BusinessMagazin

Tag: banca centrala

  • Germania vrea să crească vârsta de pensionare la 69 de ani

    Reformele recente nu au reuşit să protejeze cetăţenii de o scădere a nivelului pensiilor, potrivit unui anunţ de luni al Băncii Centrale Germane. Cetăţenii care nu optează pentru asigurări private ar putea vedea scăderi chiar mai devreme.

    Deşi tarifele mai mari la asigurari teoretic ar putea păstra stabil sistemul de pensii, ar pune o presiune mai puternică pe contribuabili şi o împovărare fiscală mai amplă are consecinţe negative asupra dezvoltării economice.

    “Pentru a evita împovărarea cetăţenilor, vârsta legală de pensionare trebuie ajustată”, a anunţat Banca Centrală.

    Planul băncii momentan este să ridice vârsta de pensionare la 67 de ani până în 2030.

  • Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

    Această decizie sugerează faptul că Banca Centrală are nevoie de mai mult timp pentru a evalua impactul deciziei Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană asupra economiei din zona euro.

    Investitorii şi economiştii vor asculta îndrumări cu privire la posibilele acţiuni pe care ar putea să le ia Banca la următoarea reuniune în septembrie, când vor avea loc prognoze trimestriale şi vor vedea cât de mult va cântări Brexitul asupra economiei din zona euro.

    Cea mai bună ştire din Europa. Anunţul Băncii Centrale care le aduce tuturor românilor o veste foarte bună

  • Cum va arăta noua bancnotă de 50 de euro – VIDEO

    Aceasta va fi cea de-a patra bancnota din seria „Europa”, dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata la sfarsitul lunii septembrie 2015 de noua bancnota de 10 euro, iar in luna noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.

        „Introducerea noii bancnote de 50 de euro va spori si mai mult siguranta monedei noastre. Elementele sale de ultima generatie ne ajuta sa ne protejam moneda. Acestea se inscriu in eforturile noastre continue de a mentine stabilitatea euro, o moneda utilizata cotidian de 338 de milioane de cetateni din intreaga zona euro”, a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE.

    Bancnota de 50 de euro este cea mai utilizata dintre toate cupiurile euro, reprezentand 45% din totalul bancnotelor aflate in circulatie. Volumul bancnotelor de 50 de euro in circulatie depaseste volumul cumulat al bancnotelor de 5 euro, 10 euro si 20 euro. De asemenea, numarul de bancnote de 50 de euro in circulatie este aproape identic cu totalul tuturor cupiurilor aflate in circulatie la sfarsitul anului 2002 – anul in care bancnotele si monedele euro au fost puse in circulatie.

    Noua bancnota de 50 de euro include o fereastra-portret, element de siguranta inovator utilizat pentru prima data in cazul bancnotei de 20 euro din seria „Europa”. Atunci cand bancnota este indreptata spre o sursa de lumina, o fereastra transparenta din apropierea marginii superioare a hologramei reda portretul Europei, personaj din mitologia greaca, care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret apare si in filigran. Aversul bancnotei include un „numar verde-smarald”, respectiv un numar stralucitor care, la inclinarea bancnotei, isi schimba culoarea din verde-smarald in albastru-inchis si creeaza un efect luminos care se deplaseaza in sus si in jos. Aceste elemente de siguranta faciliteaza verificarea autenticitatii noii bancnote de 50 de euro prin utilizarea metodei „atinge, priveste, inclina”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum va arăta noua bancnotă de 50 de euro – VIDEO

    Aceasta va fi cea de-a patra bancnota din seria „Europa”, dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata la sfarsitul lunii septembrie 2015 de noua bancnota de 10 euro, iar in luna noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.

        „Introducerea noii bancnote de 50 de euro va spori si mai mult siguranta monedei noastre. Elementele sale de ultima generatie ne ajuta sa ne protejam moneda. Acestea se inscriu in eforturile noastre continue de a mentine stabilitatea euro, o moneda utilizata cotidian de 338 de milioane de cetateni din intreaga zona euro”, a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE.

