Tag: apartamente

  • ANAT: Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizatea a circa 3.000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism – ANAT –  protestează faţă de actuala decizie a Guvernului privind eliminarea în 2021 a acordării voucherelor de turism pentru angajaţii din sectorul public. Astfel, voucherele de vacanţă reprezintă o modalitate de dezvoltare a turismului intern. Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea a circa 3.000 de structuri de cazare, iar eliminarea acestor beneficii ar putea reprezenta un risc în sensul în care unele structuri de cazare să se reîntoarcă la „turismul la negru”.

    “La 31 decembrie 2020, Guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanţă, prin OUG 226/31.12, arătând în preambul cât de util este acest program. Acum, după o lună, acelaşi guvern renunţă la programul respectiv. Ne întrebăm dacă mai poate fi credibil un asemenea guvern”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

    În prezent, 90% dintre vouchere sunt acordate de companiile şi instituţiile statului, iar 10% de către companiile private, care au dreptul de a acorda aceste beneficii. Totodată, aceste vouchere sprijină mediul privat deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism sunt privaţi.

    ”Ne miră faptul că Guvernul României alege să elimine o măsură extrem de utilă pentru turismul şi pentru economia României. Sunt convins că existau alte pârghii şi soluţii de a economisi bani la bugetul national. În plus, aceste vouchere, aşa cum am demonstrate cu cifre, aduc în timp bani economiei naţionale”, subliniază Lucian Boronea, prim vicepreşedinte ANAT.

    Reprezentanţii ANAT susţin faptul că în piaţă nu mai există foarte multe vouchere de vacanţă. Voucherele de vacanţă au un impact pozitiv Impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, profitabilităţii, ratei investiţiilor, productivităţii, ocupării, eficienţei şi a valorii adăugate. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

    ”Înţelegem constrângerile bugetare din această perioadă, susţinem iniţiativa Guvernului României de a reanaliza diferitele sporuri şi avantaje materiale de care beneficiază angajaţii din sectorul public, a pensiilor speciale ce nu au nicio legătură cu contributivitatea, însă nu înţelegem cum aceste vouchere de vacanţă au fost puse pe acelaşi palier cu restul sporurilor şi avantajelor, în condiţiile în care circuitul fondurilor alocate este strict reglementat, ele aducând deopotrivă beneficii angajatilor, angajatorilor şi economiei naţionale”, afirmă Dumitru Luca.

    Suma totală a tichetelor de vacanţă emise în 2019 la care se adaugă şi primele zece luni din 2020 se ridică la 2,77 miliarde lei, iar totalul tichetelor consumate în aceeaşi perioadă este de 2,15 miliarde lei, adică 77,5% din volumul celor emise.

  • Cumpărăm acum sau nu un apartament? Ce concluzie putem trage

    Ianuarie 2020, de la ce date de pe piaţa imobiliară pornim:

    1. În noiembrie 2020 creditele ipotecare noi acordate de bănci au fost de 1,47 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din anul crizei Covid. Este al doilea maximum din ultimii trei ani şi jumătate.

    2. În noiembrie 2020 rata dobânzii DAE la creditele ipotecare în lei a fost de 5,15%, minimul ultimilor doi ani şi jumătate. În februarie şi în martie DAE a fost de 5,75%.  

    3. În octombrie 2020, conform imobiliare.ro, cel mai mare portal de profil, s-a înregistrat cel mai înalt nivel de tranzacţii din an: numărul apartamentelor, caselor şi terenurilor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare a fost de 83.675, în creştere cu 43% faţă de octombrie 2019. În Bucureşti s-au tranzacţionat 13.623 de imobilie, în Ilfov 6.281, în Timiş 4,805 imobile şi în Cluj 4.392 de imobile. Cel mai probabil octombrie a fost o lună atipică, având în vedere că în lunile anterioare numărul de tranzacţii la nivel naţional a oscilat între 35.000 – în ianuarie, 27.000 – în aprilie, când s-a închis economia din cauza Covid, şi 50.000 – în iulie. În septembrie au fost 48.000 de tranzacţii imobiliare.

    4. La finalul lunii decembrie, guvernul Cîţu a luat decizia să amâne pentru un an creşterea plafonului de la 90.000 de euro la 140.000 de euro, la care se aplică TVA de 5%, care a fost o lovitură neaşteptată pentru dezvoltatorii imobiliari şi pentru clienţii care îşi făcuseră deja nişte calcule şi erau pregătiţi să cumpere apartamente cu suprafeţe mai mari şi cu preţuri mai mari.

    5. Conform Eurostat, jumătate din populaţia României (46%) trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fiind cel mai mare procent din rândul statelor UE. În Letonia procentul era de 42%, în Bulgaria 41%, în Polonia 37%, iar cel mai bine se trăia în Cipru – 2%, Irlanda – 3%, Malta – 3% şi Olanda – 4,8%. La polul opus, numai 7% din populaţia României trăia într-o locuinţă prea mare, Bulgaria avea un procent de 11%, Italia – 14%, Grecia – 10%. La nivelul Uniunii Europene, procentul a fost de 32%, adică mai mult de una din trei persoane locuiau în locuinţe subocupate în 2019.

    6. Din cauza restricţiilor sociale, cursurilor online, prăbuşirii turismului şi a călătoriilor de afaceri, lipsei studenţilor în centrele mari universitare, lipsei Airbnb, piaţa de chirii s-a prăbuşit atât ca cerere (între 50%-80%)m cât şi ca preţuri (între 20%-30%).

    În aceste condiţii, mii de apartamente cumpărate ca investiţie, pentru a fi date în chirie sunt goale, iar randamentul a scăzut de la 8% spre 4-3% în euro, astsa dacă găseşti chiriaşi. Oricum, este un randament mai bun decât o dobândă de 0-1% la bancă sau 1,85% la titlurile de stat în euro.  

    7. Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri, a cumpărat platforma Iscut din zona Preciziei din Capitală, unde ar vrea să facă locuinţe.

    8. Impact, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din Bucureşti, anunţă noi proiecte de case şi apartamente, mai ales că a ridicat bani de pe bursă, vânzând obligaţiuni pentru care plăteşte o dobândă de 6,4% la euro.

    9. Conform Imobiliare.ro, în decembrie 2020 preţul mediu la nivel naţional la apartamente a fost de 1.371 de euro/mp, în creştere cu 2,2% faţă de decembrie 2019, adică 30 de euro pe metrul pătrat în plus. Faţă de anul 2008, maximul preţurilor pe piaţa imobiliară, preţul mediu este în continuare sub nivelul de atunci, care a fost în martie 2008 de 2.058 euro/mp.

    10. În Bucureşti, în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a fost de 1.425 euro, în creştere cu 0,8% faţă de decembrie 2019, adică 12 euro/mp în plus. În martie 2008, pe vârful imobiliar, preţul pe metrul pătrat a fost de 2.264 euro.

    11. În Cluj în decembrie 2020 preţul pe metrul pătrat a ajuns la 1.840 euro, în creştere cu 7,5% faţă de decembrie 2019, adică 120 de euro în plus. În mai 2008 metrul pătrat în Cluj a fost de 1.537 de euro, sub nivelul de acum.

    12. În Timişoara, în decembrie 2020 metrul pătrat a fost de 1.292 de euro, în creştere cu 1,5% faţă de decembrie 2019 şi sub martie 2008, când se înregistra un nivel de 1.311 euro/mp.

    13. În octombrie 2020, salariul mediu pe economie a fost 3.343 de lei, adică 686 de euro. În 2008, salariul mediu a fost de 1.282 de lei, adică 340 de euro. Deci avem o creştere de 101% a salariului mediu între 2008-2020.

    14. În IT salariul mediu a crescut de la 2.500 de lei în 2008, adică 690 de euro, la 7.674 de lei net în octombrie 2020, adică 1.575 de euro.

