Ministerul britanic al apărării a declarat luni că Rusia a ordonat o probabilă retragere a trupelor sale din întreaga regiune Harkov, la vest de râul Oskil, scrie Reuters.
Ministerul Apărării din Marea Britanie a declarat într-o actualizare periodică că Ucraina a recucerit un teritoriu de cel puţin două ori mai mare decât Londra.
Marea Britanie a declarat într-un tweet că „Succesele rapide ale Ucrainei au implicaţii semnificative asupra designului operaţional general al Rusiei”.
Ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, a declarat, vineri, la forumul Black Sea and Balkans Security că pacea va fi posibilă doar după ce Crimeea va fi înapoiată ţării sale şi nu va mai fi bază militară rusă. El cere sprijin pentru Ucraina, pentru că „NATO va fi vulnerabilă fără Ucraina”.
„Pacea va fi posibilă doar după ce Crimeea va fi înapoiată Ucrainei şi nu va mai fi o bază militară rusă. Orice altă încercare este doar o iluzie, pentru că Ucraina trebuie să îşi apere suveranitatea şi asta înseamnă să îţi doreşti pacea şi securitatea din regiune. Şi războiul poate fi oprit doar printr-o victorie asupra Rusiei pe terenul de luptă”, spune Oleksiy Reznikov la forumul Black Sea and Balkans Security.
Ministrul Apărării din Ucraina mai spune că ţara sa a a demonstrat deja faptul că Rusia poate fi înfrântă.
„Mulţi s-au aşteptat ca Kievul să cadă în trei zile şi Rusia să organizeze parade militare pe bulevardele Kievului. Dar am reuşit pe 24 august să sărbătorim independenţa Ucrainei în Kiev şi am zdrobit vehiculele ruse pe străzile Kievului”, afirmă Reznikov.
El face apel la ţările care susţin Ucraina că este nevoie în continuare de arme şi muniţie.
„Trebuie să înfrângem Rusia. (…) Kremlinul până la urmă foloseşte şantajul energetic, şantajând cu gazul şi preţurile care sunt în creştere. Solicită să găsim alte resurse. Lumea liberă a hotărât să facă paşi împotriva agresorului pentru a preveni alte escaladări. Sancţiunile pe care le-am sugerat pentru a preveni un război au fost demarate. Acum este momentul potrivit să depunem toate eforturile pentru a nu ceda în faţa presiunii”, a mai spus ministrul Apărării ucrainean.
Oleksiy Reznikov afirmă că Nato are nevoie de Ucraina, pentru că altfel ar fi „vulnerabilă”.
„Dacă avem în vedere strategia, este clar că NATO va fi vulnerabilă fără Ucraina. Este în interesul de securitate al tuturor, al regiunii, să consolidăm Ucraina. Echilibrul de puteri în Nordul Europei s-a schimbat substanţial. Rusia a avut pierderi mari în Ucraina în multe regiuni, inclusiv în zona de Nord-Vest unde există graniţe cu UE. Rusia a trebuit să accepte aderarea la NATO a Finlandei şi Suediei, iar ţările baltice susţin sancţiunile. Deci trebuie să susţinem cooperarea nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen lung, iar sistemele de apărare antirachetă ale Ucrainei trebuie să consolideze flancul de Est al NATO pentru că această cooperare înseamnă proiect de an de zile, dar când va fi finalizat Europa va fi mai sigură având o graniţă de 1500 km protejată”, a mai spus ministrul.
Armata ucraineană afirmă că a străpuns prima linie de apărare a Rusiei în regiunea ocupată Herson, conform BBC.
Această ofensivă pare să facă parte dintr-o contraofensivă mult aşteptată, lansată de Kiev în încercarea de a recuceri sudul ţării.
Aceasta urmează după săptămâni de atacuri ucrainene menite să taie principalele rute de aprovizionare ale forţelor ruse.
Armata rusă susţine că trupele ucrainene au suferit “pierderi grele” în timpul unei tentative de atac eşuate.
Afirmaţiile atât ale Ucrainei, cât şi ale Rusiei nu au fost verificate în mod independent.
Herson a devenit primul mare oraş ucrainean care a căzut în mâinile Rusiei după ce trupele au avansat în oraş dinspre Peninsula Crimeea în primele zile ale războiului.
La începutul zilei de luni, grupul operaţional ucrainean Kakhovka din sud a declarat că un regiment al forţelor susţinute de Rusia şi-a părăsit poziţiile din regiunea Herson. Acesta a adăugat că paraşutiştii ruşi care asigurau sprijinul au fugit de pe câmpul de luptă.
