre problemele sesizate este că în România doctorii nu apelează suficient de des la soluţiile tehnologice existente sau la sprijinul celor din mediul academic. „În Franţa, spre exemplu, doctorii au venit la laboratorul unde lucram eu cu un caz mai special şi au cerut ajutorul pentru a realiza o reconstrucţie 3D. În două zile au văzut că pacientul avea aorta plesnită, dar s-a putut vedea doar prin reconstrucţia 3D. Aici, din propria mea experienţă, medicii nu înţeleg foarte clar cum putem noi, inginerii medicali, să îi ajutăm. Şi la noi sunt câteva echipe care lucrează pe asta, pe cum să vizualizezi imaginile ca să fie cât mai clare pentru medici. În străinătate conceptul e utilizat destul de des, dar la noi lucrurile sunt încă la început”, spune Elena Ovreiu.
Sunt atât de multe inovaţii care apar în fiecare zi, fiind astfel greu de selectat doar câteva, spune Elena Ovreiu. Ca exemplu, ea vorbeşte despre un profesor de la Eindhoven care a dezvoltat prin prelucrarea imaginilor un software care poate detecta diabetul într-o stare incipientă. Mai exact, primele semne ale diabetului apar pe retină: dacă vasele de sânge de pe retină – care sunt milimetrice – încep să se spargă, înseamnă că pacientul se află în primele faze ale diabetului, înainte chiar de a avea simptomele clinice. Proiectul se numeşte Retina Check şi a fost dezvoltat în parteneriat cu cercetători din China. „Am avut studenţi care au participat la şcoala de vară şi au fost apoi selectaţi să lucreze la acest proiect”, spune Elena Ovreiu.
„Ce mi se mai pare foarte interesant e printarea 3D de ţesut viu, care să fie implantat apoi – s-a realizat deja în China”, spune Elena Ovreiu. „E vorba de un pacient care avea ruptură de aortă; s-au prelevat celule stem de la pacient care au fost apoi folosit ca cerneală pentru imprimanta 3D, iar ţesutul obţinut a fost folosit pentru a închide ruptura.”
Un alt exemplu pe care îl dă este ochiul bionic: este vorba de ochelari cu o cameră de filmat pe ramă care înregistrează mediul înconjurător, imaginile video fiind apoi trimise către un minicalculator pe care pacientul îl poartă în buzunar. Fluxul video este apoi transformat în flux electric, iar semnalele electrice sunt transmise către o serie de electrozi implantaţi în spatele retinei. De aici, semnalele electrice sunt transformate către impulsuri ce ajung la nervul optic şi mai apoi către creier, unde se formează imaginea. „Sigur, pacientul nu vede cum vedem în mod obişnuit, el vede alb negru şi poate doar să distingă forme, dar e totuşi ceva. Ar fi nevoie de un milion de electrozi implantaţi în creier sau pe retina pacientului astfel încât să se formeze imaginea normală, acum vorbim doar de 60 de electrozi. Astfel pot măcar să traverseze singuri strada, să vadă dacă au vreun obstacol în faţă.”
Colaborarea dintre mediul academic şi departamentele de R&D ale companiilor este foarte strânsă, atât în afară cât şi în România, mai spune ea. „În laboratorul de aici, din care fac şi eu parte, cam 80-90% din oameni sunt consultanţi la o companie de imagistică medicală. O zi-două pe săptămână merg acolo, propun algoritmuri sau alte soluţii şi echipa de dezvoltare a companiei le implementează. În Franţa, de exemplu, aveam şi teze de doctorat în parteneriat cu companii.”
-
O creatură STRANIE care bântuie oceanele a fost observată pentru prima oară în acest secol
Cercetătorii au confirmat existenţa unei creaturi stranii care nu a mai fost văzută niciodată din momentul în care a fost descrisă în anul 1900. Acest animal misterios a fost capturat de către un vehicul care este controlat de la distanţă de către cercetătorii de la Monterey Bay Aquarium Research Institute, California. Prima descriere a acestui animal se regăseşte într-o lucrare specifică a anului 1900 şi se baza pe analizarea unui astfel de exemplar descoperit în anul 1890.
-
Dacă faci asta 25 de minute pe zi îţi poţi prelungi viaţa cu 7 ani
Cercetătorii au declarat că exerciţiile fizice moderate ar putea înjumătăţi riscul de atac de cord pentru persoanele de 50-60 de ani.
Pentru acest studiu, cercetătorii germani au selectat bărbaţi şi femei cu vârstele cuprinse 30 şi 60 de ani şi au fost supuşi unui program riguros de exerciţii fizice. Înainte de asta, aceştia nu făceau sport în mod regulat. Cercetătorii au studiat markeri cheie din sânge, iar în doar şase luni au observat că markeri s-au schimbat ajutând la repararea ADN-ului.
“Toată lumea ar trebui să-şi transforme exerciţiile fizice într-o obişnuinţă, să fie incorporate în rutina zilnică. Prin intermediul exerciţiilor fizice omul poate căştiga de la 3 până la 7 ani de viaţă. Sportul este un antidepresiv bun, îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi acum există dovezi că ar putea întârzia apariţia demenţei”, a declarat Sanjay Sharma, profesor de cardiologie la Universitatea St.George Hospitals NHS Foundation Trust.
Cardiologii aflaţi la conferinţă au spus că niciodată nu e prea târziu pentru a face sport şi că există beneficii şi pentru persoanele care fac exerciţii la vârsta de 70 de ani. De asemenea, ei au remarcat că exerciţiile de anduranţă şi cele de intensitate mare sunt mai eficiente decât ridicarea de greutăţi.
“Toată lume ar trebui să încerce să facă exerciţii fizice timp de 150 de minute pe săptămână pentru a fi sănătoşi”, a spus Peter Weissberg, profesor la “British Heart Foundation”.
-
Cercetătorii au făcut o descoperire uluitoare legată de oameni. Ce se întâmplă în realitate cu noi toţi
Serialul Westworld, unul dintre cele mai vizionate seriale, a născut o adevărată controversă. Există posibilitatea ca oamenii să nu fie reali şi să fie parte a unei realităţi virtuale este una dintre marile întrebări pe care le ridică acest serial? O altă întrebare este dacă printre noi ar putea exista roboţi care să se asemene foarte mult cu oamenii, având mişcări naturale, mimică facială, chiar şi obraji îmbujoraţi?
În urma unui studiu amănunţit, savanţi de la Universitatea Berkley din California au făcut o descoperire surpriză despre oameni.
Vezi aici descoperirea uluitoare legată de oameni. Ce se întâmplă în realitate cu noi toţi