    Multă lume se întreabă dacă să cumpere sau nu un apartament, unde să locuiască sau daca să-l dea în chirie. Concluzia este evidentă.

    cristian.hostiuc@zf.ro

  • Aer rezidenţial

    Dezvoltatorii de locuinţe de lux se întrec în tot felul de dotări pentru a atrage clienţii. Mai nou, bătălia se duce la capitolul aer din locuinţă, scrie Mansion Global, sistemele de aerisire şi filtrare performante urmând a deveni ceva obişnuit în construcţiile rezidenţiale până în 2030, cel puţin în SUA. Pentru a-i linişti pe cumpărători în privinţa calităţii aerului, dezvoltatorii implementează sisteme de aerisire care le permit locatarilor să aibă aer proaspăt în permanenţă, acesta fiind filtrat şi fiindu-i reglată umiditatea şi temperatura în funcţie de preferinţele lor. Aerul curat din casă costă, cei dornici să aibă dotările corespunzătoare în locuinţa lor cea nouă trebuind să plătească cel puţin 11 milioane de dolari, ca în cazul apartamentelor dintr-o mică clădire din Manhattan.

  • Care este motivul pentru care oamenii cumpără mai puţine apartamente de 120.000 de euro. Ce ne aşteaptă în anul următor pe piaţa imobiliară?

    La final de an, în cadrul celei mai recente ediţii a webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, am tras linie şi am decis să privim spre viitor. Ce rezervă 2021 în domeniul imobiliar? Ce tendinţe putem observa? Cum va fi influenţată piaţa proprietăţilor premium de TVA-ul de 5%? A răspuns la toate aceste întrebări Andreea Comşa, fondator şi CEO al Premier Estate Management.

    Cred că putem fi optimişti în ceea ce priveşte evoluţia pieţei imobiliare în 2021 – eu mă aştept la un an mai bun decât 2020, dar şi acesta a fost surprinzător de bun pentru condiţiile şi starea de incertitudine pe care le-am experimentat cu toţii”, descrie Andreea Comşa, fondator şi CEO al companiei Premier Estate Management, perspectivele sale pentru anul viitor.

    Uitându-se în urmă, spune despre 2020 că a fost pentru ea şi echipa sa un „roller coaster al emoţiilor”, dar care i-a ajutat să identifice şi oportunităţi: „În primăvară, în momentul în care au fost anunţate măsurile de lockdown, ne aflam în faţa unei situaţii cu totul aparte şi necunoscute şi nu ştiam ce va urma, orice antreprenor care a trebuit să îşi închidă businessul timp de câteva luni având în acelaşi timp costuri constante a trecut printr-o stare de nelinişte. Ulterior am fost surprinsă să văd că lucrurile şi-au revenit mai repede decât m-am aşteptat şi că au apărut chiar noi oportunităţi de business. Ne-am şi reinventat oarecum la nivel de companie, am câştigat în agilitate; până la urmă pot să spun că această perioadă a avut şi efectele ei pozitive. Cu toţii am trecut printr-o transformare, am analizat, am repriotiziat şi am pus lucrurile în perspectivă.”

    Andreea Comşa adaugă că, după perioada de 15 mai, când s-a terminat oficial starea de urgenţă, şi-au luat toate măsurile de siguranţă şi au revenit la birou, iar clienţii au reînceput şi ei să semneze contracte. „Mai mult decât atât, am fost solicitaţi de anumiţi dezvoltatori foarte mari, care aveau deja echipele lor interne, in-house, să le oferim consultanţă de marketing şi de vânzări. Aveau nevoie de o viziune nouă pentru a se adapta la contextul actual, prin urmare am dezvoltat acest tip de serviciu de consultanţă.”

    Referindu-se la întreaga piaţă, spune că una dintre principalele tendinţe care s-au desprins la nivelul acesteia este creşterea cererii de case cu aproximativ 30% faţă de perioada anterioară pandemiei. „Faptul că această cerere a crescut nu înseamnă că oamenii dintr-o dată îşi permit să cumpere case sau că sunt mai bogaţi, ci că, în loc să cumpere un apartament cu 100.000 de euro sau cu 120.000 de euro şi-au dat seama că este important să investească mai mult în calitatea vieţii lor, să cumpere o casă care este poziţionată puţin mai în afara Bucureştiului sau în zonele limitrofe, dar să aibă parte de confort, de suprafaţă, de grădină. Acest lockdown prin care am trecut cu toţii, chiar dacă a durat doar câteva luni, a determinat o schimbare în mindsetul tuturor şi efectele vor rămâne pe termen lung.”

    De asemenea, în afară de creşterea cererii pe acest tip de locuinţe, clienţii şi-au schimbat comportamentul şi în ceea ce priveşte apartamentele căutate – în cazul acestora au început să solicite suprafeţe din ce în ce mai mari.

    O altă tendinţă care a rezultat din această perioadă este scăderea cererii pe zona de chirii, ca urmare a faptului că studenţii nu mai vin în centrele universitare mari şi au rămas, în multe cazuri, acasă, în oraşele de provincie de unde provin; la fel şi expaţii, care s-au întors în ţările lor de origine şi, în cazul multora dintre ei, nu au mai revenit. În acest context, „competiţia pentru partea de închiriere a început să fie din ce în ce mai acerbă”, sesizează Andreea Comşa.

    Există apartamente suficient de mari pentru clienţii care şi-au mutat deseori birourile în locuinţe?

    TVA-ul de 5%, care va fi aplicat de anul viitor la un plafon care reprezintă echivalentul în lei al 140.000 de euro, va influenţa modul în care vor fi construite noile proiecte în continuare, în contextul în care limitările pe partea de TVA de 5% i-a determinat să construiască anterior apartamente mici.

    „În ultimii ani, legislaţia referitoare la aplicarea TVA-ului pentru achiziţiile imobiliare nu a ţinut pasul cu evoluţia costurilor de construcţie care au crescut galopant. Astfel, compromisul făcut în multe cazuri era micşorarea suprafeţelor apartamentelor. Diferenţa dintre 5% şi 19% este una importanta, iar modificarea plafonului permite accesul la o locuire de calitate superioară.”

    CEO-ul Premier Estate Management este de părere că în contextul majorării plafonului de TVA de 5%, de anul viitor, apartamentele cu trei – patru camere, care nu sunt foarte scumpe (având în vedere că un preţ de 140.000 de euro nu înseamnă chiar un apartament cu patru camere într-o zonă extraordinar de bună, dar înseamnă un apartament decent, precizează ea) să se poată vinde, iar proiectele noi vor începe să poată să includă un mix de apartamente cu o pondere mai mare de apartamente mari.

    În ceea ce priveşte scăderea semnificativă a preţurilor sau chiar „prăbuşirea” discutată în piaţă, Andreea Comşa răspunde: „Dacă această scădere nu a avut loc până acum, nu se va întâmpla nici anul viitor, când vom avea un cumul de efecte dat de majorarea plafonului aplicării cotei de TVA de 5% şi noile reglementări ale Programului Noua Casă. Chiar dacă au fost afectate anumite joburi, vor apărea altele noi, inclusiv în urma mutării producţiei din Asia înspre Europa, aşadar în contextul în care ne aşteptăm ca pandemia să fie ţinută sub control, piaţa imobiliară poate doar să aibă o evoluţie pozitivă”.

    Evoluţia pieţei va fi influenţată şi de modul în care reacţionăm la nivel psihologic lavestea vaccinului şi oferă ca exemplu în acest sens un comportament descris în presa internaţională după lockdown-ul din China: acolo, după ce s-a ieşit din starea de urgenţă, au crescut vânzările la toate produsele – la produsele de lux mai ales; potrivit unui articol citat de Andreea Comşa, retailerul de bijuterii Tiffany’s a vândut cu 50% mai mult decât până acum în China.

    „Psihologia umană este cea care ne împinge ca după un moment de frustrare, un an de frustrare în această situaţie, să avem tendinţa să compensăm lipsa resimţită. Aşadar, pentru anul viitor, eu nu previzionez neapărat creşteri ale preţurilor şi chiar nu recomand dezvoltatorilor ca această diferenţă de TVA de 5% să se reflecte într-o creştere a profitului, ci într-o creştere a calităţii şi a suprafeţei. Dacă tot poţi să beneficiezi de această facilitate fiscală mai relaxată, atunci construieşte apartamente mai mari şi mai frumoase – dacă cei mai mulţi dintre dezvoltatori sunt serioşi pot pune presiune şi pe ceilalţi să menţină acelaşi ritm fiindcă vorbim despre o competiţie acerbă.”

