BusinessMagazin

Tag: bauturi

  • Cum transformă Goldman Sachs aluminiul în aur

    GOLDMAN SACHS, UNA DINTRE CELE MAI INFLUENTE BĂNCI DE INVESTIŢII DIN LUME, A ACUMULAT ÎN DETROIT STOCURI DE PESTE 1,5 MILIOANE DE TONE DE ALUMINIU. Depozitarea metalului generează sute de milioane de dolari pe an pentru Goldman din chirii, la care se adaugă câştiguri obţinute artificial, sume încă necunoscute, din manipularea cererii şi ofertei.

    Banca nu precizează ce proporţie din stocul uriaş este deţinută de producători şi consumatori industriali şi cât este în proprietatea speculatorilor – bănci de investiţii, traderi, fonduri de hedging.Companiile care consumă aluminiu în activitatea curentă, precum constructorii, producătorii de ambalaje, de pildă cutiile de bere, sau producătorii de maşini, de la automobile la aeronave, sunt forţate să plătească şi să aştepte mai mult pentru a obţine materia primă.

    Pe de o parte Goldman susţine că întârzierea livrărilor este cauzată de logistică, de numărul redus de camioane şi utilaje disponibile. Pe de altă parte banca oferă stimulente proprietarilor aluminiului din depozitele sale pentru a menţine stocurile. Astfel, consumatorii se confruntă cu perioade îndelungate de aşteptare a livrărilor, de până la 16 luni.
    Producătorul de bere MillerCoors se numără, alături de Coca-Cola, printre companiile care au denunţat în faţa Senatului SUA practicile Goldman Sachs. Potrivit estimărilor MillerCoors, accesul îngreunat la stocurile de aluminiu generează costuri suplimentare de 3 miliarde de dolari pe an pentru companiile consumatoare.

    Banca este licenţiată ca depozitar de aluminiu de către London Metal Exchange şi profită din plin de lacunele din regulamentul instituţiei. Având în vedere cele 1,5 milioane de tone reţinute de Goldman la Detroit, operatorul depozitelor ar trebui să scoată cel puţin 3.000 de tone pe zi. O investigaţie jurnalistică a New York Times a dezvăluit recent că banca nu livrează pe piaţă aceste cantităţi, ci le mută dintr-un depozit în altul.

    În Statele Unite sunt consumate în fiecare an 90 miliarde de cutii de aluminiu cu bere sau băuturi răcoritoare. La acestea se adaugă aluminiul regăsit în automobile, aeronave, electronice şi construcţii, astfel că impactul strategiei Goldman este estimat la peste 5 miliarde de dolari în ultimii trei ani, potrivit unor surse din industrie, analişti şi consultanţi. Fiecare mie de cutii de bere sau suc costă cu 2 dolari în plus, iar fiecare automobil produs în America are un preţ la producător cu 12 dolari mai mare.

    LONDON METAL EXCHANGE (LME) ESTE CEA MAI MARE PIAŢĂ A METALELOR INDUSTRIALE LA NIVEL MONDIAL, platformele sale de tranzacţionare găzduind peste 80% din comerţul cu aceste materii prime. Astfel, instituţia are un rol cheie de supraveghere, reglementare şi control. Mulţi analişti se întreabă de ce LME permite băncilor care fac tranzacţii cu metale să deţină şi unităţi de depozitare pe care le pot utiliza pentru a manipula raportul cerere/ofertă, un conflict de interese evident. LME a propus amendamente la regulament menite să amelioreze situaţia pentru consumatori, însă acestea nu vor intra în vigoare până anul viitor.

    Între timp, Goldman, JPMorgan, LME şi Glencore au devenit ţinta unor acţiuni în justiţie intentate de producători şi consumatori de aluminiu, în principal din Statele Unite, inclusiv în ceea ce priveşte activităţi de tip cartel. Totodată, autorităţile americane şi-au îndreptat atenţia către afacerile cu depozite de metale.

  • Veniturile medii şi cheltuielile pe familie s-au redus. Pe ce cheltuiesc românii banii

     O persoană a câştigat lunar în medie, în primul trimestru, 882 de lei pe lună, la venituri pe familie de 2.521 lei pe lună. Veniturile băneşti au reprezentat în medie 2.028 lei lunar pe gospodărie, iar cele în natură au fost de 493 lei, potrivit datelor Istitutului Naţional de Statistică (INS).

