“Recunosc şi îmi asum această vină, am vrut să reducem TVA la 9% şi la produsele alcoolice neaccizate, mai pe româneşte, vinul şi berea, dar a venit directiva Uniunii Europene. Ministerul de Finanţe ne-a arătat directiva care ne interzice acest lucru şi, ne pare rău, am scos în ultimul moment din text”, a spus Ponta.
Guvernul a decis recent ca, din iunie, TVA să scadă la 9% pentru produsele alimentare şi băuturile nealcoolice.
Jeff Lebo a început să colecţioneze cutii de bere la o vârstă la care nu avea încă voie să consume alcool. Lebo, care trăieşte în Pennsylvania, Statele Unite, a reuşit să strângă astfel peste 87.000 de cutii de bere, unele datând chiar de la începutul secolului trecut.
“Am fost surprins de cât de multe mărci există şi câte modele de cutii sunt folosite”, a declarat Lebo celor de la BBC. “Mi-am dorit întotdeauna să aflu cât de multe ambalaje există în lume.”
Bărbatul face acest lucru ca hobby, având ca sursă de venit o firmă specializată în design exterior. Colecţia sa, una dintre cele mai mari din lume, a fost evaluată la 1,6 milioane de dolari. A plătit chiar şi 3.500 de dolari pentru o singură cutie şi spune că ar merge în orice colţ al lumii pentru a intra în posesia unui exemplar important. O astfel de călătorie l-a ţinut în Marea Britanie timp de un an, căutând cutii de bere produse între 1935 şi 1960.
“În timpul celui de-al doilea război mondial, cele mai multe cutii au fost topite pentru a refolosi metalul”, povesteşte Lebo. “Aceste exemplare sunt extrem de greu de găsit, şi de aici vine şi preţul ridicat.”
Căutarea cutiilor de bere era a modă în anii ’70 şi pare să devină din nou obiectul preferat al multor colecţionari.
Filmul se bazează pe o poveste adevărată, respectiv încercarea unor răufăcători de mâna a doua de a-l răpi pe Freddie Heineken, magnatul industriei de bere. Cor van Hout, Willem Holleeder, Jan Boelaard, Frans Meijer şi Martin Erkamps l-au răpit pe Heineken şi pe şoferul acestuia în noiembrie 1983 şi au cerut echivalentul a 16 milioane de euro drept răscumpărare.
Scenariul este bazat pe cartea scrisă de Peter Vries, un anchetator care a relatat evenimentul din punctul de vedere al răpitorilor. Filmul urmează aceeaşi linie, fapt care oferă un anumit grad de suspans de-a lungul celor 95 minute.
Rolul victimei este jucat cu măiestrie de Anthony Hopkins, un actor care aduce întotdeauna ceva în plus. Hopkins, deşi apare în doar câteva scene, interpretează un rol complex şi o face fără greşeală. Restul distribuţiei include nume precum Sam Worthington („Avatar“, „Duelul titanilor“), Jim Sturgess („21“, „Cloud Atlas“) sau Ryan Kwanten („True Blood“).
Regia este semnată de Daniel Alfredson, cel care a semnat filmele din trilogia „Millennium“. Pentru publicul larg, această trilogie a devenit cunoscută prin remake-ul american „The Girl with a Dragon Tattoo“, lansat la doar doi ani după ce primul film a ajuns pe marile ecrane din Suedia. Stilul adoptat de Alfredson este unul lent, intenţia fiind de a pune accentul pe interacţiunea dintre personaje. Din păcate, acest lucru nu îi reuşeşte, iar firul acţiunii pare de multe ori întrerupt.
Unul dintre lucrurile care lipsesc cu desăvârşire este umorul; deşi anumite scene de acţiune ar fi putut tratate cu o mai mare lejeritate, luând în calcul şi lipsa de „experienţă“ a criminalilor de conjunctură, Alfredson preferă să păstreze un ton realist şi chiar sumbru pe durata întregului film.
Montajul şi sunetul sunt de asemenea puncte slabe ale acestei producţii. Coloana sonoră are rolul de a susţine scenele dramatice sau cele de acţiune, însă realizatorii au trecut cu vederea acest lucru.
„Răpirea dlui Heineken“ este un alt film aşteptat care a reuşit să dezamăgească. Se încadrează într-un tipar din ce în ce mai vizibil: acela al filmelor cu potenţial care nu reuşesc să valorifice atuurile pe care le deţin. În acest caz, punctul forte ar fi trebuit să fie povestea.