    Andreea Comşa observă că piaţa de lux nu a fost lovită într-un mod major – aşadar, pentru acest segment, lucrurile vor evolua în continuare. „Nu cred că vom avea creşteri de preţuri pe acest segment fiindcă oricum preţurile pe piaţa de lux sunt destul de mari – chiar dacă în alte ţări, rezidenţialul de lux are preţuri de cateva ori ori mai mari. Cred însă că, în prezent, există un echilibru între piaţa de lux şi cerere iar anii viitori vom vedea proiecte foarte frumoase, care vor redefini ideea de lux în Bucureşti.”

    Ea punctează şi că majorarea pragului de TVA nu a avut ca menire stimularea pieţei apartamentelor premium – ci ajutarea clienţilor care îşi doresc un apartament de trei camere sau de patru camere. „Să nu uităm că este o măsură care are o componentă socială, beneficiarii fiind cei care au nevoie să locuiască într-un apartament mai mare şi care nu puteau accesa proprietăţi noi decât dacă făceau anumite compromisuri majore – la suprafaţă, la zonă etc. Piaţa a crescut, costurile au crescut, lucrurile au avansat faţă de momentul lansării aplicării unui TVA de 5%, o adaptare la noile condiţii de piaţă era necesară. Eu cred ca preţurile nu vor creşte din simplul motiv că acest TVA se aplică la un plafon de 140.000 de euro. Avem posibilitatea de a cumpăra apartamente mai mari şi nu cred ca vorbim de o marjă de profit cu care să se joace dezvoltatorii.”

    Andreea Comşa este însă optimistă în ceea ce priveşte viitoarele proiecte. „Există mulţi dezvoltatori serioşi, care au fost implicaţi în acest demers de creştere a plafonului pentru TVA-ul de 5%, aceştia vor încerca să îşi vândă şi apartamentele cu suprafeţe mai mari, la acelaşi preţ pe metrul pătrat. Celor care doar vor vrea să profite de această diferenţă, ca să le crească lor marja de profit, dar să nu ofere plus valoare, le va fi dificil să justifice o diferenţă de preţ de 20.000 de euro pentru nimic în plus.”

    Preţurile nu vor scădea, argumentează CEO-ul Premier Estate Management, pe baza unor motive logice şi matematice. „Logic vorbind, anul viitor nu ar trebui să fie mai prost, ci doar mai bun. Eu sper că vom vedea o piaţă care se reaşează după acest an impredictibil, dezvoltatorii îşi vor continua proiectele, aşadar singura variantă în care ar mai creşte preţurile ar fi să crească preţurile de construcţie.”

    Prin urmare, CEO-ul Premier Estate Management nu vede o creştere de preţ pentru anul următor, ci mai degrabă o creştere a volumului de vânzare de apartamente şi de parcări. „Cred că, în ciuda pandemiei, avem o piaţă imobiliară sănătoasă. Ne aşteptăm ca o parte din cumpărători să fie în continuare foarte precauţi şi să îşi amâne decizia de cumpărare, dar odată ce pandemia va trece, să revină la planurile lor. Dacă totul va decurge conform cu informaţiile pe care le avem azi despre vaccinare, în a doua parte a anului ne aşteptăm la o revenire spectaculoasă a pieţei, iar la finalul anului viitor vom ajunge la concluzia că piaţa a mai crescut cu nişte procente.”

    De asemenea, ea anticipează că în contextul în care pandemia va fi ţinută sub control, şi băncile vor fi mult mai flexibile în acordarea de finanţări – şi acest element este cheie pentru anul viitor. „Eu nu mă bazez pe faptul că vor scădea preţurile, dar nici că vor creşte, ci că vom vorbi despre despre mai multe tranzacţii în care apartamentele mari vor avea o pondere ridicată.”

    De asemenea, ea consideră că există suficientă ofertă care să satisfacă această cerere – şi nu se referă doar la apartamentele care sunt finalizate, ci şi la proiectele care au fost anunţate anul acesta şi sunt în construcţie. „Cred că oferta acoperă foarte bine cererea în acest moment, pe toate segmentele – există ofertă pentru case şi cred că se va dezvolta tot mai mult pentru că această cerere îşi va continua trendul. Chiar dacă anul viitor ne întoarcem cumva treptat la viaţa normală – ideea de spaţiu nu va dispărea.”

    Nu identifică astfel schimbări majore în planurile dezvoltatorilor: „Au planuri, proiecte, pe care le vor duce la capăt, pe toate categoriile de preţ şi pe toate segmentele de proprietăţi există o oferta corespunzătoare”.

    Un nou tip de proiecte care s-a „născut” în pandemie este cel al reconversiilor unor clădiri de birouri în clădiri rezidenţiale – însă specialistul Premier Estate Management este de părere că nu putem vorbi încă despre o tendinţă în acest sens. „Nu cunosc clădiri de birouri operaţionale şi care să fie dintr-o dată transformate în rezidenţial pentru că o astfel de reconversie presupune un cost foarte mare. Chiar şi aşa apartamentele ar fi deja compromise pentru că nu pot să respecte toate cerinţele clienţilor. Este posibil să vorbim mai mult despre proiecte care au fost gândite iniţial pentru birouri şi care încă din faza de proiect, de autorizare, se pot schimba în rezidenţial.”

    În ceea ce priveşte apartamentele vechi existente pe piaţă, Andreea Comşa este de părere că acestea îşi vor pierde din valoare: „Poziţionarea a determinat faptul că apartamentele vechi au avut foarte mult timp preţuri pe metru pătrat mai mari decât apartamentele noi, în medie, sau au avut un preţ destul de similar. Cred că oamenii vor începe din ce în ce mai mult să migreze de la bloc vechi, la o construcţie nouă, chiar şi în aceeaşi zonă – dacă în Titan stă cineva în bloc vechi, va vrea să cumpere tot în Titan, într-un bloc nou. Astăzi, avantajul poziţionării nu mai este unul exclusiv al locuinţelor vechi, iar în cazul unui amplasament comparabil e greu să nu îţi doreşti un astfel de apartament când vezi ceea ce primeşti comparativ cu un apartament mai vechi.”

    Ce îi sfătuieşte pe oamenii care îşi caută o locuinţă?

    „Eu cred foarte mult în vorba – bate fierul cât e cald – dacă avem de la anul anumite facilităţi fiscale, TVA-ul de 5% se aplică pentru tranzacţiile de până în 140.000 de euro, Programul Prima Casă devine Noua Casă, băncile oferă finanţare, înseamnă că se îndeplinesc condiţiile şi contextul arată favorabil pentru a face acest pas. Unii cumpărători tot aşteaptă să scadă piaţă, dar realitatea arată că pe termen lung, preţurile bunurilor imobiliare cresc. Dacă îţi cauţi o locuinţă şi ai găsit ceva pe placul tău şi banca te finanţează, cumpără. Dacă preţurile vor scădea şi va fi o problemă în piaţă – va fi o problemă la nivel economic general – asta înseamnă că toţi vom trece printr-o recesiune şi chiar dacă preţurile sunt jos, puterea de cumpărare e şi ea scăzută, nici tu nu îţi vei mai permite să cumperi.”


    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.



     

    1. Care este tendinţa preţurilor în imobiliare pentru anul 2021 în ceea ce priveşte complexurile rezidenţiale?

    Preţurile se vor menţine, cu excepţia unor segmente care vor suferi mici corecţii. Nu văd un motiv economic pentru care să crească preţurile şi cred că în 2021 va creşte doar volumul de vânzări în aceste proiecte rezidenţiale. Pe măsură ce trec anii, dezvoltatorii învaţă din proiectele lor anterioare, integrează feedbackul din piaţă – am văzut dezvoltatorii care sunt la al doilea, al treilea, al cincilea proiect şi le fac din ce în ce mai frumoase, mai bune, mai eficiente, la un preţ similar pe metrul pătrat – cred că aceste proiecte vor răspunde din ce în ce mai bine nevoilor clienţilor. Cred, de asemenea, că vor creşte vânzările la apartamente noi care, pot să vină la pachet cu anumite facilităţi suplimentare – locuri de joacă pentru copii, spaţii verzi, magazine, sală de fitness etc.

     

    2. De ce să mai cumperi un apartament dacă preţurile acestora au crescut, iar valoarea chiriilor a scăzut, prin urmare nu mai obţii un randament bun, de 7%?

