BusinessMagazin

Tag: anul viitor

  • 2015 este anul maşinii electrice. Volkswagen, Renault şi Ford vor să dezveţe şoferii de benzină şi motorină

    Piaţa locală a maşinilor electrice este aştep­tată să crească semnificativ anul acesta, odată cu intrarea pe acest segment a celor de la Volkswagen cu noile modele „pe baterii“, alături de BMW şi de francezii de la Renault care aduc modelul ZOE, pe lângă Twizy şi Kangoo, deja prezente în ofertă încă de anul trecut.

    „Pentru maşinile electrice, atât timp cât nu există un sistem de încurajare similar cu cele din Europa de Vest, nu cred că putem vorbi de peste 100 de unităţi anual. În cazul hibridelor de tip plug-in, care funcţionează atât ca un au­to­mobil electric cu o autonomie de 50 km, dar care dispun şi de un motor normal, noi ne-am pro­pus comercializarea a 200 de unităţi“, a spus Bogdan Florea, brand manager al Volks­wa­gen Autoturisme în cadrul Porsche România. Chiar şi în acest caz, atingerea unui prag de câteva zeci sau chiar 100 de maşini electrice vândute într-un singur an pe piaţa locală reprezintă un salt uriaş pentru România, unde în întreg 2014 s-au vândut oficial doar trei Mitsubishi iMiEV şi s-au mai importat neoficial două limuzine Tesla produse în Statele Unite.

    În prezent, singurii constructori care co­mer­cializează pe piaţa locală maşini electrice sunt Mitsubishi, care vinde modelul iMiEV cu 32.240 de euro cu TVA (cu toate că noua generaţie costă în Germania numai 23.790 de euro şi vine cu o autonomie mai mare, de 160 km) şi Renault, cu utilitara Kangoo şi cu Twizy, un automobil de mici di­men­siuni, cu două locuri, unul în spatele celuilalt, cu un preţ de pornire de 7.000 de euro cu TVA (plus o chirie lunară de 30 de euro cu TVA pentru baterie).

    Volkswagen are în plan lansarea a două mo­dele electrice – e-up! (26.900 de euro cu TVA, preţ de pornire în Germania) şi Golf Elec­tric (34.900 de euro cu TVA, preţ de por­nire în Germania), alături de două hibride plug-in ce pot fi alimentate de la priză – Golf GTE (36.900 de euro) şi Passat GTE, care încă nu a fost lansat pe piaţa europeană.

    „Am comandat deja primul e-up! Electric care va ajunge în luna februarie, Golf Electric şi Plug-in Hybrid vor fi disponibile la jumă­ta­tea anului viitor, iar Passat GTE va fi dispo­ni­bil în toamnă. Avem încredere mai ales în hi­bri­dul plug-in. Acest segment al maşinilor elec­tri­ce se află într-o perioadă de incertitudini acum şi multe întrebări din partea clienţilor. Din acest motiv, tocmai un plug-in hybrid, cu o auto­nomie de 50 de kilometri pentru mersul la birou şi un motor termic pentru deplasări mai lungi, ar avea mai mult sens. Avem deja sem­na­le pozitive din partea mai multor potenţiali cli­enţi care abia aşteaptă să se lanseze acest mo­del“, a subliniat Bogdan Florea.

    În primăvara acestui an Renault va lansa modelul Zoe, prezentat anul trecut, în timp ce Ford a introdus în ofertă Focus Electric încă din 2014, iar noul Mondeo Hybrid va fi lansat cel mai probabil în vara anului următor.

    Până la finalul anului trecut era aşteptat şi pri­mul contract cu o firmă de curierat şi distri­bu­ţie interesată de achiziţia de maşini electrice pentru a reduce cheltuielile cu combustibilii.