Din punct de vedere cinematografic, 2015 nu pare să fie un an extraordinar. Cele mai importante titluri anunţate pentru acest an aparţin unor francize precum „Avengers“ sau „Star Wars“, cu alte cuvinte producţii de sute de milioane de euro care, foarte probabil, nu vor excela la actorie, scenariu şi regie. Nu sunt aşteptate filme cu adevărat memorabile, aşa cum au fost „Birdman“ sau „The Grand Budapest Hotel“ în 2014.
Concluzia este că „Răpirea dlui Heineken“ nu este un film de la care să aveţi aşteptări prea mari; singurul lucru care iese în evidenţă este interpretarea lui Anthony Hopkins. Este un film de duminică seară, despre care nu vă veţi mai aminti luni.
Nota: 6/10
“După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.
În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.
Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.
Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.
Piaţa berii în 2014
• Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.
• Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.
• Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.
• Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).
• Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.
• Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000 locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.
“În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.
Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.
Potrivit sursei citate, scăderea pieţei la 14,9 milioane hectolitri a fost cauzată de creşterea accizei la bere cu 16% în 2013, continuată cu modificarea, în 2014, a cursului de schimb pentru calculul acesteia, determinând un avans al accizei cu 5 puncte procentuale.
În 2013, piaţa a scăzut cu peste 10%.
“După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie de o gură de oxigen. (…) Sperăm într-o revigorare a consumului după reducerea accizei prevăzută în proiectul de Cod Fiscal, la minimul european. (…) Pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat preşedintele Berarii României, Lucian Ghinea, care este şi directorul general al Bergenbier.
Un român a consumat, în medie, anul trecut, 74 de litri de bere, în scădere de la 81 litri în 2013 sau faţă de maximul de 99 litri în 2008.
Contracţia pieţei de bere din 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând 60 milioane de euro.
“Această scădere o putem traduce cu 6.000 de locuri de muncă mai puţin în industrie, achiziţii de materii prime mai mici cu 5,6 milioane euro, 6 milioane euro încasări mai mici la bugetul statului”, a declarat Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii României.
La nivelul producătorilor din asociaţie, numărul angajaţilor s-a redus cu 300 anul trecut, ajungând la 3.700.
Exporturile au scăzut anul trecut cu 0,05 milioane hectolitri, la 0,45 milioane hl, iar importurile s-au redus cu 0,09 milioane hectolutri, la 0,45 milioane hl.
De altfel, 96% din piaţa locală de bere reprezintă producţie locală.
Din totalul consumatorilor, 53,1% (în scadere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul precedent) au preferat berea la PET, consumul de bere la sticlă a scăzut cu 0,5 puncte, la 25,8%, iar consumatorii de bere la doză au reprezentat 17,6% din piaţă, cu 0,5 puncte mai mult faţă de anul precedent. Berea la halba a acoperit 3,5% din piaţă, cu 0,1 puncte mai mult faţă de anul precedent.
Asociaţia Berarii României a fost înfiinţată în 2008 şi are 8 membri: Bergenbier, Heineken, URBB, Ursus, Martens, microberăria Clinica de bere şi Soufflet Malt România şi Asociaţia producătorilor de hamei. Cei şase membri producători de bere furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România.
”Deşi piaţa berii a traversat în ultimii ani o perioadă marcată de scădere, sperăm ca 2015 să întrunească acele condiţii economice şi fiscale corecte care să conducă la o evoluţie pozitivă a pieţei”, a declarat Lucian Ghinea, preşedinte al asociaţiei Berarii României..
Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe. Cu investiţii ce au atins până acum 1,25 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă, 97% din berea consumată de români fiind produsă în ţară.
„Anul 2014 s-a dovedit a fi unul dificil pentru sectorul berii, Asociaţiei revenindu-i un rol important în iniţierea unor demersuri reprezentative pentru întreaga industrie a berii. Cel mai recent dintre acestea constă în lansarea, în luna decembrie a anului trecut, a petiţiei online Salveaza Berea. Prin intermediul acestei petiţii solicităm Guvernului stabilirea accizei la bere la nivelul minim european, un element important pentru readucerea pieţei berii pe un trend pozitiv”, a spus Constantin Bratu, director general la Asociaţia Berarii României.