Oleksiy Arestovych, consilier al şefului de birou al preşedintelui Volodymyr Zelensky, a declarat ulterior, de asemenea, că forţele armate ucrainene “au străpuns linia frontului în mai multe locuri”.
Între timp, martori oculari au raportat că au auzit mai multe explozii în oraşele Herson şi Nova Kakhovka, la aproximativ 55 km nord-est de capitala regională. Punctele cheie de trecere peste râul Dnipro din cele două localităţi au fost vizate în mod repetat de armata ucraineană în ultimele săptămâni.
Agenţia de ştiri rusă de stat Ria Novosti a relatat că Nova Kakhovka a rămas peste noapte fără electricitate şi fără alimentare cu apă.
În discursul său video de noapte târziu, preşedintele Zelenski a emis un avertisment dur pentru forţele ruseşti: “Dacă vor să supravieţuiască, este timpul ca soldaţii ruşi să fugă. Să plece acasă”.
Zelenski şi alţi oficiali ucraineni de rang înalt au păstrat tăcerea cu privire la detaliile contraofensivei raportate, îndemnându-i pe ucraineni să aibă răbdare.
Ca răspuns la afirmaţiile ucrainene, Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele ucrainene au încercat o ofensivă în regiunile Herson şi Mykolaiv, învecinate.
Ministerul este citat de agenţiile de ştiri de stat ruseşti, care afirmă că această operaţiune a eşuat şi că trupele ucrainene au “suferit pierderi grele”.
Oficialii de la Kiev susţin că au folosit sisteme de rachete Himars furnizate de SUA pentru a distruge trei poduri care traversează râul Nipru. Comandamentul militar din sud a declarat, de asemenea, că a distrus poduri de pontoane ruseşti improvizate peste râu.
Potrivit unor surse militare occidentale, loviturile Kievului fac parte dintr-un efort de a izola trupele ruse de pe malul vestic al râului, cu scopul final de a recuceri întreaga regiune Herson.
Moscova s-a bazat pe aceste poduri pentru a-şi reaproviziona trupele.
Taiwanul îşi schimbă strategia de apărare. Guvernul de la Taipei vrea să investească într-un sistem bazat pe drone care să survoleze cerul pentru a putea preîntâmpina o eventuală invazie chineză. Primele care vor beneficia de noua tehnologie vor fi insulele sale aflate în larg.
Recent, Ministerul Apărării a declarat că soldaţii taiwanezi au doborât drone chineze. Scopul acestora este de a pedepsi Taipeiul pentru vizita neanunţată a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi.
„Ofiţerii şi soldaţii de la toate nivelurile vor continua să fie vigilenţi în conformitate cu respectarea principiului de a nu escalada conflictul şi de a nu provoacă dispute”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului taiwanez al Apărării.
Taiwan s-a plâns de incursiunile repetate cu drone chineze în apropierea insulelor sale din larg, iar acum ia măsuri ferme. Cea mai apropiată insulă, Kinemn, se află la nici 10 km de China.
Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.
Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.
Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.
CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.
Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.
„Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.
Finlanda s-a pregătit de zeci de ani pentru un atac al Rusiei şi va opune o rezistenţă dură în cazul în care acesta va avea loc, a declarat şeful forţelor sale armate, conform Reuters.
Ţara nordică şi-a construit un arsenal substanţial. Dar, în afară de echipamentul militar, a declarat generalul Timo Kivinen, un factor crucial este faptul că finlandezii ar fi motivaţi să lupte.
“Cea mai importantă linie de apărare se află între urechi, aşa cum dovedeşte în prezent războiul din Ucraina”, a declarat Kivinen într-un interviu.
Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 de kilometri.
Cândva o ţară nealiniată, ea solicită acum să se alăture alianţei militare NATO, din cauza îngrijorărilor că Rusia ar putea invada aşa cum a făcut-o cu Ucraina la 24 februarie.
De la cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.
“Ne-am dezvoltat în mod sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se desfăşoară acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi, de asemenea, a forţelor aeriene”, a declarat Kivinen. “Ucraina a fost o îmbucătură greu de mestecat pentru Rusia şi la fel ar fi şi Finlanda.”
Aproximativ 100.000 de finlandezi au fost ucişi în timpul celor două războaie pe care Finlanda le-a purtat împotriva Uniunii Sovietice şi a pierdut o zecime din teritoriul său.