    Un randament de 7% nu se mai obţine atât de uşor ca acum câţiva ani. În general, lumea calculează randamentul brut, dar valoarea netă ajunge la 6% sau la 5,5%,  însemând că incluzi toate taxele pe care tu le ai de plătit ca proprietar, mobilarea si gradul de neocupare.

    Chiar şi aşa, şi dacă a scăzut randamentul – la apartamentele premium, de lux, randamentul este mai mic, în general, pentru că valoarea apartamentelor este mai mare, îşi menţin valoarea în timp, iar chiria nu poate să ţină pasul cu valoarea apartamentului respectiv – în general la premium nu prea vorbim despre randamente de 7%.

    Şi totuşi continuăm să avem randamente în medie mai mari decât aproape majoritatea ţărilor europene, occidentale, unde preţurile pe metru pătrat şi preţurile apartamentelor sunt foarte mari – deci în continuare investiţional, rezidenţialul este ofertant, chiar dacă chiriile mai fluctuează. Probabil de anul viitor şi piaţa chiriilor îşi revine treptat, iar peste doi ani va creşte şi mai mult. E normal ca piaţa chiriilor să aiba fluctuatii, dar în continuare cred că o achiziţie imobiliară pentru închiriere, chiar şi la un randament mai mic, este o investiţie mult mai sigură decât orice alt instrument financiar care are o mai mare volatilitate.

     

    3. Crezi că preţurile actuale sunt corecte?

    Preţul corect este acela la care se încheie o tranzacţie. Toată lumea consideră că preţurile sunt mari, dar apartamentele se vând, iar dezvoltatorii al căror business plan îl cunoaştem au un model matematic în spate.

    În ultimii ani au crescut mult preţurile de construcţie, costul achiziţiei terenurilor, dar au crescut şi veniturile. Preţurile apartamentelor însă nu au avut acelaşi ritm. În realitate, marjele de profit au scăzut în ultimii ani.

    În mare, la proiectele mari, profitul mediu este undeva de 20-25%, cu tot cu parcări subterane – însă vorbim despre o piaţă cu riscuri foarte mari, iar daca marja de profit nu ar rămâne atractivă, investitorii ar alege să plaseze banii in alte ţări sau în alte industrii.

     

    4. Care este strategia pe care ar trebui să o adopte agenţiile imobiliare în 2021, ţinând cont de anul atipic pe care îl traversăm?

    La finalul anului, când vom trage linie, vom vedea că nu a fost un an prost pentru nicio agenţie imobiliară. Probabil că pe office lucrurile au stat diferit, dar şi acolo au existat alte surse de venituri (property management ş.a.).

    Pentru anul viitor capacitatea de adaptabilitate este esenţială – pentru că în ultimii ani ne-am ocupat de foarte multe proiecte rezidenţiale, de proiecte mari care au presupus mult efort şi implicare pe partea de dezvoltare.

    În timpul pandemiei m-am gândit că trebuie să ne reinventăm – mi-am spus că dacă am strâns atât de multe cunoştinţe şi networking, de ce să nu ne extindem domeniile în care acţionăm, de exemplu promovarea terenurilor. Noi am dezvoltat foarte mult partea aceasta de consultanţă – adică dacă un dezvoltator are propria echipă de vânzări, noi venim cu partea de consultanţă şi stăm alături de ei prin sales şi marketing management şi ne place foarte mult şi acest lucru; întotdeauna poţi să te reinventezi, dar trebuie să fii acolo, prezent şi implicat şi să munceşti. Rezultatele vin şi anul viitor cei care se adaptează vor fi cei care vor încheia anul cu bine.

  • Dan Şucu: Creşterea pragului de TVA de 5% până la 140.000 de euro permite construcţia de apartamente mai mari. Noi deja modificăm proiectele

    ♦ Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, care alături de Valentin Vişoiu de la Conarg dezvoltă proiectul Arcadia din zona Domenii din Capitală, spune că deja se lucrează la o adaptare a proiectelor imobiliare pentru a permite construcţia de apartamente mai mari. Şucu mai are de asemenea în proiect un complex imobiliar mixt în zona Circului de Stat din Bucureşti, care va include atât o componentă rezidenţială, cât şi un magazin de tip supermarket.

    „Acum lucrăm la autorizarea proiectului de la Circ. PUZ-ul este deja aprobat acolo şi suntem la faza de autorizare. Dar mai tot schimbăm conceptul, în funcţie de evoluţia pieţei. Ridicarea plafonului de TVA la 5% schimbă piaţa. Îţi permite să construieşti apartamente mai mari, să fii mai relaxat în relaţia cu clientul, să nu îl împingi către apartamente mici pentru a se încadra în preţ. Este un mare pas înainte ridicarea plafonului. Şi la Arcadia suntem în discuţii cu ajustări de proiect pentru faza a patra”, a explicat Dan Şucu.

    Dan Şucu a cumpărat anul trecut de la Alpha Bank un teren de 14.469 mp pe şoseaua Ştefan cel Mare, în apropiere de Circul de Stat şi Spitalul Colentina, vizavi de proiectul rezidenţial Central Park.

    Tranzacţia este evaluată la cel puţin 10 mil. euro, terenul fiind amplasat într-una dintre cele mai „fierbinţi“ zone ale Capitalei.

    În prezent Dan Şucu dezvoltă alături de Valentin Vişoiu de la Conarg proiectul rezidenţial Arcadia din zona Domenii care va avea un total de circa 800 de apartamente.

    În cadrul proiectului planul actual indică construcţia a patru blocuri cu 11 etaje şi două niveluri subterane, alături de o clădire cu un etaj plus două în subsol pentru un centru comercial.

    Potrivit proiectului, accesul pietonal se va face dinspre şoseaua Ştefan cel Mare, iar cel cu maşina dinspre strada dintre proiect şi Spitalul Colentina.

    Proiectul Arcadia Apartments, cu o valoare totală de 100 milioane euro, a fost lansat în 2017, iar prima clădire a fost livrată la începutul anului.

    Dan Şucu a vândut luna trecută către CTP, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre industriale şi logistice de pe piaţa locală, depozitele Mobexpert de la km 23, într-o tranzacţie estimată la 10-20 mil. euro. Banii obţinuţi în urma tranzacţiei urmează a fi investiţi în Mobexpert, în condiţiile în care proprietarul se aşteaptă la o creşterii a cererii de mobilă şi decoraţiuni.

    El are în plan extinderea spaţiilor de depozitare, dar nu în proprietate, ci închiriate. Pe de altă parte, el nu vinde şi depozitele din Tg Mureş, ci doar pe cele de la km 23 de lângă Bucureşti.

    În prezent Mobexpert operează 45.000 mp de depozite, în mai multe centre, iar din 2021 vor opera 50.000 mp în cadrul centrelor CTP.

     

     

     

  • Care este noua preferinţă a românilor în materie de locuinţe. De câţiva ani, nu mulţi, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”

    „Închis până trece balamucul”. Aşa stătea scris, pe 1 noiembrie, pe geamul unui spaţiu comercial din zona parcului Carol, căzut pradă succesiunii închidere-deschidere-închidere, aplicate din primăvară până acum, din cauza pandemiei. De această formă de „balamuc” suntem cu toţii conştienţi şi o trăim fiecare în parte, într-un fel sau în altul. Pentru unii de pildă, el se traduce în haosul de acasă, unde mama, tata, copilul (copiii?), căţelul şi/sau pisica încearcă să aibă loc cu toţii laolaltă pentru activităţile indispensabile pe care fiecare trebuie să le întreprindă, fie ele job, şcoală online, cursuri de orice fel sau… nevoie de joacă.

    Mai mult ca niciodată, balamucul e la el acasă peste tot, aşa că a apărut nevoia de spaţiu. Mai mult, mai mare, mai liber, mai liniştit. De zece ani încoace, poate şi mai bine, piaţa rezidenţială tot experimentează noi transformări – de la interes pentru locuinţe mari, la disponibilitatea de a face un compromis pentru o locuinţă mai mică, dar mai centrală, apoi la „setea” de spaţiu verde, chiar dacă la mai bine de o oră de oraş. De câţiva ani, nu mulţi, se dezvoltă ideea complexului ca shaorma „cu de toate”: farmacie, grădiniţă, şcoală, coafor, sală de sport, clinică medicală, supermarket. Cât mai aproape de scara blocului.