    Bancnota de 50 de euro este cea mai utilizata dintre toate cupiurile euro, reprezentand 45% din totalul bancnotelor aflate in circulatie. Volumul bancnotelor de 50 de euro in circulatie depaseste volumul cumulat al bancnotelor de 5 euro, 10 euro si 20 euro. De asemenea, numarul de bancnote de 50 de euro in circulatie este aproape identic cu totalul tuturor cupiurilor aflate in circulatie la sfarsitul anului 2002 – anul in care bancnotele si monedele euro au fost puse in circulatie.

    Noua bancnota de 50 de euro include o fereastra-portret, element de siguranta inovator utilizat pentru prima data in cazul bancnotei de 20 euro din seria „Europa”. Atunci cand bancnota este indreptata spre o sursa de lumina, o fereastra transparenta din apropierea marginii superioare a hologramei reda portretul Europei, personaj din mitologia greaca, care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret apare si in filigran. Aversul bancnotei include un „numar verde-smarald”, respectiv un numar stralucitor care, la inclinarea bancnotei, isi schimba culoarea din verde-smarald in albastru-inchis si creeaza un efect luminos care se deplaseaza in sus si in jos. Aceste elemente de siguranta faciliteaza verificarea autenticitatii noii bancnote de 50 de euro prin utilizarea metodei „atinge, priveste, inclina”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.

  • Bancnota de un trilion de dolari şi povestea ei incredibilă

    O bancnotă de un trilion de dolari pare mai mult glumă decât realitate, dar ea a existat ani buni în statul african Zimbabwe. Inflaţia a atins un nivel aproape ireal, de 230.000.000%, astfel încât Banca Centrală a fost obligată, pentru scurt timp, să printeze chiar şi bancnota de 10 trilioane de dolari zimbabueni.

    Care era însă valoarea bancnotei de un trilion de dolari? În jur de 30 de eurocenţi.
     

    Se întâmpla la începutul anului 2009, atunci când Zimbabwe s-a confruntat cu cea mai mare criză financiară din istoria sa. Preţurile se schimbau de la minut la minut, iar oamenii intraseră într-o stare de neputinţă. “Trebuia să plăteşti cafeaua înainte de a o consuma, pentru că în doar 5 minute preţul putea să fie mai mare”, a declarat celor de la CNN omul de afaceri Shingi Minyeza.

    Soluţia aleasă în extremis a fost introducerea mai multor valute oficiale în circulaţie, precum dolarul american, yenul sau randul, moneda sud-africană. “Am trecut pe un sistem multivalutar pentru a stabiliza economia, iar inflaţa a scăzut aproape la zero”, povesteşte guvernatorul Băncii Centrale, John Mangudya. “A fost ceva magic.”

    Economia statului african şi-a revenit, dar vor mai trece probabil mulţi ani până ce se va putea reintroduce dolarul zimbabuean ca monedă unică.

  • Bitcoin, celebra monedă virtuală, va consuma în curând mai multă energie electrică decât Danemarca

    Mai mult, fiecare participant are posibilitatea de a crea noi monede Bitcoin pentru folosirea în interes personal, fiind astfel recompensat pentru participarea la validarea altor tranzacţii în moneda virtuală.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria intră în războiul valutar. Ratele negative din zona euro, cel mai mare partener comercial al Budapestei

    Banca centrală a ţării est-europene, care susţine că nu are o ţintă legată de cursul de schimb, a prins obiceiul de a anunţa stimulente pentru a restrânge aprecierea forintului de fiecare dată când moneda locală se apropie de 310 forinţI pentru un euro.
     
    Acum, când moneda se tranzacţionează în apropiere de maximul ultimelor şase luni, strategii au abandonat angajamentul de a nu reduce dobânzile până în 2018.
     
    “Reducerea ratelor ar însemna că Banca Naţională a Ungariei se alătură unui grup destul de numerous de bănci centrale implicate în războaie valutare”, spune Piotr Matys, strateg la Rabobank International din Londra.
     