    „Pentru e-up! am discutat deja cu poten­ţiali clienţi interesaţi de acest model pentru curierat şi distribuţie în oraşe şi sunt în acest moment discuţii avansate. Va fi o flotă de până în cinci maşini la început, cel mai pro­babil“, a spus directorul de marcă. În prezent, cea mai mare piaţă europeană pen­tru maşinile electrice este Norvegia dato­ri­tă avantajelor oferite de piaţă, inclusiv financiare; Nissan a vândut în primele 11 luni ale anu­lui aproa­pe 4.500 de maşini electrice Leaf în Norvegia, iar Tesla a livrat 3.800 de limuzine electrice Model S.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dan Şucu, locul al 11-lea

    Antreprenorul a creat afacerea plecând în urmă cu 21 de ani de la 1.000 de dolari şi o idee de la care avea aşteptări modeste. Acum grupul, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 114,5 milioane de euro, operează şase fabrici de mobilă şi 32 de magazine cu o suprafaţă de expunere de peste 110.000 mp.

    Iar anul acesta afacerea ar putea depăşi pragul de 125 de milioane de euro. Pariul din acest an al lui Dan Şucu este extinderea outletului din Pipera, care îşi va dubla suprafaţa, până la 3.000 mp, în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro. Magazinul ar urma să ajungă anul acesta la vânzări de 1 milion de euro, iar anul viitor să fie de două ori mai mari.

    Drumul până aici n-a fost mereu lin, iar antreprenorul spunea anul acesta în cadrul unui eveniment BM Storytellers că în ultimii ani a făcut şi greşeli în ultimii ani, dar experienţa ultimilor ani, este totuşi pozitivă. „Schimbările făcute în Mobexpert începând din 2009 sunt foarte mari, iar firma este acum mult mai bine închegată şi structurată decât în vremea când singura noastră problemă erau termenele de livrare. Da, ne-a ajutat 2009, sunt convins că ne-a pregătit mult mai bine pentru viitoarele confruntări cu marii retaileri europeni, care vor urma.“

    În 1993 antreprenorul, fost ghid turistic la ONT, care a încercat mai multe variante de afaceri până să pună bazele Mobexpert, a deschis primul spaţiu cu vânzare de mobilă în locul cu cel mai bun vad din Capitală: în magazinul Unirea. Faptul că vânzările de mobilă de import au depăşit un milion de euro încă din primul an de funcţionare l-a încurajat să intre în zona de producţie de mobilier, în 1994.

    Dan Şucu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Cum să te îmbogăţeşti din predicţii Google

    Înainte de a începe efectiv să croiască şi că coase rochii, a făcut o cercetare de piaţă legată de competiţie, chiar şi magazinele off-line, şi a constatat că sunt două categorii de rochii de ocazie: ”cele ieftine, până în 300 de lei, care sunt făcute din materiale foarte proaste şi rochiile de peste 1.000 de lei”. În segmentul de mijloc, pe palierul 300-1.000 de lei, nu există variante. ”În mediul online nu există nimic în acest segment, iar cele ieftine arată odios”, arată Dascălu.

    Aşa s-a schimbat, de trei luni, întregul focus al afacerii, care înainte se axa pe vânzarea de rochii de zi, de tip office sau pentru cocktail, la preţuri de circa 150 de lei. Preţul rochiilor de ocazie, pe care mizează de trei luni, este de 500 de lei, iar încasările lunare se plasează acum la 10.000 de euro, cu un profit net de 2.500-3.000 de euro.

    Carmen Dascălu ştie exact ce are cerere şi îi spune precis designerului ce fel de rochii de ocazie au căutare. ”Pe Google, într-o singură lună, s-au înregistrat 30.000 de căutări pentru <rochie de seară lungă, neagră, cu spatele gol>. Designerul propune şi alte modele, mereu am discuţii cu el şi îi spun că încă nu a venit vremea pentru idei de acest fel”. Adică pentru modele gândite, realizate şi impuse de casele de modă.

    Acum, în atelierul de câteva zeci de metri pătraţi de lângă biserica Sfântu Gheorge din Capitală, Carmen Dascălu lucrează între 10 şi 12 ore pe zi împreună cu doi angajaţi şi un designer pentru a onora comenzile. ”Înainte de a mai angaja pe cineva trebuie să mă asigur că numărul de comenzi se menţine suficient de mare pentru a justifica încă un salariu”, explică ea. Lista de planuri nu este scurtă, dar expune în termeni clari paşii, strâns legaţi de eficienţă, volumul investiţiilor, costuri şi profit.

  • Cele zece predicţii scandaloase pentru 2015 de la Saxo Bank

    “2015 va fi un an dur, dar s-ar putea să fie şi anul la care o să ne uităm în urmă ca fiind cel mai prost posibil. Inflaţia a scăzut până la cele mai joase niveluri din ultimele decenii, dobânzile au luat acelaşi curs, iar preţurile energiei sunt semnificativ mai scăzute. Lipsa volatilităţii în date şi în pieţele de asseturi a oferit investitorilor un sentiment fals de siguranţă care ar putea duce la o… supărare uriaşă în 2015. Am văzut cum ar arăta un preambul la un an rău în octombrie 2014, când am trecut printr-o săptămâna dezastruoasă.

    Dacă ne luăm acest reper, ne aşteaptă un 2015 care o să ne cam zdruncine”, spune Steen Jakobsen, economist şef la Saxo Bank. “Predicţiile şocante Saxo Bank rămân un exerciţiu de a găsi cele mai controversate şi independente zece idei care ar putea să vă întoarcă universul tranzacţional cu susul în jos. Imaginându-şi cele mai negre scenarii, de la un default în Rusia, la vulcani care răspândesc haos (şi cenuşă), sau un Armageddon al internetului, investitorii au o şansă de a testa ideile lor despre viitor şi ceea ce pot aduce aceste evenimente în raport cu investiţiile lor.  Trebuie să ne amintim că, în timp ce predicţiile rămân nişte scenarii extreme ale pieţei, peste ani, o parte dintre ele au devenit, din păcate, realitate”.

    Cele zece predicţii sunt:

    1.         Sectorul imobiliar din Marea Britanie se prăbuşeşte: Studiile arată deja că e momentul să părăsim rapid piaţa imobiliară din Marea Britanie, în special în Londra. Dobânda Băncii Angliei stă să crească, lucru care va face să sufere preţurile de pe piaţa imobiliară, preţuri care vor scădea cu până la 25% în 2015.

    2.         Inflaţia în Japonia va atinge 5%: Banii emişi fără încetare de Banca Japoniei vor distruge încrederea în yen, în timp ce Kuroda-san îşi vede politicile de a controla inflaţia bucurându-se de… prea mult succes – un simptom care arată că Japonia pierde controlul monedei proprii. 

    3.         China devalorizează yuanul cu 20%: China va încerca cu orice preţ să scape de presiunile deflaţioniste care sunt efectul negativ al boomului de creditare. Riscurile deflaţioniste sunt prezente, aşadar, iar China copiază, parcă, pagină cu pagină politica Băncii Japoniei şi încearcă să devalorizeze yuanul cu 20%, alăturându-se Japoniei în lupta de a importa inflaţie şi cerere.

    4.         Draghi pleacă de la BCE: Pentru a aduce germanii în control deplin la BCE pentru a pune în practică o nouă emisiune monetară, Draghi se va da la o parte pentru a permite Băncii să implementeze proiectul, sub conducerea lui Jens Weidmann, de la Bundesbank. Draghi vede o nouă oportunitate pentru calităţile sale în Italia, unde preşedintele Napolitano cere să-i fie succesor. 

     

     

    5.         Rusia intră din nou în default: Preţurile în scădere ale ţiţeiului şi obrazul rece arătat Rusiei de antagoniştii geopolitici vor determina companiile ruseşti şi chiar guvernul de la Moscova să caute alinare într-un default pe datorii străine. Un default ca în 1998 este ceea ce ar trebui naţiunii pentru a-şi asigura viitorul, odată cu o soluţie diplomatică la problema Ucrainei.

    6.         Hackerii distrug comerţul online: În 2015, noile atacuri la adresa celor mai mari jucători e-commerce vor fi mai agresive şi mai extinse, afectând furnizorii de servicii web şi cloud. Amazon.com, cel mai mare comerciant online retail şi jucător dominant în industria de servicii web-based, ar putea suferi o cădere de 50% din cauza atacurilor de amploare pe internet dar şi din cauza propriei supraevaluări.

    7.         Erupţia vulcanului anulează vara europeană: La fel ca vulcanul Laki în 1783, deja activul vulcan Bardarbunga erupe în 2015, degajând un nor uriaş, toxic, de dioxid de sulf şi alte gaze deasupra Europei. Erupţia va schimba şabloanele meteo şi va ameninţa culturile agricole, cu preţurile posibil dublându-se la grâne, chiar dacă erupţia nu va fi atât de serioasă.

    8.         Poziţiile futures pe cacao ating un preţ record de USD 5,000/tonă: Cererea de ciocolată este în plină creştere pe măsură ce preferinţele occidentalilor se îndreaptă spre ciocolată neagră, iar apetitul celor din Asia e tot mai mare. Stocurile sunt afectate de răspândirea Ebola în Africa şi de lipsa investiţiilor în zone cheie de producţie din Africa de Vest. Acum, globul consumă mai multă cacao decât produce. Asta va duce la un preţ record pe tona de cacao: peste 5,000 de dolari în 2015.

    9.         Marea Britanie înclină să iasă din UE în 2017 după victoria UKIP la alegeri: Partidul Independenţei britanic (UKIP) va câştiga 25% din voturile general exprimate la alegerile naţionale din Marea Britanie pe 7 mai 2015, devenind cel de-al treilea mare partid din Parlament. UKIP se alătură conservatorilor lui David Cameron pentru a forma guvernul şi a organiza un referendum în 2017, pentru dezbaterea membershipului Marii Britanii la UE. Datoriile suverane britanice vor înregistra creşteri sensibile.

    10.       Veniturile pe bonduri corporate se înjumătăţesc: După o schimbare de opinie privind profiturile mari pe titluri, investitorii care vor decide un exit în 2015 vor descoperi lichidităţi puţine şi căderi abrupte de preţuri. Undele de şoc vor zgudui din nou fragila economie a Europei. Indicele Market iTraxx Europe Crossover se va dubla, până la 700 de puncte de bază în 2015.

  • Primele predicţii 2015 – 13 specialişti au emis 41 de tendinţe din 10 industrii, pentru anul viitor

    Sectoarele cu cea mai mare creştere vor fi industria alimentară, auto şi IT&C.

    Acestea sunt doar câteva dintre cele 41 de predicţii din 10 industrii diferite de la construcţii la IT&C, de la social media la transporturi, formulate în cadrul proiectului ProGnosis – Ziua Predicţiilor, aflat la a doua ediţie, derulat de DC Communication.

    Principalele tendinţe formulate de specialiştii din 10 industrii:

    Dragoş Pîslaru, Manager General, GEA Strategy & Consulting:

    Primele trei sectoare în termeni de creştere a valorii adăugate vor rămâne industria alimentară, industria TIC şi industria auto.

    România va ajunge la o rată finală de absorbţie a fondurilor europene 2007-2013 de 70%.

    Anul 2015 va fi anul planificării dezvoltării urbane – majoritatea oraşelor cu peste 10.000 de locuitori vor elabora strategii de dezvoltare urbană şi planuri de mobilitate (obligatorii pentru accesarea de fonduri UE 2014-2020).
    Antreprenoriatul va prinde teren – peste 50.000 de start-up-uri reale (nu vehicule salariale) vor fi înfiinţate, atât prin programe finanţate UE, cât şi independent de acestea.

    Un an important pentru mari proiecte ale României – Tarniţa, CN Cernavodă, Banca de Dezvoltare a României, ELI – laser Măgurele – vor fi iniţiate/implementate.

    Roxana Vitan, Preşedinte Romanian-American Foundation (RAF):

    Câteva din modelele de dezvoltare economică locală în jurul conceptului de ecoturism vor începe să capete vizibilitate. Modelele de dezvoltare economică locală sunt conduse de şi în sprijinul comunităţilor locale, cu scopul de a folosi în mod eficient şi a „monetiza” în folosul comunităţii patrimoniul natural şi cultural al zonei, cu rezultate în crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice locale.

    Sub impulsul ultimelor contractări de fonduri europene în actualul cadru financiar (POS DRU), discuţiile din jurul economiei sociale şi al întreprinderilor sociale vor prinde din nou tracţiune.

    A reapărut o disponibilitate mai mare decât de obicei de „a face lucruri împreună”; vom vedea mai multe iniţiative mai mici, din partea unor grupuri informale.

    Eugen Voicu, Acţionar Fondator Certinvest:

    Schimbarea de leadership de la sfârşitul anului va responsabiliza clasa politică din România pe termen mediu şi lung.

    Impactul poate să fie vizibil chiar începând cu 2015 şi va avea o influenţă pozitivă în mediul economic. Dacă în plan global nu vor fi turbulenţe, vom fi beneficiarii unei atmosfere colective pozitive în toate activităţile: afaceri, cultură, educaţie şi poate chiar şi în sănătate.

    Peste 10 ani, România va arăta cu totul diferit şi sper să putem spune că suntem o ţară europeană respectată.

    Mădălina Mihalache, Şef Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

    Pentru prima dată în istoria UE, rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 a modificat modalitatea de alegere a conducerii Comisiei Europene, determinând viitoarea direcţie politică a Uniunii Europene, stabilind o legătură clară între alegerile pentru Parlamentul European şi viitorul Uniunii Europene. Această noutate, împreună cu o participare mai mare a electoratului din România la aceste alegeri europene faţă de cele din 2009, ne fac să credem că în 2015 vom vedea o mai mare implicare din partea cetăţenilor români la viaţa democratică europeană şi naţională.

    În 2015, Biroul de Informare al Parlamentului European în România va continua să fie o platformă de dialog a Parlamentului European cu reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, cu tinerii şi toţi cetăţenii interesaţi să ştie ce se întâmplă la Parlamentul European.

    Gabriel Sincu, Executive Director, Tax Advisory Services, EY România

    În ciuda tuturor discuţiilor, “taxa pe stâlp” nu va fi redusă, ci va rămâne la nivelul din anul 2014.

    Autorităţile fiscale vor pierde tot mai multe procese în urma cărora vor fi obligate să plătească dobânzi pentru restituirea cu întârziere a TVA-ului, ceea ce va determina Guvernul să ia o măsură fantezistă de genul celor legate de taxa de înmatriculare auto.

    Fiscul va fi înfrânt din nou în bătălia cu evaziunea fiscală şi se va discuta tot mai aprins de o eventuală amnistie fiscală.

    Mircea Vlah, CEO Dumagas Transport & Logistics

    Anul viitor este un an al investiţiilor – unul favorabil industriei de transport şi logistică – asta înseamnă preluări de companii sau intrare în acţionariat. De asemenea, mă aştept şi la investiţii în flote mai mari şi în achiziţii semnificative de flote EURO 6.

    Companiile de transport şi logistică vor strânge rândurile – se vor accentua tendinţele de eficientizare a activităţii: posibil prin creşterea profitabilităţii în dauna cifrei de afaceri, prin termene de plată mai strânse şi preţuri mai mari la transport.

    Consumul va creşte anul viitor şi cred că şi investiţiile „green field” în România – posibil cu un procent cu două cifre faţă de acest an.

    Gabriel Badea, Preşedinte, Federaţia Serviciilor de Securitate

    Tarifele serviciilor de securitate, în special serviciilor destinate sectorului domestic (monitorizarea sistemelor de alarmă antiefracţie) vor creşte estimativ cu 15-35% în 2015 ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii privind reautorizarea Centrelor de Monitorizare şi Răspuns la Alarmă (CMRA) care impun firmelor care deţin astfel de infrastructuri să investească masiv în amenajări şi dotări de ultimă generaţie în conformitate cu standardul european în materie şi, de asemenea, ca urmare a creşterii costului salarial în contextul majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.

    Datorită creşterii constante a costurilor cu forţa de muncă, se va recurge din ce în ce mai mult la soluţii tehnice de înlocuire a personalului cu tehnologia. În consecinţă, vor dispărea din ce în ce mai multe locuri din servicii şi chiar producţie; de asemenea, se va reduce numărul investiţiilor cu capital privat în aceste sectoare economice care nu mai pot oferi randamente atractive pentru investitori.

    Posibil ca în următorul an să vedem mai multe investiţii în sectorul public (de exemplu, accelerarea construcţiei de autostrăzi) care ar putea să compenseze contracţia investiţiilor private.

    Petrolul se va menţine în continuare la un nivel scăzut de preţ, iar scăderea preţului petrolului corelată cu reducerea subvenţiilor, va diminua interesul pentru proiectele în sectorul energiei regenerabile. Multe proiecte aflate în diverse stadii de realizare vor fi abandonate, nu se vor mai demara proiecte noi.

  • Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei: Menţinerea amenzilor pentru petrolişti, decisă în 2015

    “Efectele, consecinţele amenzilor noastre depind de abilitatea de a convinge instanţele de a le menţine. Cele mai importante şi care în cursul anului viitor urmează să fie soluţionate, fiind pe rolul instanţelor, sunt sancţiunile acordate firmelor din domeniul petrolier. Din cele şapte cazuri, avem şapte procese. Consiliul a pierdut unul şi a câştigat şase la Curtea de Apel. Ne aşteptăm ca în cursul anului viitor Înalta Curte să soluţioneze definitiv toate cele şapte procese şi să avem un răspuns, dacă firmele au încălcat legea şi dacă bugetul păstrează cele 200 de milioane de euro pe care le-a încasat. Mă întreb ce se va întampla dacă nu se va decide asta? Banii au intrat în buget şi s-au cheltuit”, a afirmat Chiriţoiu, într-o conferinţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Papalekas face “tripla”: după ce a atras Vodafone şi Telekom în birourile sale, a cumpărat şi noul sediu al Orange

    Clădirea celor de Skanska are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 de metri pătraţi, iar cel mai important chiriaş este grupul Orange, care a început să îşi mute în Green Court sediul secundar în care vor lucra în jur de 1.500 de angajaţi.

    Astfel, după ce în acest an a reuşit să atragă în birourile pe care le dezvoltă şi grupurile Vodafone şi Telekom, Papalekas reuşeşte să aibă contracte cu cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Liderii în afaceri din Europa Centrală şi de Est anticipează creşteri salariale în 2015, pentru păstrarea personalului calificat

    Dintre cei 456 de lideri în afaceri intervievaţi în cadrul sondajului efectuat în opt ţări, în septembrie 2014, respectiv Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia (denumite in continuare”ECE8”), 69% intenţionează să crească salariile angajaţilor in 2015, 50% dintre aceştia anticipând creşteri de până la 5%.

    Cea mai probabilă majorare, după cum indică 37% din ECE8, va fi cuprinsă între 2% şi 4,9%. Pentru 41% dintre cei intervievaţi, deficitul de personal calificat şi presiunea din partea angajaţilor reprezintă factorii principali care vor conduce la creşteri salariale, în timp ce 28% sunt de părere că acestea ar trebui să se bazeze pe o productivitate crescută, iar 25% menţionează performanţe financiare îmbunătăţite. In medie, 50% dintre respondenţi nu intenţionează să aducă modificări notabile în structura personalului, dar 17% previzionează creşteri de 5 până la 10 procente a numărului de angajaţi.

    Îngrijorările legate de forţa de muncă vin pe fondul unor prognoze economice mai degrabă optimiste în ECE8 pentru anul 2015. În medie, la nivelul regiunii, 52% dintre respondenţi anticipează o creştere a PIB-ul ţării lor cuprinsă între 1,0 şi 2,9%, în timp ce doar 9 % prognozează o scădere. Din acelaşi eşantion, 52% sunt de părere că inflaţia va rămâne sub 2,0%.

    „Conform rezultatelor studiului, economiile ECE8 înregistrează o creştere constantă a PIB-ului şi o inflaţie ţinută sub control, dar având în vedere că personalul calificat şi capacitatea de export sunt principalii factori dinamizatori ai competitivităţii economice, aceste societăţi se concentrează tot mai mult asupra factorului uman, spune Şerban Toader, Senior Partner KPMG în România. „Liderii în afaceri susţin în acelaşi timp impunerea unui plafon asupra asigurărilor sociale impuse forţei de muncă, a adăugat Ramona Jurubiţă, Partener Coordonator al Departamentului de Asistenţă Fiscală la KPMG în România, „ceea ce va consolida şi mai mult competitivitatea companiilor. Totodată, aceştia sunt partizanii unui proces mai simplu de încasare şi administrare a taxelor, preferând o cotă unică în locul sistemului progresiv de impozitare.”

    În medie, la nivelul ECE8, 75% dintre respondenţi consideră că economia subterană reprezintă o problemă, iar evaziunea fiscală prin nedeclararea venitului real constituite chestiunea cea mai presantă. Conform studiului KPMG, competiţia acerbă şi cererea scăzută pe piaţă locală sunt factorii care cel mai adesea restricţionează creşterea cifrei de afaceri in ţările ECE8. Cu toate acestea, exceptând un procent de 21% dintre cei intervievaţi, liderii în afaceri din regiune anticipează o creştere a cifrei de afaceri în 2015, în principal generată de o productivitate crescută a angajaţilor şi de intensificarea eforturilor de marketing. 69%  dintre liderii de afaceri care au participat la studiu intenţionează să facă investiţii în perioada 2015-2017, activităţile fiind concentrate pe piaţa locală şi în ţările vecine.

    Realizat de KPMG în anii precedenţi doar pentru ţările baltice, sondajul „Pulsul Economiei” acoperă pentru prima dată opt ţări din regiune. Chestionarul online a colectat răspunsurile oferite de 456 de directori executivi, manageri şi proprietari de companii din ţările incluse în studiu. Ca sector de activitate, cel industrial a reprezentat 29% din răspunsuri, urmat de comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (14%). Patruzeci şi patru de procente dintre respondenţi lucrează la companii cu mai puţin de 50% din acţiuni deţinute de rezidenţi, numărul cel mai ridicat fiind în Ungaria (67%). Optzeci şi nouă de procente dintre respondenţi fac parte din conducerea superioară a companiilor şi 11% sunt proprietarii acestora, în timp ce 30 % sunt femei. 50% din respondenţi lucrează în companii cu cifre de afaceri de peste 25 de milioane de Euro, iar 65% dintre companii sunt active pe pieţele de export.

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.

  • În noiembrie 2004 preziceam scăderea EURO. “Ce ziceţi de un euro de 36.000 lei?”

    În materie de valute, în mediul de afaceri din România mai exista la acel moment o singură certitudine: incertitudinea. Asociind denominarea cu devalorizarea valutelor, am scris că 2005 urma să fie primul an care să aparţină, cu adevărat, al leului. Dar şi al momentelor de adevăr la capitolele competitivitate şi competenţă.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2004

    Cand vine vorba despre salarii, leul pare a castiga lupta cu valuta. Circa 10-15% dintre angajatii pe posturi de conducere isi negociaza salariile in lei de 3-4 luni incoace, spune George Butunoiu de la compania de recrutare Alexander Hughes, „mult fata de 0% cat era inainte“. In afaceri insa, planurile sunt gandite tot in euro si dolari.

    „SIGUR CA LEUL ARE PUTERE“: „Simtim asta cand trebuie sa platim cele 3.600 de salarii (…). Noi suntem captivi ca gandire valutelor, dar realitatea ne va face sa ne schimbam modul de gandire“, crede Laurentiu-Tigaeru Rosca de la Mara, Focsani.

    „NICI O PUTERE“: „In schimburile internationale, leul nu are nici o putere, totul se negociaza in valuta. Iar schimburile interne, chiar daca se negociaza in lei, se raporteaza permanent la euro/dolar“, spune Gheorghe Antochi, presedinte al Agricola International.

    10% MIZEAZA PE LEU: „Multi dintre cei cu care am incheiat contracte de consultanta cer preschimbarea contractelor in lei pana la sfarsitul anului. Iar firmele incep sa negocieze salariile in lei pentru toate functiile. Fenomenul a inceput in urma cu vreo doua luni si in prezent cam 10% dintre firme prefera leul“, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanta si recrutare Total Business Solutions.

    LECTIILE ESTULUI: „Intarirea monedelor nationale in tot estul Europei denota stabilitatea economiilor, faptul ca au «imbatranit» in sens pozitiv. UE nu poate tine in spate economii instabile, iar o moneda puternica (…) faciliteaza accesul in zona euro“, spune un analist roman, consultant al unei institutii financiare internationale.