    În ceva mai mult de un deceniu, din 2007 până în 2019, numărul apartamentelor nou-livrate cu două şi trei camere, cumulat, s-a dublat. Dacă în 2007 au fost date în folosinţă 20.751 de apartamente cu două şi trei camere, în 2019 numărul total a ajuns la 40.730, arată datele Institutului Naţional de Statistică, centralizate de Business Magazin. Acestea sunt, de altfel, „vedetele” pieţei rezidenţiale din ultima perioadă.

    Acum, că pandemia a venit să mai schimbe nişte obiceiuri, se vor schimba oare şi preferinţele locatarului-cap de familie din formula mamă-tată-copil-căţel/pisică?

    „Sunt două mari variabile care influenţează acum piaţa rezidenţială: pandemia şi dublarea plafonului pentru credite la locuinţele noi. Prin faptul că oamenii vor avea nevoie de spaţiu mai mare, de o cameră pe care s-o poată transforma în birou pentru a lucra de acasă, coroborat cu creşterea plafonului pentru locuinţe, se va ajunge probabil la creşterea ponderii locuinţelor cu trei camere”, spune Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanţă imobiliară SVN România.


    Gabriel Voicu, condominium sales director la firma de consultanţă imobiliară SVN România
    „Dublarea plafonului pentru locuinţele achiziţionate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziţia unor apartamente cu trei camere în zone semi-centrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va creşte şi apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuinţe.”


    Impactul se va vedea însă puţin în 2021 şi mai puternic abia din 2022, pentru că până la livrare, dezvoltatorii trebuie să treacă prin etapele de autorizare şi construcţie.

    „Dublarea plafonului pentru locuinţele achiziţionate prin Noua casă va face să fie posibilă achiziţia unor apartamente cu trei camere în zone semicentrale, fapt care nu era posibil până acum. Astfel, va creşte şi apetitul dezvoltatorilor pentru a face asemenea tipuri de locuinţe”, mai spune Gabriel Voicu.

    Varianta modificată a programului Prima casă, redenumit Noua casă, stabileşte dublarea plafonului pentru creditele destinate cumpărării de locuinţe noi, până la 140.000 de euro, precum şi triplarea avansului minim care trebuie plătit la bancă, de la 5%, la 15%. La celelalte categorii de locuinţe care pot fi cumpărate cu credit prin programul Noua casă, plafonul maxim de credit urcă la 70.000 de euro, în timp ce avansul minim se menţine la 5%.

    Revenind la statistici, în 2019, locuinţele cu două şi trei camere au reprezentat 60% din totalul livrărilor, faţă de 44% cât a fost ponderea lor în 2007. Ca număr, vedem dublare. Ce a făcut ca numărul locuinţelor noi cu două şi trei camere livrate anual să se dubleze în decurs de aproximativ un deceniu?

    „Comportamentul clienţilor s-a schimbat pentru că şi oferta s-a schimbat. Şi invers. Dezvoltatorii s-au orientat nu doar către ce şi-ar dori clienţii – evident, oricine ar vrea un spaţiu cât mai mare în locuinţă –, ci şi către ce îşi permit ei.” Aşa se explică faptul că segmentul apartamentelor cu două camere este cel care a crescut cel mai mult în ultimul deceniu. În 2007, spre exemplu, cele mai multe locuinţe finalizate aveau cinci camere sau mai mult, arată datele de la INS. Acum, acestea se află abia pe locul al patrulea.

     

    Dulce, nouă casă

    Pentru o familie la început de drum, fără copii, de cele mai multe ori, startul este dat fie de o garsonieră, fie de un apartament cu două camere. Există însă şi excepţii, iar Maria P. este una dintre ele.

    „Am ales un apartament cu trei camere gândindu-mă că achiziţionarea unei locuinţe este o investiţie pe termen lung. Nu oricine îşi permite să schimbe locuinţa odată la câţiva ani. M-am gândit bineînţeles la viitor şi din perspectiva întemeierii unei familii şi a apariţiei unuia sau a mai multor copii”, spune Maria.

    Ea şi soţul ei stau în zona nouă din Popeşti-Leordeni, oraşul de lângă Bucureşti în care se mută anual câteva mii de persoane, ca urmare a numărului mare de ansambluri rezidenţiale care se dezvoltă acolo. Maria P. s-a mutat acolo în 2019, într-un complex rezidenţial finalizat în acelaşi an.

    „Cel mai important aspect de care am ţinut cont atunci când am ales apartamentul a fost existenţa unei staţii de metrou în zonă, pentru că Bucureştiul este un oraş extrem de aglomerat, iar din punctul meu de vedere, la ora actuală, niciun alt mijloc de transport nu este mai comod şi mai rapid decât metroul. În al doilea rând, mi-am dorit ca apartamentul să fie într-un bloc nou. Am stat cu chirie în blocuri vechi şi nu am mai vrut să mă confrunt cu problemele devenite deja obişnuite în Bucureşti, legate de apa caldă sau încălzire. Mai mult, am considerat că voi fi avantajată şi de faptul că mă pot muta imediat, fără să mai fie nevoie de renovarea spaţiului.”

    S-a ghidat însă şi după un alt criteriu: în cartierul nou în care s-a mutat locuiau deja mai multe persoane apropiate ei, astfel că a putut să obţină de la ele feedbackuri relevante şi reale referitoare la condiţiile de locuire în zonă.

    Mai important decât să fie poziţionat central, pentru Maria a fost ca apartamentul pe care îl cumpără să fie spaţios. Aşa că acum locuieşte în unul de 83 de metri pătraţi, decomandat în aşa fel încât spaţiul de odihnă este amplasat într-o parte a apartamentului, iar livingul şi bucătăria în partea cealaltă. Acum, odată cu pandemia, această „aşezare” s-a dovedit a fi un avantaj.

    „Lucrez de acasă încă de la jumătatea lunii martie şi nu pot spune că m-am plictisit de apartamentul meu. Cred că perioada aceasta a fost benefică din punctul acesta de vedere, pentru că m-a ajutat să-mi dau seama că pentru perioadele pe care le petrec în Bucureşti, apartamentul actual este tot ceea ce îmi trebuie. În weekend oricum fug în provincie, unde mă pot relaxa la ţară, în casa şi curtea bunicilor. Poate că dacă nu aş fi avut acest «refugiu» în afara Bucureştiului m-aş fi gândit la achiziţionarea unei case în Capitală sau în împrejurimi”, spune Maria.

  • Ce este mai bine să ai în România, ţara unde a fi proprietar este mai presus de orice: casă sau apartament?

    „Tipul de locuinţă la care visăm – apartament sau casă – este o temă recurentă în discuţiile românilor, cunoscuţi pentru a fi cei mai mari proprietari ai Europei şi având o predispoziţie aproape ancestrală pentru statutul de proprietar. La ce trebuie să te uiţi când se depăşeşte stadiul de discuţie şi eşti pus în faţa unei astfel de alegeri am discutat în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk. by Storia.ro.

    Cred că ne gândim la această temă încă de la romanul Ion al lui Liviu Rebreanu – cred că este ceva ancestral în această zonă a lumii. În general, la oameni, dorinţa de a avea o casă pe pământ vine din dorinţa de a avea o grădină. Chiar dacă majoritatea dintre noi locuim în apartamente, rămânem cu această dorinţă, mai ales acum cu pandemia, s-a exacerbat şi mai mult dorinţa aceasta de a fi într-o casă şi cred că vom vedea în viitor evoluţii interesante în contextul Work from Home, care ne va permite să fim şi mai mobili, chiar să locuim şi mai departe de oraşele mari”, răspunde Daniel Tudor, CEO şi fondator al agenţiei imobiliare The Concept.

    El observă că avantajele şi dezavantajele există când vine vorba de ambele tipuri de locuinţă. Pe de o parte, la casă te bucuri de o grădină, de o construcţie unde teama de cutremur dispare, dar şi de dorinţa de recunoaştere, în contextul în care majoritatea oamenilor stau la apartament. În momentul în care oamenii se mută într-o casă, automat cresc însă şi costurile, fie că vorbim despre reparaţii, încălzire, întreţinere, asigurare etc.; lipsa comunităţii – casele sunt înconjurate de nişte garduri, în zona aceasta a lumii chiar foarte înalte – adaugă Daniel Tudor – în timp ce la bloc, locuind împreună cu mai mulţi oameni, ai ocazia să legi o comunitate.