    Acesta arată că relaxarea monetară nu va fi suficientă pentru a stopa aprecierea forintului la 300 forinti pentru un euro în condiţiile în care investitorii sunt în căutare de monede cu randamente în creştere. “Banca centrală a avut o preferinţă pentru o monedă mai slabă pentru o vreme”.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dobanzile negative vor fi un dezastru pentru economie – avertismentul a doi fosti mari bancheri centrali

    Alan Greenspan si Mervyn King sunt doua nume din lumea financiara ce nu mai au nevoie de nici o introducere. Alan Greenspan a fost presedintele Bancii Centrale a Americii, Mervyn King a fost guvernatorul Bancii Centrale a Angliei. In ultima perioada ambii au facut declaratii in care afirma practic acelasi lucru: ultima politica implementata de Bancile Centrale – dobanzile negative – nu este cea corecta si va avea un efect negativ pentru economia globala.
     
    Cea mai mare problema este incertitudinea
     
    In unul din ultimele sale interviuri, Alan Greenspan spune ca economia are probleme mari in principal datorate lipsei investitiilor. In opinia sa, principala cauza a lipsei de investitii este data de incertitudinea fata de viitor si “vinovatul” pentru acest lucru sunt politicile bancilor centrale care urmaresc dobanzi zero sau chiar negative.
     
    Dobanzile zero sau negative au doua influente in pietele financiare: incurajeaza speculatorii pe termen scurt si descurajeaza investitorii pe termen lung. Speculatorii vor alerga intotdeauna dupa castiguri rapide si vor urmari masurile bancilor centrale. Investitorii pe termen lung vor fi insa tematori. Pentru o investitie pe 10-20 de ani e nevoie de stabilitate si predictibilitate altfel riscurile sunt mari. Un investitor realizeaza ca preturile din pietele financiare sunt denaturate de dobanzi zero si nu va risca o investitie de durata: el realizeaza ca acele preturi nu sunt naturale si au valorile respective doar pentru ca undeva o Banca Centrala intervine in piata. Riscul este ca peste cativa ani, acea politica de interventie sa inceteze, preturile sa se schimbe major si investitia sa sa fie sortita esecului.
     
    Dobanzile artificiale denatureaza comportamentul economic
     
    Mervyn King, fostul Guvernator al Bancii Angliei sustine aceeasi idee doar ca privita din alt unghi. Politicile monetare din ultima perioada au distorsionat pietele financiare si au creeat dezechilibre majore intre tari. In mod normal, investitorii cer randamente mai mari atunci cand dezechilibrele si/sau incertitudinile cresc. Insa, politicile monetare cu dobanzi zero au eliminat practic investitiile cu randament mare. Pe de o parte preturile activelor sunt nesustenabil de mari, pe de alta parte randamentele oferite sunt minime si nu pot sustine cheltuielile multor firme ce se ocupa cu astfel de investitii/plasamente. Astfel, practic multe investitii sunt blocate pentru ca randamentul viitor sperat nu este satisfacator si nu acopera riscurile acelui plasament.
     
    In momentul de fata, Bancile Centrale sunt prinse intr-o capcana financiara (pe care chiar ei au creat-o, adaug eu). Daca lasa pietele libere, dobanzile vor creste si va exista un soc economic. Daca nu lasa pietele libere, dezechilibrele vor continua sa se agraveze si in timp tensiunile vor fi atat de mari incat vor da nastere unei noi crize de proportii.
     
    Din pacate, ambele variante sunt no-win, asa ca tot ce pot face bancherii centrali e sa continue stimularea in speranta ca poate-poate medicamentul prezis are intr-un final efect si readuce inflatia si cresterea economica mult-dorita.
     

  • Uniunea Europeană este pe cale să renunţe la una din bancnotele euro! Vezi despre care este vorba

    Conform unor rapoarte din presa străină, Banca Centrală Europeană ia în consideraţie renunţarea la bancnota de 500 de euro, despre care europenii cred că este folosită cu precădere în operaţiuni de spălare de bani şi pentru finanţarea terorismului. Financial Times vorbeşte, conform Quartz, de o decizie informală a instituţiei în acest caz.

    Nu este singura opinie de acest fel: un recent studiu realizat la Harvard sugerează o eliminare progresivă a bancnotelor mari, de 500, 200 şi 100 de euro, acţiuni care ar perturba finanţarea celulelor teroriste. Calculele sunt simple: un milion de euro în bancnote de 20 de euro are un volum considerabil mai mare decât în bancnote de 500 de euro.

    În decembrie anul trecut în zona euro circulau 613.559 de bancnote de 500 de euro, aceasta fiind a doua cea mai puţin circulată bancnotă.