Naţiunea de 5,5 milioane de locuitori are un efectiv de trupe de război de aproximativ 280.000 de oameni, cu 870.000 de oameni antrenaţi ca rezervişti. Nu a abolit recrutarea militară pentru bărbaţi, aşa cum au făcut multe alte naţiuni occidentale după încheierea Războiului Rece.
De asemenea, a construit una dintre cele mai puternice artilerii din Europa şi şi-a făcut provizii de rachete de croazieră cu o rază de acţiune de până la 370 km. Finlanda alocă 2% din PIB pentru apărare, un nivel mai ridicat decât multe ţări NATO.
Ţara ca comandat patru noi nave de război, precum şi 64 de avioane de luptă F-35 de la gigantul american din domeniul apărării Lockheed Martin, plănuieşte să comande până la 2.000 de drone, echipamente antiaeriane de mare altitudine şi construieşte bariere la graniţa cu Rusia.
Aproximativ 82% dintre respondenţii la un sondaj realizat la 18 mai de Ministerul Apărării au declarat că ar fi dispuşi să participe la apărarea naţională dacă Finlanda ar fi atacată.
Cu toate acestea, Kivinen a salutat decizia Finlandei de a solicita aderarea la NATO. Finlanda şi Suedia se află în discuţii cu Turcia pentru a discuta despre opoziţia acesteia din urmă faţă de candidaturile lor.
Ankara a fost iritată de ceea ce consideră a fi sprijinul acordat de Helsinki şi Stockholm militanţilor kurzi şi de embargourile asupra armelor impuse Turciei.
Aderarea la NATO ar permite Finlandei să îşi sporească capacitatea de avertizare timpurie prin participarea la controlul comun al spaţiului aerian al alianţei, a declarat Kivinen.
Cu toate acestea, a spus el, “principala responsabilitate pentru apărarea Finlandei va fi în continuare suportată de Finlanda”.
Ministerul Apărării din Ucraina a anunţat că peste 32.000 de militari ruşi au murit în război. De asemenea, ucrainenii susţin că ruşi au pierderi foarte mari în ceea ce priveşte echipamentele şi vehiculele militare.
Potrivit statisticii prezentate de partea ucraineană, 32.300 de militari ruşi au murit de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a estimat că Rusia ar putea ajunge până la 40.000 de pierderi până la sfârşitul lunii iunie.
Ucrainenii mai anunţă că Rusia are pierderi foarte mari la vehicule şi echipamente militare.
1.432 de tancuri, 213 avioane, 178 de elicoptere, 3.492 de maşini, 718 sisteme de artilerie şi 13 nave au fost distruse în perioada războiului, mai susţine Ministerul Apărării din Ucraina.
Temerile tot mai mari cu privire la o potenţială invazie chineză remodelează modul în care Washingtonul şi Taipeiul vor gândi apărarea ţării, potrivit unui raport al Financial Times.
În timp ce invazia rusă a Ucrainei a concentrat atenţia asupra unei potenţiale ameninţări la adresa Taiwanului, există o mare diferenţă între cele două situaţii: un război chinez în Taiwan ar putea însemna, practic, un razboi direct cu Statele Unite.
În 1979, Washingtonul a înlocuit tratatul de apărare reciprocă cu Legerea Relaţiilor cu Taiwan (Taiwan Relations Act). Legea cere Statelor Unite să ofere ţării armele necesare pentru a se apăra şi să antreneze capacitatea SUA de a rezista oricărei forţe care ar putea pune în pericol Taiwanul.
Washingtonul încearcă de mai bine de un deceniu să convingă Taiwanul să se „întărească” în perspectiva unei invazii chineze. Dar armata ţării a continuat să amâne mobilizarea presupunând fie că timpul e de partea Taipeiului, fie că niciodată Beijingul nu va intenţiona o asemenea mutare.
Dar acum, Statele Unite au început să trateze cu o aspră seriozitate posibilitatea unei invazii. Administraţia continuă să respingă cererile de vehicule de război despre care oficialii cred că ar putea fi distruse rapid într-un asalt chinezesc, fiind o risipă semnificativă de resurse valoroase.
În schimb, SUA insistă asupra unul transfer de arme mici, relativ ieftine şi foarte sustenabile, cum ar fi rachetele mobile, care ar fi de folos doar în lupta împotriva unei tentative chineze de invazie şi ocupaţie.
Există o mulţime de dovezi din surse publice care arată că Armata Populară de Eliberare (PLA) pregăteşte sistematic terenul în ultima perioadă pentru a lansa o invazie asupra Taiwanului.