    La apartamente în schimb, în afară de avantajul comunităţii, beneficiezi de proximitatea de ceea ce te interesează – există facilităţi urbane multiple, retaileri, spitale etc; pe termen lung apartamentele vor avea o valoare crescută mai repede decât valoarea unei case – şi probabil că sunt şi mai uşor de cumpărat. Dezavantajele vin din faptul că vecinii pot fi deseori gălăgioşi, iar cei care se tem de cutremure sunt mai predispuşi să le fie frică într-o astfel de locuinţă.

    „Majoritatea tinerilor se gândesc mai degrabă la un apartament fiindcă vor să fie mai flexibili, o casă te face puţin mai inflexibil, eşti mai departe, nu ai la fel de multe opţiuni şi este mai probabil ca tinerii să se gândească la achiziţia unui apartament. Pe măsură ce trec anii, iei în calcul casa pentru că ai acumulat şi o sumă de bani pe care te bazezi – poate ai o familie, vrei să se joace copiii în grădină, astfel, clienţii pentru case sar de 35 de ani; apartamentele se vând clienţilor cu vârstele în jur de peste 20-40 de ani, iar casele, celor cu vârste de 35-50-60 de ani”, descrie Tudor şi profilul clienţilor pe tipuri de locuinţă.  

    În ceea ce priveşte preţurile, observă că preţul unui apartament cu două camere dintr-o zonă bună, upper medium, costă circa 100.000 – 120.000 de euro, preţ la care poate fi găsită de altfel şi o casă într-o zonă aflată în apropierea oraşului. „Este o alegere pe care trebuie să o faci: dacă eşti ok cu a locui mai departe, a avea mai puţină flexibilitate în opţiuni şi în a face drumul acesta oraş – locuinţă, atunci este clar o opţiune foarte bună – în acelaşi timp, bugetează-ţi şi o creştere a costurilor fiindcă nu vei avea aceleaşi costuri ca la apartament. Dacă vrei flexibilitate, cred că în continuare a sta în oraşe şi în locaţii bune cărora să le crească şi valoarea în timp este o opţiune foarte bună – a crescut foarte mult cererea de case, dar a crescut de la foarte puţin, la puţin, nu de la mediu, la majoritar.” Preţurile caselor din interiorul Bucureştiului (şi nu Ilfov) se plasează la peste 250.000 euro – 300.000 de euro fără probleme, terenul fiind foarte scump.

    Daniel Tudor, fondator şi CEO The Concept: „În imobiliare, ca să faci o investiţie cu adevărat bună, trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit – astfel ai şansa să beneficiezi de o creştere mai mare a randamentului.”


    Locuinţe vechi vs. locuinţe noi? „Nu există apartamente, locuinţe vechi mai bune decât locuinţele noi sau invers. Există o locuinţă nouă mai bună decât o locuinţă veche sau invers – adică trebuie să iei punctual lucrurile, nu poţi să generalizezi. Şi acum 30 – 35 de ani se construia şi prost, şi bine, cum la fel şi astăzi se construieşte şi bine, şi prost. Diferenţa între o locuinţă nouă şi între o locuinţă veche este dată, pentru locaţii similare, doar de cât s-a avut grijă de respectiva locuinţă veche.” Astfel, dacă vorbim despre o locuinţă bine întreţinută, ea trebuie să aibă aceeaşi valoare ca o locuinţă nouă. „Dacă nu optezi pentru o locuinţă nouă, în momentul în care îţi alegi o locuinţă veche, trebuie să mergi cu nişte oameni tehnici care se pricep să analizeze lucrurile din punct de vedere tehnic, cum arată respectiva locuinţă – dacă instalaţiile sunt ok, dacă finisajele trebuie schimbate, dacă închiderile perimetrale sunt ok – apoi analizezi, luând în calcul şi timpul pe care îl ai de investit.”  

    În ceea ce priveşte preferinţele clienţilor şi modul în care au evoluat acestea în contextul pandemic, Daniel Tudor sesizează că orientarea lor este în continuare mai ales către apartamente, dar îşi doresc în schimb terase mai largi; el spune că au avut clienţi care au intrat în showroomuri şi au spus din start că vor apartamentele cu terasa cea mai mare.

    Apoi, a observat tendinţa ca oamenii să caute o cameră pe care să o folosească pe post de birou – nu în living, ci un loc separat unde să facă lucrurile concentrat. „Marea problemă cu Work from Home este cum îi faci pe oameni să îşi păstreze concentrarea la maximum, ca şi cum ar fi la birou – e important să aibă o ancoră spaţială – când au intrat în locul respectiv, să ştie că sunt pe modul de muncă”. 

    Iar dacă ne-am luat deja o locuinţă şi luăm deja în calcul alegerea unei case de vacanţă, Daniel Tudor recomandă ca o astfel de achiziţie să fie realizată în cunoştinţă de cauză. „Aş recomanda în primă fază închirierea, sunt implicaţii pe care cumpăratul unei locuinţe le are: costurile – o casă nu este ca o acţiune la bursă, pe care dacă ai cumpărat-o, nu te mai interesează, unei case trebuie să îi asiguri o mentenanţă, trebuie să îi repari ceea ce se strică. Trebuie să plăteşti taxe şi impozite, costuri pe care dacă nu o foloseşti, ele curg. Casei de vacanţă nu îi pasă dacă stai sau nu în ea şi atunci este bine să vezi dacă stilul acesta de viaţă ar fi benefic pentru tine încercând mai multe luni să închiriezi în loc să cumperi.” Apoi, pot interveni costuri legate de managementul acelei case de vacanţă, atunci când proprietarul nu o foloseşte – poate alege folosirea unei firme specializate care să se ocupe de închirierea locuinţei respective pentru turişti.

    „Un mix interesant este să găseşti o formulă mai flexibilă de astfel de case, în care să poţi să ai o casă care să funcţioneze independent, atât ca loc pentru tine să locuieşti în ea, cât şi ca loc pe care să îl poţi închiria în acelaşi timp – să stai la parter şi să închiriezi sus de exemplu. Sunt genul de locuinţe mixte, atât rezidenţial, cât şi investiţional, în acelaşi timp. Altminteri ai nevoie de management şi acesta ar trebui să fie profesionist, datul şi luatul cheii nu este management.”

    Preţurile acestor locuinţe sunt similiare cu ale unor apartamente în oraş sau chiar le întrec: „Majoritatea locuinţelor de acest tip de pe litoral sunt asemănătoare camerelor de hotel ca suprafaţă – nu cred că poţi să stai trei luni într-o astfel de locuinţă cu familia. Iar dacă alegi drept casă de vacanţă o proprietate asemănătoare celei în care locuieşti acasă, va fi foarte scump şi s-ar putea să nu aibă sens achiziţia”.  

    Daniel Tudor adaugă că o investiţie de genul acesta se recuperează între 11-12 ani şi 20 de ani, la un randament cuprins între 5% şi 9% net. 

    Iar când vine vorba despre investiţii bune, în general, el punctează: „În imobiliare, ca să faci o investiţie cu adevărat bună, trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit – astfel ai şansa să beneficiezi de o creştere mai mare a randamentului”. Locurile potrivite sunt cele în care circulă oamenii şi banii, zone de business, zone comerciale, zone aflate lângă parcuri, şcoli, grădiniţe, universităţi – să fie lângă infrastructură existentă sau potenţială. „În Drumul Taberei de exemplu era ideal să cumperi înainte de deschiderea metroului; în general, cumpără în zone unde economia şi populaţia cresc, campioanele fiind oraşele mari”, exemplifică Tudor. De asemenea, el crede că o zonă unde preţul în imobiliare ar putea intra pe un trend ascendent este al locurilor cu potenţial turistic mare, cum este Transilvania.