    Salariile şi celelalte venituri asociate reprezintă 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, veniturile din prestaţii sociale – 23,3%, veniturile din agricultură – 2,3%, veniturile din activităţi neagricole independente – 2,4%, din proprietate şi vânzări de active din patrimoniul gospodăriei – 1,3%, iar veniturile în natură contribuie cu 19,6% la veniturile totale, în principal provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,7%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noroc cu inflaţia: piaţa băuturilor spirtoase a crescut cu 12% în valoare, dar a stagnat în volum

    Piaţa băuturilor spirtoase, afectată în ultimii ani de scăderea consumului, a stagnat anul trecut în volum, în condiţiile în care în valoarea a crescut cu 12%, arată calculele ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă International Wine and Spirit Research (IWSR).

    Anul trecut valoarea pieţei a revenit pe plus, până la 750 mil. euro, în condiţiile în care în 2008, aceasta ajungea la 800 mil. euro, potrivit aceleiaşi surse.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.

  • Afaceri mai mari cu 19% pentru Rio Bucovina în 2012

    În timp ce anul 2012 a însemnat o consolidare a poziţiei în topul primelor trei companii îmbuteliatoare de apă din România, care a adus o creştere a cifrei de afaceri de 19% faţă de anul precedent, 2013 se anunţă cel mai important an din istoria companiei Rio Bucovina. Managementul a demarat în forţă, cu obiective de lansare a mai multor branduri proprii de lichide, food şi non food.

    De la preluarea mandatului de director general al companiei Rio Bucovina, Răzvan Iancău a început un amplu proces de reorganizare strategică, definirea viziunii, misiunii şi valorilor companiei. Realizarea unui audit intern şi extern, atât financiar cât şi de brand, a avut în vedere eficientizarea resurselor active, a structurii companiei şi a distribuţiei directe şi indirecte, precum şi extinderea portofoliului de produse.

    Tot în direcţia creşterii şi eficientizării resurselor, având ca obiectiv consolidarea poziţiei pe piaţă, se înscriu şi investiţiile în capacităţile de îmbuteliere care vor genera o serie de lansări de noi mărci, în segmentul băuturilor. Investiţiile totale din anul 2013 se vor ridica la valoarea de 5 milioane de euro în facilităţile de producţie şi îmbuteliere, acestea generând o creştere a locurilor de muncă şi a nivelului de trai în plan local.

    În 2013, compania Rio Bucovina va deţine trei mari fabrici: Vatra Dornei, Timişoara şi o nouă fabrică lângă Bucureşti. În Vatra Dornei sunt programate investiţii de circa 3,6 milioane de euro, care vor genera o creştere a capacităţii de îmbuteliere până la 180 – 200 milioane de litri anual. Fabrica Rio Bucovina din Timişoara cu circa 80 de milioane de litri anual împreună cu achiziţia, în perioada următoare, a unei fabrici de îmbuteliere de lângă Bucureşti, care înseamnă încă 100 de milioane de litri, vor livra obiectivul de creştere la nivel regional, compania putând deveni unul din principalii jucători din punct de vedere al capacităţii de îmbuteliere pentru apa minerală naturală, apa de masă şi apa de izvor. Extinderea ariei de acţiune a Rio Bucovina în zona de distribuţie susţine ritmul de creştere previzionat pentru 2013.

  • Ce pretenţii emit artiştii când aleg să susţină un concert

    VEZI AICI LUCRURILE CIUDATE COMANDATE DE ARTIŞTI ÎNAINTE DE CONCERTE:

  • Câţi bani dau românii pe mâncare. HARTA cheltuielilor pentru alimente în Europa

    Nu câştigă cât alţi europeni, însă când vine vorba de mâncare românii îşi cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a avea cât mai multe pe masă. Tendinţa este cu atât mai mare în perioada sărbătorilor.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), aproape 42 la sută din totalul cheltuielilor unei gospodării din România erau făcute, la finalul lui 2012, pentru mâncare. Per total, conform estimărilor europene, românii dau pe mâncare în medie 1.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă aproximativ 83 de euro lunar, de două ori mai puţin decât un german sau un austriac.

    Raportat însă la veniturile medii, efortul este unul semnificativ în vreme ce un german câştigă de aproape cinci ori mai mult decât un român.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Vodka şi whiskey-ul, băuturile preferate pe piaţa autohtonă

    Volumul total vândut în 2012 a crescut la 1,94 milioane de litri, o creştere de peste 7% comparativ cu 2011.

    Rezultatele obţinute de PPD România în anul 2012 au fost influenţate de lansarea brandului propriu de vodkă, Tazovski Vodka, precum şi de performanţa brandurilor de renume la nivel mondial din portofoliul său, cum ar fi Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys şi altele.

    “Odată cu evoluţia si diversificarea preferinţelor românilor pentru băuturi alcoolice de calitate, piaţa băuturilor alcoolice importate va fi în continuă expansiune. Acesta este motivul pentru care intenţionăm să diversificăm portofoliul nostru de branduri, dar şi să le susţinem în continuare pe cele deja existente. De asemenea, vom pune în continuare accent pe dezvoltarea relaţiilor cu partenerii şi clienţii noştri, astfel încât să ne putem creşte cota de piaţă”, a declarat Nikolas Xystouris, Director General PPD România.

    Whiskey-ul J&B a rămas în topul preferinţelor românilor şi reprezintă 50% din vânzările totale de whiskey ale PPD România. În timp ce vodka şi whiskey-ul rămân băuturile alcoolice preferate ale românilor, reprezentanţii PPD România consideră că cererea pentru băuturi precum romul şi tequila va creşte începând cu acest an, urmând tendinţele la nivel european.

    Prezentă pe piaţa din România din 2007 şi parte a companiei Photos Photiades Distributors, PPD România este cel mai mare distribuitor de produse de alcool premium si super-premium de pe piaţa locală şi partener al producătorului de băuturi spirtoase, Diageo, lider mondial pe segmentul de băuturi premium. Alături de Diageo şi de alţi parteneri strategici la nivel local, compania deţine cel mai mare portofoliu de branduri premium şi super-premium precum Johnnie Walker, J&B, Smirnoff, Baileys, şampania Lanson, precum şi propriul brand de vodkă, Tazovsky Vodka.

    PPG este prezentă în România, Grecia, Cipru, Croaţia şi Slovenia.

     

  • Vânzările din comerţ au scăzut în martie, în special la carburanţi

    n luna martie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 13,6%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scǎzut cu 0,6%.

    Evoluţia brută s-a datorat creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+18,1%), vânzărilor de produse nealimentare (+13,6%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,8%).

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2013, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 0,6%, din cauza scăderii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,1%). Creşteri s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) şi în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,5%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Charles Fey, inventatorul „păcănelelor”

    Ce diferenţia aparatul lui Fey de celelalte era posibilitatea de a returna câştigul în monede. Aparatul lui avea trei bobine, fiecare cu câte 10 simboluri imprimate. Alinierea a trei simboluri sub formă de clopoţei aducea câştigul marelui premiu, de aceea, aparatul a fost numit „Bell„ (clopot). Un articol apărut într-o cronică din San Franscisco la data de 15 aprilie 1887 vorbea despre cum un grup de proprietari de saloane şi restaurante care se adunaseră la o demonstraţie a noului aparat „Liberty Bell„, potrivit cărţii „Slot Machine Mania„.

    Articolul descrie cum maşinăria se activa după ce într-un slot era introdusă o monedă, se trăgea un mâner, iar apoi bobinele se învârteau. Patronii au fost impresionaţi şi toţi cei prezenţi au prevăzut succesul aparatului. Cu mai bine de o sută de ani mai târziu, putem spune că predicţia lor s-a adeverit. 

    Designul lui Fey avea să devină standardul pentru viitoarele maşini electronice de joc, dar, din nefericire pentru el, în acea perioadă legile pentru patente nu acopereau şi zona dispozitivelor din domeniul jocurilor de noroc. Prin urmare, Fey nu şi-a vândut aparatele, dar le-a plasat în salonuri de joc şi în săli de bowling, tutungerii şi alte locuri de acest tip, colectând o taxă de 50% din câştigurile clienţilor.

    În 1907, Fey s-a asociat cu Herbert Mills, proprietarul companiei Mills Novelty. În 1910, aceasta a introdus aparatul de joc „Operator Bells„, cu câte 20 de simboluri pe fiecare bobină, ca modalitate de limitare a câştigurilor. Compania Mills a produs 30.000 de astfel de aparate care cântăreau circa 50 de kilograme.  Popularitatea „păcănelelor„ a crescut în SUA, chiar dacă nu erau legale în multe dintre statele americane. În 1940, acestea au intrat în Las Vegas, în cazinoul Flamingo. La început, au fost instalate în cazinouri ca o diversiune pentru soţiile şi prietenele jucătorilor de la mesele de poker. Tehnologia modernă a schimbat acest criteriu, în unele locuri acestea aducând 80% din profiturile cazinourilor.