Folosind o serie de rapoarte extrase de pe canalul militar al televiziunii de stat din China, alături de o coleţie fotografii făcute prin satelit, Michael Dahm, un ofiţer de informaţii şi cercetător pensionat al Marinei SUA la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Johns Hopkins, a analizat două exerciţii conexe în vara anului 2020 şi 2021. El crede că PLA dezvoltă planuri de mobilizare pentru efectuarea unui transport maritim „la scară masivă”, necesar unei potenţiale invazii.
„O astfel de mobilizare a navelor civile pentru a sprijini operaţiunile de peste strâmtoare poate prefaţa un risc de proporţii şi ar putea implica pierderi extrem de mari”, a scris el într-un articol de anul trecut. „Cu toate acestea, în urma unei mobilizări atât de serioase, armata chineză se va confrunta cu o serie periculoasă de provocări legate de uzura şi administrarea forţelor.”
Unii analişti cred că o invazie a Taiwanului va rămâne o provocare considerabilă pentru PLA în anii următori – situaţie care a fost ilustrată şi de armata rusă în timpul „operaţiunii speciale din Ucraina”, un scenariu mult mai puţin complex decât cel în care China s-ar putea angaja cu Taiwanul.
„Ceea ce [PLA] vrea să facă în scenariul lor din Taiwan este mult mai complicat decât ceea ce încearcă Rusia să facă în Ucraina, spune Taylor Fravel, director al Programului de studii de securitate la MIT şi expert în strategia militară chineză. „Astfel, observând dificultăţile Rusiei de a desfăşura operaţiuni relativ simple, liderii Chinei s-ar putea întreba despre capacitatea PLA de a efectua operaţiuni mult mai complexe, ceea ce îi poate face mai precauţi în privinţa lansării unui astfel de atac, cel puţin pentru moment”.
Su Tzu-yun, cercetător asociat la Institutul pentru Cercetare pentru Apărare şi Securitate Naţională, un think-tank susţinut de Ministerul Apărării din Taiwan, susţine că, indiferent de paşii pe care îi va face PLA, China trebuie să trimită nave peste strâmtoare. „În Ucraina, am văzut vehicule ruseşti blocate pe autostradă. În scenariul „Taiwan”, marea este autostrada pe care China va trebui să o folosească”, spune Su. „Aşadar, acolo se vor da marile bătălii pentru cucerirea Taiwanului.”
Cu toate acestea, în timp ce capacitatea Chinei de a conduce efectiv o invazie rămâne neclară, modernizarea rapidă a forţelor armate chineze ridică motive temeinice de îngrijorare în rândul oficialilor din SUA şi Taiwan.
Salvarea din faţa tăvălugului inflaţiei şi al coşmarului presupus de un posibil episod de stagflaţie stă în buzunarele europenilor care au acumulat economii importante în doi ani de pandemie şi care sunt gata să arunce în aer consumul, scrie Bloomberg.
Datele recente arată că după ridicarea restricţiilor cererea pentru ieşit în oraş şi vacanţe a sărit în aer şi a atins un nivel suficient de înalt pentru a compensa handicapul sectorului manufacturier. Totuşi războiul continuă să se desfăşoare, iar pandemia care mătură China pune şi mai multă presiune pe lanţurile de aprovizionare.
Renaşterea consumului dă speranţe continentului că va putea evita nu numai o recesiune ci şi un episod de stagflaţie similar cu cel din anii ’70. Acest optimism dă totodată un semnal către Banca Centrală Europeană că este cazul să recurgă la prima creştere a dobânzii din ultimii 10 ani.
„Înainte de război ne gândeam că consumatorul va fi principalul motor pentru rederesarea economiei europene. Am crede că din cauza războiului datele problemei s-au schimbat, dar există surpriza să descoperim că nu ne confruntăm cu schimbări atât de drastice”, a declarat Sylvain Broyer, economist în cadrul firmei S&P Global Ratings din Frankfurt.
Conform datelor furnizate de Morgan Stanley veştile bune nu se opresc pentru că şomajul se află la un minim record iar economiile oamenilor totalizează 753 de miliarde euro, sumă acumulat în timpul perioadelor de lockdown.
Companiile sunt de asemenea optimiste. TUI AG, un gigant jucător din industria turismului, se aşteaptă la profit după doi ani de criză şi pandemie iar cei de la Booking Holdings. Inc se aşteaptă la doborârea unor recorduri în vara lui 2022.
„N-am mai fost în vacanţă de trei ani din cauza pandemiei. N-o să ratez această ocazie”, a declarat Dagmar Giessen, care şi-a rezervat recent bilete de tren pentru o călătorie de o săptămână în staţiunea bavareză Murnau.
Cei mai pesimişti dintre economişti susţin că cererea nu va putea triumfa în faţa celei mai agresive inflaţii de la apariţia zonei europ şi pînă în prezent. Inflaţia atins pragul de 8,1% şi a pus şi mai multă presiune pe costul vieţii. Războiul din Ucraina ar putea înrăutăţi această problemă, pentru că la finalul verii facturile la încalzire revin în primul plan.
Jens Eisenschmidt, economist în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, avertizează totuşi că distribuţia în mod inegal al economiilor acumulate de oameni ar putea avea un impact economic diminuat în ciuda dimensiunilor importante ale acesteia.
Consumul, ridicarea restricţiilor şi actuala piaţă a muncii rămân pilonii de salvare economiei europene de la recesiune, conform economistului.
Forţele Aeriene din Taiwan au mobilizat, luni, avioane de vânătoare pentru a intercepta zeci de aeronave militare chineze care au pătruns în zona taiwaneză de apărare aeriană, informează agenţia Reuters.
Aproximativ 30 de avioane militare chineze au pătruns luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului, în contextul tensiunilor dintre Beijing şi Administraţia separatistă de la Taipei. Au fost 22 de avioane chineze de vânătoare, însoţite de aeronave de bruiaj electronic, de avertizare imediată şi de atacuri antisubmarin, conform Ministerului Apărării de la Taipei. Avioanele militare chineze au pătruns într-o zonă situată la nord-est de Insulele Pratas, dar au rămas la distanţă mare de Insula Taiwan. Avioanele militare chineze nu au pătruns în spaţiul aerian taiwanez, ci în zona de apărare aeriană, un spaţiu mai larg din jurul insulei, care are rolul de a permite aplicarea imediată a măsurilor de prevenţie şi apărare.
Aceasta este cea mai mare incursiune aeriană după cea din 23 ianuarie, când Taiwanul a raportat prezenţa a 39 de avioane militare chineze în Zona taiwaneză de identificare aeriană. Pe 6 mai, 18 avioane militare chineze au pătruns în zona de apărare aeriană a Taiwanului.
Forţele Aeriene taiwaneze au trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea aeronavelor militare chineze şi au activat scurt timp sistemele de artilerie antiaeriană.
China consideră Insula Taiwan, administrată în mod democratic, drept propriul teritoriu, iar în ultimii doi ani a intensificat presiunile militare şi diplomatice pentru afirmarea suveranităţii, generând furie la Taipei şi preocupări la Washington. Administraţia de la Beijing a avertizat că va trece la acţiuni severe dacă Taiwanul va face manevre în sensul independenţei sau dacă apar ingerinţe străine.
Săptămâna trecută, Administraţia de la Beijing a transmis un avertisment adresat Statelor Unite, în replică la afirmaţiile preşedintelui Joseph Biden despre intenţia de a apăra militar Taiwanul în cazul unui atac chinez. Preşedintele Joseph Biden a sugerat săptămâna trecută, în cursul vizitei în Japonia, că Statele Unite ar putea apăra militar Taiwanul în cazul unei agresiuni a Chinei. Afirmaţiile preşedintelui american par a fi o modificare a liniei politice a Washingtonului, deşi Casa Albă a negat acest lucru. Întrebat într-o conferinţă de presă organizată împreună cu premierul nipon Fumio Kishida dacă Statele Unite sunt pregătite să apere Taiwanul, Biden a răspuns: “Da. Acesta este angajamentul pe care l-am făcut. Suntem de acord cu politica «o singură Chină», am acceptat-o, iar toate acordurile noastre pornesc de la această premisă. Dar ideea că Taiwanul ar putea fi luat cu forţa, acest lucru nu se poate, nu ar fi adecvat”.
Însă Administraţia Xi Jinping a reacţionat vehement la declaraţiile preşedintelui american. Ministerul de Externe de la Beijing a exprimat “nemulţumirea puternică şi opoziţia fermă” faţă de afirmaţiile lui Biden. “Nu trebuie să subestimeze nimeni determinarea noastră puternică, voinţa fermă şi abilitatea puternică a poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială. Nu vă poziţionaţi împotriva celor 1,4 miliarde de cetăţeni chinezi!”, a atras atenţia Ministerul chinez de Externe.