    „În contextul Work from Home, pentru multe joburi şi profesii, poţi lucra acum de oriunde. Putem adresa o populaţie globală şi cred că Transilvania, mai ales zona sudică, are potenţial mare. În Viscri, de exemplu, am văzut o familie de nemţi, pensionari, care cu pensia lor de câteva mii de euro în Germania pot trăi foarte bine în România.”



    este numele seriei de webinarii realizate de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN în care ne propunem să discutăm cu specialiştii pieţei imobiliare despre cele mai noi schimbări înregistrate pe aceasta. Urmăriţi-ne live în fiecare lună şi adresaţi întrebările voastre referitoare la imobiliare pe pagina de Facebook a Storia.ro.


     

    1. Sunt în căutarea unui apartament cu trei camere şi văd diferenţe foarte mari între zona Pallady şi Sectorul 4 din Capitală. Infrastructura este asemănătoare, de unde vine această diferenţă?

    Din două direcţii: istoric, sectorul 3 este mai bogat decât sectorul 4, apoi, sectorul 4 este mai aglomerat decât sectorul 3 şi, automat, dacă oferta este foarte mare, raportat la o cerere destul de mare, oferta ţinând pasul, sunt şanse mai mici să crească rapid preţul. În sectorul 3, Pallady, nu sunt la fel de multe opţiuni şi atunci, cererea fiind mare, preţurile cresc mai repede. Apoi, mai este un al treilea factor, legat de felul în care arată sectoarele – mie mi se pare că sectorul 3 este mai îngrijit – sunt parcuri mai mari, mai frumoase sau cel puţin mai celebre. 

     

    2. Ce cartier din Bucureşti oferă cel mai mare randament la închirierea unui imobil?

    Nu cred că randamentul poate fi calculat pe cartiere, este un cost foarte simplu, este matematică pură: trebuie să împarţi venitul net obţinut pe parcursul unui an, la totalul investiţiei, iar dacă reuşeşti ca într-un cartier care nu are apartamente excepţionale să scoţi un «deal» foarte bun, atunci randamentul este puţin mai mare. 

    Dar dacă ne uităm la localizare, ar trebui să luăm în calcul mai ales, locaţiile din preajma infrastructurii de transport, metroului, de pildă, dar şi aeroportului, locaţiile unde circulă banii şi oamenii sunt cele cu randamente mai bune. 

     

    3. Cum vor evolua preţurile, mai ales după această iarnă?

    Pot fi fluctuaţii mici, şi în plus, şi în minus, nu văd în schimb ceea ce toată lumea se aşteaptă – o prăbuşire a preţurilor. Nu se va întâmpla asta fiindcă piaţa imobiliară este una foarte lentă. În 2008, economic piaţa nu era sustenabilă, acum este în schimb mult mai echilibrată. Pot exista mici scăderi, dar o prăbuşire este puţin probabilă. Pandemia a dus la amânarea a foarte multe proiecte noi, automat oferta se ajustează în pas cu cererea, avem o cerere mai mică, dar şi o ofertă care se ajustează. Chiar şi în contextul pandemiei, au fost proiecte de anvergură care au ales să crească cu câteva procente preţul pentru că vânzările au mers foarte bine. Dacă ai un minimum simţ de business şi de economie, îţi dai seama că nu va exista o prăbuşire a preţurilor. Piaţa se autoreglează, pot exista mici scăderi. Duceţi-vă să negociaţi lucruri – decât să stai să aştepţi, este mai bine să mergi activ, să te întâlneşti cu oameni, cu proiecte, fă videocalluri dacă simţi că riscul este prea mare şi vezi ce îţi oferă oamenii şi ce poţi să negociezi. Sunt şanse bune să găseşti ceva de calitate într-o zonă corectă.

     

    4. Dacă te gândeşti pur investiţional la achiziţia unei locuinţe, spre ce tip de locuinţă ar trebui să te orientezi?

    Este bine să te orientezi eminamente înspre apartamente cu două camere şi studiouri – sunt cele mai bune investiţii. Pe termen lung, fiindcă populaţia mai îmbătrâneşte, este posibil ca apartamentele cu trei camere să devină în câţiva ani o nouă vedetă, dar momentan randamentele acestora sunt mai mici fiindcă sar de TVA-ul de 5% de cele mai multe ori.

     

    5. Oferă-ne câteva ponturi în procesul de negociere. 

    Trebuie să fii la locul potrivit, înaintea momentului potrivit. Contextul contează foarte mult, trebuie să fii în contextul care să îţi permită negocierea. Un moment foarte potrivit poate fi în fazele incipiente ale construcţiilor noi, în presales. Atunci este mai multă flexibilitate, fiindcă dezvoltatorii vor să îşi valideze produsul, vor să simtă că lucrurile merg, e o energie care trebuie să se creeze. Sunt bănci finanţatoare care le cer un număr de prevânzări şi atunci dezvoltatorii trebuie să le obţină ca să poată lua finanţarea şi acolo poţi găsi din start promoţii şi chiar pe lângă ele să mai poţi şi negocia puţin.Noi cumpărăm eminamente în scopuri de investiţie în proiectele partenerilor noştri. E şi o formă de curtoazie pe care o aducem în relaţia cu ei, dar pe lângă asta, avem încredere în ei – am văzut ce fac şi îi putem urmări în timp real ce/cum construiesc. Mă uit în primul rând la astfel de dezvoltări unde pot avea încredere 100% că sunt făcute la nivelul calitativ pe care mi-l doresc şi apoi mă uit la cele trei criterii despre care spuneam mai devreme – să fie o locaţie cu economia în creştere, cu circulaţie mare de oameni şi bani şi cu potenţial de creştere a infrastructurii. Ideal este să te uiţi la zone unde va exista un potenţial proiect de infrastructură important în viitor. De când este anunţat până când este făcut, şansele de creştere sunt foarte mari şi, în plus, cumpărând proprietăţi în presales, în momentul în care se poate negocia cel mai bine, mai adaugi un câştig suplimentar (de regulă peste 10-15%).

  • Cum îţi poţi cumpăra sau vinde instant o locuinţă in Bucuresti chiar şi acum in condiţii de pandemie

    Ne adresăm proprietarilor care au la vânzare un apartament în Bucureşti şi vor să îl vândă cât mai rapid, la un preţ corect în raport cu piaţa. Apartamentele spre care ne îndreptăm deocamdată atenţia sunt din Bucureşti, situate în zone tradiţionale de locuit, cu o valoare medie de aproximativ 75.000 de euro, cu o situaţie juridică clară şi în principal din clădiri finalizate înainte de 2019”, descrie Horea Crăciun, directorul general al Casta.ro, profilul clienţilor cărora se adresează prin serviciul nou lansat.

    Platforma Casta este o agenţie imobiliară online care a lansat serviciul Instabuy; acesta oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site. Pe lângă acest serviciu, Casta asigură şi servicii de brokeraj de credite ipotecare, asistându-i în identificarea celei mai bune oferte de creditare din piaţă.

    Prin intermediul Instabuy, reprezentanţii platformei garantează ca în termen de trei zile de la solicitarea vânzătorului, în condiţiile în care anunţul este complet, să trimită o ofertă de achiziţie.

    „Evaluarea o facem intern, cu ajutorul unei echipe experimentate în domeniu, cât şi cu ajutorul unui sistem integrat de evaluare a proprietăţilor care analizează atât aspecte care ţin de apartamentul evaluat, cât şi de condiţiile de piaţă şi ofertele similare. Ulterior, proprietatea este verificată şi în cadrul unei vizite, urmând ca juriştii noştri să efectueze şi o evaluare juridică pentru confirmarea tranzacţiei. Vânzarea efectivă se poate face, în condiţii normale, în trei zile de la obţinerea acordului juridic.”

    Platforma a fost lansată oficial pe 8 octombrie anul curent şi reprezentanţii platformei au primit deja undeva la peste 200 de apartamente în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy în interval de două săptămâni; circa 20 de oferte acceptate erau în curs de procesare pentru achiziţia lor directă de către Casta, prin serviciul InstaBuy, în acelaşi interval de timp. În ceea ce priveşte monetizarea, Horea Crăciun spune că şi-au propus o aliniere cu preţurile practicate de agenţiile imobiliare tradiţionale din piaţă şi percep un comision de achiziţie, calculat în funcţie de anumiţi factori, precum timpul mediu de vânzare a unui apartament, zona şi tipul de apartament achiziţionat.



    CONTEXT:
    Chiar şi în contextul actual, nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară nu dă semne de contractare.