Lucian Ghinea este în prezent director general al Bergenbier SA. Lucrează în cadrul grupului Molson Coors din care face parte Bergenbier de 12 ani, cu o pauză de un an şi jumătate în perioada 2008 – 2009. De-a lungul anilor, a ocupat diverse funcţii în cadrul companiei, cea anterioară poziţiei actuale fiind aceea de financial controller al grupului. Are o experienţă în industria berii din România, dar şi în alte domenii FMCG şi retail din perioada în care a activat în domeniul consultanţei în afaceri.
În cei zece ani de existenţă, Asociaţia Berarii României s-a impus atât la nivel local, cât şi internaţional, iar membrii săi actuali sunt: Bergenbier sa, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de Bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.
Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.
Începând cu 2008 Asociaţia Berarii României a devenit parte a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociaţiile naţionale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 4.000 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Mai mult, Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a peste 2 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii.
Producătorul de bere danez Carlsberg a dezvoltat primul ambalaj 100% biodegradabil pentru a îmbutelia băuturi. Prezentat sub denumirea comercială “Green Fiber Bottle”, ambalajul este fabricat din fibră celulozică similară materialului din care sunt produse ambalajele pentru electrocasnice şi cofrajele pentru ouă şi cântăreşte “mult mai puţin” faţă de sticlă, potrivit directorului de ambalaje al companiei, Håkon Langen, citat de Quartz.
“Ambalajul va fi diferit atât la capitolul imagine, cât şi la atingere. Nu va fi transparent, ci opac, nu se va putea sparge şi va avea un aspect vizual de fibră lemnoasă”, potrivit oficialului Carlsberg. Danezii au lucrat la noul ambalaj cu specialiştii în ambalaje ai ecoXpac, o fundaţie specializată în inovaţie, şi cu universitatea tehnică din Copenhaga, cu scopul de a lansa produsul pe piaţă în următorii trei ani.
Sticlelele Carsberg vor fi 100% biodegradabile, inclusiv dopul, şi vor fi turnate într-o structură unitară, putând fi reciclate ulterior precum ziarele sau cartoanele. Eventualele ambalaje aruncate întâmplător de către clienţi se vor descompune natural.
Oficialii Carlsberg îşi asigură clienţii că gustul berii nu va suferi modificări. “Nu vom face niciodată compromisuri la capitolul calităţii berii”, mai spune Langen, anunţând chiar că, în noul ambalaj, berea va rămâne rece mai mult timp decât în dozele din aluminiu.
Grupul Carlsberg este unul dintre cei mai mari producători de bere la nivel mondial, deţinând peste 500 de branduri în întreaga lume, printre care şi Kronenbourg şi Tuborg. În 2013, compania a vândut 36 de miliarde de sticle de bere în 150 de ţări. Potrivit celor mai recente statistici, ambalajele generează circa 45% din emisiile de dioxid de carbon cauzate de producătorul de bere. Un ambalaj mai uşor generează şi economii legate de costul de transport al berii.
Potrivit directivelor europene, producătorii şi importatorii de bunuri ambalate au obligaţia să asigure reciclarea a peste 50-70% din ambalajul pus pe piaţă. Producătorii devin conştienţi de faptul că responsabilitatea pe care o au se transpune atât în indeplinirea obligaţiilor şi a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe piaţă, pe principiul “poluatorul plăteşte”, cât şi în dezvoltarea unor tehnologii care să le permită eficientizarea producţiei de ambalaje din punct de vedere ecologic. România trebuie să ajungă să recicleze jumătate din deşeurile aruncate de populaţie până în 2020, faţă de 6-7% cât valorifică în prezent. În ultimii zece ani, singurul capitol la care ţara noastră şi-a îndeplinit, an de an, obligaţiile asumate faţă de Bruxelles la capitolul reciclare este cel al deşeurilor de ambalaje, din care sunt reciclate anual aproximativ 500.000 de tone, care generează circa 70 de milioane de euro.
În România, Coca Cola HBC a schimbat recent ambalajul sticlei de apă minerală Dorna, adăugând în compoziţia PET-ului circa 15% plante. Detalii, AICI.
Aceasta se datorează acţiunilor pe care Lemann le deţine în cadrul Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producător de bere la nivel mondial, dar şi altor companii achiziţionate prin fondul său privat de investiţii, 3G Capital, precum producătorul de sosuri H.J. Heinz Company şi Burger King.
Jorge Paulo Lemann s-a născut în 1939, în Rio de Janeiro. Tatăl său, om de afaceri, emigrase din Elveţia, iar mama sa avea origine braziliană. Lemann a studiat la Harvard, de unde a absolvit cu o licenţă în economie în 1961. Imediat după absolvire, în 1961 şi 1962, a lucrat ca stagiar la Credit Suisse în Geneva. După stagiu, s-a angajat ca ziarist economic la Jornal do Brasil, dar a renunţat la gazetărie şi, la scurt timp după aceesa, a cumpărat o firmă de brokeraj.
În 1971 a fondat împreună cu doi parteneri de afaceri Banco Garantia, care a fost construită după modelul de afaceri american şi a devenit una dintre cele mai mari bănci de investiţii din Brazilia, un „Goldman Sachs al Braziliei“, potrivit Forbes. În 1998, Lemann a vândut Banco Garantia către Credit Suisse, într-o tranzacţie evaluată la 675 de milioane de dolari. Anterior, el şi partenerii săi, alături de care a pus bazele fondului de investiţii GP Investimentos, au făcut o serie de achiziţii, dintre care cea mai importantă a fost preluarea producătorului de bere Cia Cervejaria Brahma, în 1989.
11 ani mai târziu, cei trei au cumpărat un alt jucător de pe piaţa berii, Antarctia. S-a născut astfel AmBev, care s-a transformat în 2004, după fuziunea cu belgianul InterBrew, în InBev. Patru ani mai târziu, cei trei au achiziţionat fabricantul de băuturi Anheuser-Busch într-o tranzacţie controversată, de 46 milioane de dolari, devenind cel mai mare producător de bere la nivel mondial, Anheuser-Busch InBev (AB InBev). În acelaşi an, cei trei miliardari au înfiinţat compania de investiţii 3G Capital prin care au preluat, în 2010, reţeaua de fast food Burger King în schimbul a 3,8 miliarde de dolari.
Trei ani mai târziu, sprijiniţi de patronul Berkshire Hathaway, Warren Buffett, 3G Capital a preluat şi producatorul de sosuri Heinz pentru 28 de miliarde de dolari. Anul trecut, guvernul canadian a aprobat şi o tranzacţie prin care Burger King Worldwide va cumpăra lanţul de cafenele şi gogoşi Tim Hortons Inc. pentru suma de 11,10 miliarde dolari. Jorge Paulo Lemann este de asemenea membru al consiliului director al lanţului de retail Lojas Americanas, fost membru al consiliului director al companiei Gillette, preşedinte al Consiliului Consultativ Americo-Latin al Bursei din New York, membru fondator al consiliului director al Fundação Estudar, fundaţie prin care oferă burse pentru studenţii brazilieni, membru al Consiliilor Internaţionale Consultative ale Credit Suisse Group şi Daimler Chrysler.
Afacerile nu reprezintă singurul domeniu în care Lemann a excelat: pasionat de sport, a fost de cinci ori campionul Braziliei la tenis, iar, în 1962, datorită dublei sale cetăţenii, a evoluat în Cupa Davis pentru Brazilia şi Elveţia. Din 1999, locuieşte în Elveţia împreună cu familia sa, după o încercare de răpire a copiilor săi.
În prezent, grupul City Grill cuprinde 16 localuri, respectiv patru City Grill, şase Trattoria Buongiorno, trei City Cafe, două Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere (în administrare).
Cele mai bune trei localuri, în funcţie de vânzări, sunt Caru’ cu Bere, Hanu’ Berarilor – Casa Oprea Soare şi City Grill Primăverii. În cele 16 localuri, grupul City Grill primeşte zilnic 9.000 de clienţi. Valoarea medie per tranzacţie diferă în funcţie de tipul de local – pentru o cafenea valoarea este de 17,5 lei, pentru City Grill este de 105 lei, iar pentru Hanu’ Berarilor şi Caru’ cu Bere ajunge la 150 de lei.
Anul trecut, grupul a avut afaceri de 18 milioane de euro şi estimează creştere pentru 2014: „Ne aşteptăm la o creştere de 16% a cifrei de afaceri în acest an, peste estimările noastre iniţiale de 12%. Avansul vine atât din creşterea de 12% like for like, cât şi din expansiune. Faptul că 2014 a fost an electoral ne-a ajutat. Am emoţii pentru 2015, însă nu cred că vom fi afectaţi major“.
Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama. Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.
Răsvan Radu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.
Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:
* Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .
Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.
Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:
• Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013
• Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013
• Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013
• Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.
“Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.
Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.
Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000. Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.
Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.
Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.