    DECIZIE:
    Lansarea unui serviciu care oferă celor care au un apartament la vânzare în Bucureşti posibilitatea să primească o ofertă cash de vânzare, neangajantă, în trei zile de la aplicarea pe site.

    CONSECINŢE:
    În interval de aproximativ două săptămâni de la data lansării, peste 200 de apartamente au fost introduse pe site în vederea vânzării prin serviciul InstaBuy.



    „Suplimentar, ne bazăm pe o creştere graduală a pieţei cât şi pe achiziţii în zonele emergente ale Bucureştiului care aduc un plus de valoare imobilelor achiziţionate”, adaugă el.

    Chiar dacă trecem printr-un context de piaţă marcat de incertitudine, aşteptările directorului general al Casta sunt optimiste. „Am găsit o piaţă, cel puţin pe zona de  rezidenţial, foarte dinamică, iar în contextul epidemiologic actual, s-a menţinut încrederea în piaţa rezidenţială, pe fondul restrângerii tot mai mari a activităţilor sociale. Oamenii au conştientizat că locuinţa în care trăiesc a devenit foarte importantă pentru ei şi mulţi au decis să facă o achiziţie în ultimele luni. Dorinţa lor a fost susţinută, desigur, şi de un sistem bancar solid, foarte lichid, care a avut resurse mai mult decât suficiente să acorde credite”, spune el.

    De asemenea, notează avantajul avut în calitate de start-up, care în condiţiile actuale de piaţă se poate adapta foarte rapid. „Putem accelera achiziţiile sau putem reduce portofoliul în funcţie de evoluţia situaţiei economice în care ne aflăm. Până la finalul anului, avem în plan achiziţionarea unui număr de cel puţin 2 apartamente pe săptămână şi un capital de lucru de aproximativ
    1 milion de euro.”

    Tendinţele pe care le-au observat prin prisma activităţii platformei Casta pe piaţa imobiliară spun că piaţa va continua să crească: „La nivel macro,  nu vedem motive de îngrijorare în următoarele 6 luni pe segmentul rezidenţial. Dimpotrivă, există şanse mari să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţurilor la apartamentele noi din Bucureşti, cel puţin până în primăvara anului următor, deoarece costurile de dezvoltare au rămas neschimbate”.

    El citează statisticile care spun că 17% din populaţia Europei trăieşte în apartamente supraaglomerate, iar în România, procentul depăşeşte 46%, în timp ce mai mult de jumătate din locuinţe au o vechime mai mare de 34 de ani. „Lumea va dori să îşi achiziţioneze apartamente mai mari cu atât mai mult cu cât criza sanitară actuală pune presiune pe populaţie din perspectiva petrecerii timpului mai mult indoor decât outdoor.”

    Cât de prielnic este momentul actual pentru achiziţia unei locuinţe?

    „Nevoia de a locui nu dispare, iar piaţa imobiliară este una extrem de inelastică. Cei care au nevoie să cumpere vor cumpăra şi cei care au nevoie să vândă vor vinde. În cele din urmă piaţa se va regla acolo unde se va regăsi echilibrul dintre cerere şi ofertă. În plus, dacă ne uităm la preţuri, vedem că în ultimii ani, deşi au crescut, suntem încă sub 2008, una din puţinele ţări din UE care se află în situaţia asta.

    Cu toate acestea nu cred că pot oferi un sfat general valabil. Dacă eşti cu bugetul la limită, dacă simţi că jobul tău ar fi ameninţat în viitorul apropiat, poate nu ar fi rău să te mai gândeşti la achiziţia plănuită. Altfel, dacă ai găsit ceea ce trebuie şi îţi convine, mergi mai departe.”

  • România, o ţară de garsoniere: Dezvoltatorii imobiliari au livrat în 2019 peste 5.500 de garsoniere, dublu faţă de 2017, nivel maxim în 20 de ani

    Numărul de garsoniere nou-livrate în România s-a dublat în ultimii doi ani, după ce în 2019 au fost finalizate 5.528 de locuinţe cu o singură cameră, cu 28% mai mult faţă de anul precedent. Ritmul de creştere a fost mare şi în 2018, când s-au livrat 4.308 garsoniere, plus 61% faţă de 2017, potrivit datelor centralizate de ZF de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de garsoniere livrate anul trecut este cel mai mare din ultimele două decenii. Doar în doi ani – 2008 şi 2009 – s-au mai livrat peste 5.000 de locuinţe, însă niciodată mai mult de 5.500.

    „Garsonierele sunt unităţile care au cel mai bun ran­da­ment din punct de vedere investiţional. Diferenţa dintre chi­ria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două ca­mere este mică, aşa că pentru un cumpărător este avan­tajos să achiziţioneze o garsonieră pentru care va primi o chirie apropiată de cea pentru un apartament cu două ca­me­re. În plus, este o nevoie organică a pieţei, deoarece sto­cul de garsoniere este mic şi învechit“, spune Daniel Crainic, director de marketing al platformei Imobiliare.ro.

    În total, în 2019 s-au livrat în România 67.488 de lo­cuinţe noi, cu 13% mai mult comparativ cu anul anterior.

  • Deşi suntem într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, preţurile apartamentelor continuă să crească. Oraşele unde preţul apartamentelor a crescut în luna septembrie

    După un avans de 0,5% în august faţă de iulie, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente a consemnat un recul de 0,9% în septembrie 2020, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, care consemează uşoare scăderi în Timişoara şi Iaşi şi creşteri de preţ în Cluj-Napoca, Braşov şi Constanţa.

    În medie, preţul a ajuns la 1.304 euro pe metru pătrat util, faţă de 1.316 euro pe metru pătrat util în ultima lună de vară.
    Preţul apartamentelor. Braşov

    În Braşov, indicele Imobiliare.ro a înregistrat, în luna septembrie, un avans de 0,9%, de la un nivel de 1.197 de euro pe metru pătrat util, la unul de 1.208 euro pe metru pătrat. Evoluţii pozitive au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate – chiar dacă variaţiile au fost, desigur, diferite. Astfel, apartamentele vechi s-au apreciat cu 0,5% (de la 1.178 la 1.184 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce locuinţele din cadrul noilor ansambluri rezidenţiale au consemnat un avans mai semnificativ, respectiv 1,4% (de la 1.244 la 1.262 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Cluj-Napoca
    Şi Cluj-Napoca a fost caracterizat, luna trecută, de o evoluţie ascendentă a preţurilor apartamentelor: pretenţiile vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,8%, ajungând la o medie de 1.825 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.811 euro pe metru pătrat la finele lui august). Valoarea de listare a locuinţelor din blocurile vechi a ajuns la 1.792 de euro pe metru pătrat (de la 1.794 de euro pe metru pătrat, reprezentând un minus de 0,1%), în vreme ce pe piaţa rezidenţială nouă a avut loc un avans de 1,6% (de la 1.828 la 1.858 de euro pe metru pătrat).

    Preţul apartamentelor. Constanţa
    În Constanţa a avut loc, în luna septembrie, o creştere de 0,9% a preţului mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori rezidenţiali, până la 1.245 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.234 de euro pe metru pătrat la finele lui august). Spre deosebire de lunile anterioare, valoarea de listare pentru apartamentele vechi s-a majorat uşor, anume cu 0,2%, de la 1.226 la 1.228 de euro pe metru pătrat. Locuinţele nou-construite au înregistrat, ca şi luna trecută, un avans de peste 2% – de la 1.253 la 1.282 de euro pe metru pătrat (este vorba, mai exact, de un plus de 2,3% la 30 de zile).

    Preţul apartamentelor. Bucureşti
    Preţul mediu solicitat pentru un apartament a ajuns la 1.355 de euro pe metru pătrat util în Bucureşti, în condiţiile unui recul de 0,1% faţă de luna august (când o asemenea unitate locativă putea fi achiziţionată cu 1.357 de euro pe metru pătrat). Interesant este că cele două segmente majore ale pieţei rezidenţiale locale au avut o evoluţie contrastantă: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1% în perioada analizată, ajungând la o medie de 1.328 de euro pe metru pătrat (de la 1.315 euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite au consemnat o scădere tot de 1% (de la 1.390 la 1.376 de euro pe metru pătrat).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro