BusinessMagazin

Tag: alimente

  • Şeful NATO: creşterea preţurilor la alimente, consecinţă directă a războiului Rusiei

    Creşterea preţurilor la alimente reprezintă consecinţă directă a războiului Rusiei, a declarat miercuri şeful NATO Jens Stoltenberg.

    Creşterea preţurilor la produsele alimentare la nivel mondial este „o consecinţă directă” a războiului din Ucraina şi nu, aşa cum a afirmat Moscova, o consecinţă a sancţiunilor impuse Rusiei, a explicat şeful NATO, potrivit BBC.

    „Exportul de alimente şi cereale din Ucraina este extrem de critic. Creşterea bruscă a preţurilor la alimente şi cereale arată ramificaţiile globale ale acestui război. Rusia încearcă să creeze o naraţiune că vârful preţurilor la cereale este cauzat de sancţiunile noastre – nu este corect”, a declarat Jens Stoltenberg reporterilor la Bruxelles.

    Secretarul general a mai spus că sunt în curs de desfăşurare eforturi internaţionale pentru a încerca să se ridice blocada rusă din porturile de la Marea Neagră pentru a permite exportul de cereale ucrainene, Turcia fiind un jucător cheie în negocieri

    „Există unele eforturi pentru a scoate unele cereale pe uscat – ţările NATO sunt implicate în acest sens”, a precizat Jens Stoltenberg.

    La începutul acestei săptămâni, şefa ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a avertizat cu privire la o creştere bruscă a insecurităţii alimentare la nivel mondial, pe măsură ce războiul din Ucraina continuă.

  • Războiul din Ucraina. ONU: Războiul din Ucraina ar putea împinge milioane de oameni în foamete şi sărăcie

    Conflictul din Ucraina ar putea creşte numărul persoanelor aflate în insecuritate alimentară acută cu 47 de milioane de oameni în acest an, la un total de 323 de milioane, potrivit noilor prognoze ale Naţiunilor Unite, citate de CNN.  Războiul a perturbat producţia şi exporturile agricole vitale şi a crescut preţurile la energie, toate acestea având un impact asupra disponibilităţii şi preţului alimentelor.

    ► Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Rusia să fie exclusă din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură din cauza impactului pe care l-a avut războiul din Ucraina asupra inse­curităţii alimentare mondiale.

    ► Un oficial ucrainean a acuzat Rusia că a furat aproximativ 600.000 de tone de cereale din Ucraina, despre care a susţinut că au fost transportate ulterior în Orientul Mijlociu.

    ► Denys Marchuk, vicepreşedintele Uniunii Publice a Consiliului Agrar din Ucraina, a susţinut că cerealele au fost furate din regiunile ocupate din sudul ţării.

    Vezi pagina 2

     

  • Planeta noastră a ajuns într-o situaţie îngrozitoare, după o pandemie care a ucis milioane si nu s-a oprit şi un război care face ravagii, acum o nouă criza se apropie şi sperie pe toată lumea

    Prinţul Prospero: Foamete, molimă, război, boală şi moarte! Astea conduc această lume.

    Francesca: Dar există şi iubire şi viaţă şi speranţă.

    Prinţul Prospero: Este foarte puţină speranţă, te asigur.

    (Masca Morţii Roşii – The Masque of the Red Death, a fantasy, Edgar Allan Poe, 1842)

    Lumea a trecut printr-o pandemie şi încă mai sunt ţări care n-au ieşit din ea. Războiul a ajuns în Europa. Acestea două au adus şi aduc moarte. O nouă boală îi uimeşte pe cercetători. Iar foametea, se spune, bate tare la uşă: „Catastrofa alimentară care vine”; „Apocalipsa acum? Efectele alarmante ale crizei alimentare globale”; „Lumea se află la o confluenţă a calamităţilor”; „…colaps alimentar global”.

    Frica se vinde bine, în filme, în parcurile de distracţii, în cărţi, în presa alarmistă. Catastrofele şi apocalipsa fascinează. Dar aceste titluri nu sunt din filme, de pe postere, din cărţi.

    Sunt, este adevărat, din presă, dar dintre cele mai respectate ziare sau reviste. Astfel de avertismente vin şi de la strategi şi chiar de la Fondul Monetar Internaţional şi ar trebui să pună în alertă pe toată lumea. Iar semnele rele sunt peste tot în jur: fenomene meteo extreme, secetă, inundaţii, valuri de căldură prelungite, război între doi dintre principalii exportatori de cereale, tensiuni în creştere între cele mai mari puteri economice ale lumii, care sunt şi mari consumatori de alimente şi resurse, interdicţii de export, energie scumpă, alimente tot mai scumpe.

    The Guardian face o comparaţie de excepţie. „Producători uriaşi de alimente deţin prea multă putere – iar instituţiile de supraveghere cu greu înţeleg ce  se întâmplă. Sună familiar?” Este vorba de o analogie cu colapsul marilor bănci din 2008 şi apoi a întregului sistem financiar global. Acum, sistemul alimentar este pe cale să facă acelaşi lucru. În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au emis avertismente pe care guvernele nu au vrut să le audă: sistemele globale alimentare încep să arate ca sistemul financiar global în ajunul crizei din 2008, scrie comentatorul George Monbiot. În timp ce un colaps financiar ar avea efecte devastatoare – şi a avut – asupra bunăstării oamenilor, prăbuşirea sistemului alimentar ar avea consecinţe atât de urâte încât puţini îndrăznesc să se gândească la ele.

    Dovezile că ceva rău se întâmplă  se adună de ceva vreme şi în ultimul timp apar tot mai des. Explozia recentă a preţurilor alimentelor este cel mai recent semnal al instabilităţii sistemului. Guvernatorul Băncii Angliei a avertizat recent asupra creşterilor apocaliptice ale preţurilor alimentelor. El s-ar putea să fi încurcat înţelesul cuvintelor, dar mulţi spun că are dreptate, chiar dacă n-a vrut. FMI a avertizat şi el, tot recent, că lumea riscă să se confrunte cu foamete şi cu migraţii în masă. Foametea întotdeauna a pus pe drumuri mase mari de oameni.

    A produs războaie. Războiul din Ucraina va duce la o catastrofă alimentară, iar lumea va ajunge la o „confluenţă a calamităţilor” în condiţiile în care diferite ţări impun restricţii asupra consumului de energie şi exporturilor de alimente, în special de grâu, notează The Telegraph. Chiar secretarul general al ONU, António Guterres, a spus că lumea este pândită de spectrul unor penurii de alimente. The Economist a deschis un dosar editorial special dedicat „Catastrofei alimentare care vine”. Invadând Ucraina, scrie prestigioasa publicaţie britanică, rusul Vladimir Putin va distruge vieţile unor oameni aflaţi departe de câmpul de luptă – şi la o scară la care până şi el ar putea să regrete. Războiul loveşte un sistem alimentar global slăbit de Covid-19, de schimbările climatice şi de un şoc energetic. Exporturile Ucrainei de cereale şi seminţe oleaginoase s-au oprit în mare parte, iar cele ale Rusiei sunt ameninţate. Împreună, cele două ţări furnizează 12% din caloriile alimentare comercializate la nivel mondial. Preţurile grâului, în creştere cu 53% de la începutul anului, au urcat cu încă 6% pe 16 mai, după ce India a anunţat că va suspenda exporturile din cauza unui val de căldură alarmant. Ideea larg acceptată a unei crize a costului vieţii nu surprinde nici măcar o frântură din gravitatea a ceea ce ar putea urma. António Guterres, secretarul general al ONU, a avertizat pe 18 mai că lunile următoare sunt ameninţate de „spectrul unei penurii alimentare globale” care ar putea dura ani de zile. Costul ridicat al alimentelor de bază a crescut deja numărul persoanelor care nu pot fi sigure că vor mânca suficient cu 440 de milioane, la 1,6 miliarde. Aproape 250 de milioane de oameni sunt în pragul foametei. În Yemen se moare de foame. Dacă, aşa cum este probabil, războiul se va prelungi, iar rezervele din Rusia şi Ucraina sunt limitate, sute de milioane de oameni ar putea cădea în sărăcie. Tulburările politice se vor răspândi, copiii vor fi subdezvoltaţi şi mai mulţi oameni vor muri de foame, este scenariul sumbru propus de The Economist. Putin nu trebuie să folosească mâncarea ca pe o armă, deşi după toate aparenţele, foloseşte colapsul alimentar ca pe un instrument pentru a forţa implicarea Occidentului în război. Sunt deja lideri politici europeni care cer Ucrainei să-i dea Rusiei ceea ce-i cere. Dar penuria nu este rezultatul inevitabil al războiului. Liderii lumii ar trebui să vadă foametea ca pe o problemă globală care necesită urgent o soluţie globală.

    Rusia şi Ucraina furnizează 28% din grâul comercializat la nivel mondial, 29% din orz, 15% din porumb şi 75% din uleiul de floarea soarelui. Rusia şi Ucraina contribuie cu aproximativ jumătate la importurile de cereale ale Libanului şi Tunisiei; pentru Libia şi Egipt cifra este de două treimi. Exporturile de alimente ale Ucrainei hrănesc 400 de milioane de oameni.

    Războiul întrerupe acest lanţ de aprovizionare deoarece Ucraina şi-a minat apele pentru a descuraja un asalt rusesc, iar Rusia blochează portul Odessa. Statele vecine Ucrainei o ajută cu exportul, dar livrările sunt mai lente şi mai scumpe. Dar ce se va întâmpla după ce aceste rezerve se termină? Unii fermieri ucraineni promit că vor continua să muncească atât timp cât au cu ce, chiar dacă războiul le pune vieţile în pericol. Greul a căzut acum pe micii fermieri deoarece marile corporaţii agricole au plecat de îndată ce ruşii au pus bocancul pe pământul Ucrainei. Chiar înainte de invazie, Programul Alimentar Mondial a avertizat că 2022 va fi un an teribil. China, cel mai mare producător de grâu, a anunţat că, după ce ploile au întârziat însămânţările anul trecut, culturile din acest sezon ar putea fi cele mai slabe de foarte mult timp. Acum, pe lângă temperaturile extreme din India, al doilea cel mai mare producător de grâu din lume, şi un uriaş consumator, lipsa ploii ameninţă să distrugă recoltele din alte grânare, de la centura de grâu a Americii până în regiunea Beauce din Franţa. Cornul Africii este devastat de cea mai cruntă secetă din ultimele patru decenii. Bun venit în era schimbărilor climatice!

    Toate acestea vor avea un efect grav în special asupra săracilor.

    Gospodăriile din economiile emergente îşi cheltuiesc 25% din buget pe alimente – iar în Africa subsahariană până la 40%. În Egipt, pâinea oferă 30% din toate caloriile consumate.

    În multe ţări importatoare, guvernele nu îşi pot permite subvenţii pentru a spori ajutorul pentru cei săraci, mai ales dacă importă şi energie – o altă piaţă agitată. Criza ameninţă să se înrăutăţească. Ucraina a livrat deja o mare parte din recolta de vara trecută înainte de război. Rusia încă reuşeşte să-şi vândă cerealele, în ciuda costurilor suplimentare şi a riscurilor pentru expeditori. Totuşi, acele silozuri ucrainene care nu sunt deteriorate de lupte sunt pline de porumb şi orz. Fermierii nu au unde să-şi depoziteze următoarea recoltă, care urmează să înceapă la sfârşitul lunii iunie şi, prin urmare, poate putrezi. Şi le lipsesc carburanţii şi forţa de muncă pentru noi însemânţări şi recolte. Rusia, la rândul ei, ar putea să rămână fără unele provizii de seminţe şi pesticide pe care le cumpără de obicei de la Uniunea Europeană.

    În ciuda creşterii preţurilor la cereale, fermierii din alte părţi ale lumii ar putea să nu poată compensa deficitul. Un motiv este că preţurile sunt volatile. Mai rău, marjele de profit se micşorează din cauza creşterii preţurilor la îngrăşăminte şi la energie. Acestea sunt principalele costuri ale fermierilor şi ambele pieţe sunt perturbate de sancţiuni şi de războiul gazelor naturale. Dacă fermierii reduc cantităţile de îngrăşăminte utilizate, randamentele globale vor fi mai mici la momentul nepotrivit. Răspunsul politicienilor îngrijoraţi ar putea înrăutăţi o situaţie şi aşa  proastă. De la începutul războiului, peste 20 de ţări, de la Kazahstan şi până în Kuweit, au declarat restricţii severe la exporturile de alimente care acoperă 10% din caloriile comercializate la nivel global. Mai mult de o cincime din toate exporturile de îngrăşăminte sunt restricţionate. Dacă comerţul se opreşte, urmează foametea. Scena este pregătită pentru un joc de-a datul vina, în care Occidentul îl condamnă pe Putin pentru invazia sa, iar Rusia condamnă sancţiunile occidentale. Într-adevăr, perturbările sunt, în primul rând, rezultatul invaziei ordonate de Putin şi unele sancţiuni le-au exacerbat. Argumentul ar putea deveni cu uşurinţă o scuză pentru inacţiune. Între timp, mulţi oameni vor fi înfometaţi, iar unii vor muri.

    În schimb, statele trebuie să acţioneze împreună, începând prin a menţine pieţele deschise.

    Când Indonezia a restricţionat exporturile de ulei de palmier, s-au scumpit toate uleiurile alimentare în toată lumea. Europa ar trebui să ajute mai mult Ucraina să-şi livreze cerealele pe calea ferată şi rutieră către porturile din România sau din ţările baltice, deşi chiar şi cele mai optimiste prognoze spun că doar 20% din recoltă ar putea fi astfel exportată. Şi ţările importatoare au nevoie de sprijin, astfel încât să nu ajungă să fie paralizate de facturi enorme. Rezervele de urgenţă cu cereale ar trebui să meargă doar către cei mai săraci. Pentru alţii, finanţarea importurilor în condiţii favorabile, poate cu bani de la FMI, ar permite dolarilor donatorilor să meargă mai departe. Iertarea de datorie poate ajuta, de asemenea, la eliberarea resurselor vitale.Resurse vitale pot fi eliberate şi altfel.

    Aproximativ 10% din toate cerealele sunt folosite pentru a produce biocombustibil; iar 18% din uleiurile vegetale merg la biodiesel. Finlanda şi Croaţia au slăbit mandatele care impun ca benzina să includă combustibilul din culturi vegetale. Alţii ar trebui să le urmeze exemplul. O cantitate enormă de cereale este folosită pentru hrănirea animalelor. Potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură, cerealele reprezintă 13% din hrana uscată pentru bovine. În 2021, China a importat 28 de milioane de tone de porumb pentru a-şi hrăni porcii, mai mult decât exporta Ucraina într-un an.

    O detensionare imediată ar veni din ruperea blocadei din Marea Neagră. Aproximativ 25 de milioane de tone de porumb şi grâu, echivalentul consumului anual al tuturor economiilor cel mai puţin dezvoltate din lume, sunt imobilizate în Ucraina. Trei ţări trebuie făcute să colaboreze: Rusia trebuie să permită transporturile ucrainene; Ucraina trebuie să demineze apele din apropiere de Odesa; iar Turcia trebuie să lase escortele navale să treacă prin Bosfor.

    Efortul pare imposibil. Rusia încearcă să sugrume economia Ucrainei, iar scumpirea vieţii în statele occidentale pare o armă în lupta Moscovei cu Vestul. Putin loveşte în lipsa de griji cu care s-au obişnuit vesticii şi acutizează sărăcia din est. Sărăcia, nemulţumirea şi inegalitatea hrănesc populismul în politică. Ucraina este reticentă în a-şi înlătura minele. Nu are încredere şi ar avea nevoie de garanţii pentru siguranţă pe care Occidentul încă nu i le-a putut oferi. A-i convinge să cedeze va fi o sarcină pentru ţări, inclusiv India şi China, care au stat până acum şi au privit de pe margine. Convoaiele vor necesita escorte armate susţinute de o coaliţie de state şi forţe cuprinzătoare. Hrănirea unei lumi fragile este treaba tuturor.

    Indonezia, sursa a 60% din uleiul de palmier al lumii, a ridicat interdicţia temporară de export impusă după o explozie a preţurilor pe piaţa internă. Preţurile au crescut chiar dacă producţia a fost estimată în creştere, ceea ce denotă probleme se sistem – practici de tip cartel, speculă, corupţia şi incopetenţa autorităţilor, toate cu consecinţe asupra întregii lumi.

  • Războiul din Ucraina. Şefa Comisiei Europene acuză: Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii“ al Rusiei

    Hrana a devenit parte din „arsenalul terorii” al Rusiei, a declarat miercuri şefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Într-o scrisoare adresată Parlamentului European de la Strasbourg, von der Leyen a subliniat necesitatea urgentă de a restabili porturile Ucrainei la Marea Neagră, ca remediu la criza alimentară mondială care se profilează.

    ► Silozurile de cereale de pe teritoriul ucrainean controlat de guvern sunt pline la jumătate înainte de recolta din acest an, a declarat şeful Asociaţiei pentru cereale din Ucraina, citat de Reuters. Ucraina are o capacitate de stocare de 55 de milioane de tone, dintre care 30 de milioane sunt ocupate.

    ► Autorităţile ucrainene refuză să demineze Portul Odesa de teamă că armata rusă ar putea profita de situaţie pentru a lansa un atac, scrie cotidianul Le Figaro. „Dacă deminăm principalul port al ţării, Rusia va vrea să atace, visează să paraşuteze trupe. Flota rusă a Mării Negre pare să se retragă spre regiunea anexată Crimeea.“

  • Spania: guvernul vrea să impună amenzi pentru risipa alimentară

    După Franţa sau Italia, guvernul spaniol a prezentat recent un proiect de lege prin care vrea să pună capăt risipei alimentare şi care prevede amenzi pentru restaurantele şi supermarketurile care aruncă hrană, scrie Le Figaro.

    Spaniolii aruncă 1,36 milioane de tone de alimente şi băuturi pe an, reprezentând o pierdere de 250 de euro pe cap de locuitor.

     

  • Următoarea criză globală de sănătate? Lipsa de alimente – expert

    Creşterea preţurilor la alimente şi energie, provocată în parte de războiul din Ucraina, ar putea ucide milioane de oameni atât direct, cât şi indirect, a declarat marţi, într-un interviu acordat Reuters, Peter Sands, directorul executiv al Fondului mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei.

    „Penuria de alimente funcţionează în două moduri. Unul este că ai tragedia oamenilor care mor efectiv de foame. Dar în al doilea rând, există faptul că, adesea, un număr mult mai mare de oameni sunt prost hrăniţi, iar acest lucru îi face mai vulnerabili la bolile existente”, a spus el.

    El a spus că eforturile de îmbunătăţire a pregătirii pentru pandemii nu ar trebui să facă greşeala „clasică” de a se preocupa doar de crizele care seamănă cu cea mai recentă ameninţare cu care s-a confruntat lumea.

    “Nu este la fel de bine definit ca un agent patogen nou-nouţ care apare cu simptome noi şi distincte. Dar ar putea fi la fel de mortal”, a spus el.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 15 milioane de oameni ar fi putut muri din cauza COVID-19.

    Sands a declarat că sunt necesare investiţii în consolidarea sistemelor de sănătate pentru a ajuta la pregătirea pentru repercusiunile crizei de alimente, ceea ce face parte din atribuţiile Fondului Global.

    Fondul cu sediul la Geneva, în Elveţia, îşi propune să strângă 18 miliarde de dolari pentru a stimula sistemele de sănătate, pentru a lupta împotriva celor trei boli principale din numele său şi pentru a inversa regresele cauzate de pandemie. Acesta a strâns puţin peste o treime din obiectivul său pentru perioada 2024-2026.

  • Cine este tânăra care a adus un nou tip de magazin în România

    Tot felul de scuze şi pretexte, care mai de care mai exagerate, ne vin la mână când vrem să ne justificăm lipsa de atenţie pentru reciclare. Ba nu găsim containerele potrivite, ba le găsim, dar sunt prea departe, ba ne grăbim şi lista poate continua. Pentru aceia care nu mai caută scuze, câţiva antreprenori cu spirit civic au adus şi în România un trend aflat în zorii dezvoltării, care ar trebui să ne poarte mai aproape de ideea de grijă pentru mediu. Bun-venit în magazinele zero waste!

    Naked Shop a ales să prindă viaţă în Sibiu. De fapt, alegerea a fost a Paulei Amariei, împreună cu prietenul ei, care au luat-o pe această cale din respect pentru mediul înconjurător şi pentru generaţiile următoare. „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul. Mă bucur enorm că în ultimii ani s-au deschis mai multe astfel de magazine zero waste în ţară! Sper că este un model de urmat şi în alte oraşe şi un îndemn pentru sibieni să facă alegeri mai conştiente şi fără plastic”, spune Paula Amariei.

    La ambalarea produselor pe care le vinde, ea nu foloseşte plastic, ci bandă de hârtie şi ambalaje reciclate, reutilizează cutii şi ambalaje primite de la furnizori, iar produsele sunt livrate „naked” – adică neambalate, ci doar în hârtie. Într-un an de activitate a magazinului, a calculat Paula Amariei, nu au mai fost generate în jur de 3.000 de ambalaje din plastic pentru alimente – care s-au transformat în 3.000 de pungi kraft din hârtie –, şi aproximativ 36.000 de sticle din plastic şi 1.500 de pungi de cumpărături din plastic. În total, aproximativ 6.000 de ambalaje, corespunzătoare aceluiaşi număr de produse vândute în 2021, nu au mai fost puse pe piaţă. În plus, la o medie de 100 de sticle vândute, utilizate o dată pe zi timp de un an, rezultă că aproximativ 36.000 de sticle din plastic nu au mai fost nici ele necesare.

    La Naked Shop, totul se vinde în sistem vrac, atât produsele alimentare, cât şi cele nealimentare. „Unii clienţi sunt foarte bucuroşi că existăm şi vin cu recipientele lor pentru alimente, încearcă produse noi. Livrăm în toată ţara şi mereu primim feedback pozitiv de la clienţii care se bucură că găsesc produse sustenabile şi naturale.” Există însă şi acei clienţi reticenţi, care remarcă preţul mai ridicat al produselor. Paula spune însă că Naked Shop nu se poate compara cu hipermarketurile şi marile corporaţii care au milioane de angajaţi, producţie în masă şi care suportă altfel costurile. „Produsele noastre sunt în mare parte handmade, făcute în serii mici, de afaceri mici şi producători locali utilizând materiale de calitate, prietenoase cu mediul. În costul produsului nu se vede durata de viaţă şi câţi bani pot fi economisiţi.”

    Cel mai frecvent, de la Naked Shop se cumpără şampon solid, perii pentru spălat vase, săpun natural pentru vase şi alimente vrac. Clientul vine cu propria sticlă de acasă şi o umple în magazin, pentru ca data următoare să procedeze la fel. Şi pentru că au început să-şi formeze un public al lor, atât în online, cât şi în offline, fondatorii Naked Shop vor să meargă mai departe. „Dorim să extindem gama produselor alimentare vrac, să extindem magazinul într-o locaţie mai mare, unde putem avea o gamă mai largă de produse. Nu vrem să deschidem alte magazine, dar colaborăm cu drag cu alte magazine zero waste din ţară şi susţinem viitoarele iniţiative”, spune Paula Amariei.

    Paula Amariei, fondatoare, Naked Shop

    „Am locuit în străinătate şapte ani şi am fost inspirată de magazinele zero waste pe care le-am găsit la tot pasul în alte ţări. De mulţi ani mă gândeam că România are nevoie de magazine zero waste şi nu-mi venea să cred că nu exista nici unul.”

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Terapia Cluj a anunţat achiziţia unui brand cunoscut de suplimentare alimentare de pe piaţa românească

    Uractiv, unul din cel mai cunoscute branduri de suplimente alimentare din piaţa românească, a fost vândut de Fiterman Pharma către Terapia Cluj, parte a grupului Sun Pharma. Gama Uractiv include 12 produse destinate sănătăţii tractului urinar, pentru adulţi şi copii, şi are o istorie de peste 10 ani în piaţa locală, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. 

    Tranzacţia a fost realizată cu sprijnul unei echipe integrate de specialişti ai PwC România şi D&B David şi Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România. 

    PwC România şi D&B David şi Baias au oferit servicii integrate de asistenţă la tranzactie, evaluare, servicii fiscale şi juridice. Echipa PwC care a asistat tranzacţia a fost formată din George Ureche – Director şi Leader M&A şi Marina Pavel – Senior Manager M&A. Servicii de evaluare au fost oferite de Sorin Petre – Partener Valuation & Economics şi Silviu Dinu – Senior Manager Valuation & Economics, iar asistenţă fiscală a fost oferită de Ruxandra Târlescu – Partener Taxe şi Cristina Fuioagă – Director Taxe. 

    Din echipa D&B David şi Baias au făcut parte Sorin David – Managing Partner şi Romana Petre – Avocat Senior Coordonator. Fiterman Pharma este unul dintre cei mai importanţi jucători din industria farmaceutică românească, cu o istorie de peste 25 de ani. Compania este lider de piaţă în numeroase arii terapeutice şi exportă în peste 15 ţări. Fiterman Pharma este producător şi distribuitor de medicamente, dispozitive medicale, suplimente alimentare şi dermatocosmetice. 

     

     

  • Alimentele viitorului: Ce am putea mânca până în 2050

    Oamenii de ştiinţă au întocmit o listă de plante puţin cunoscute care ar putea săapară în meniuri până în 2050. Din listă fac parte banana falsă, fasolea şi pandanusul.

    Războiul din Ucraina a scos în evidenţă pericolele pe care le implică dependenţa de câteva recolte comercializate la nivel mondial.

    Având în vedere că 90% din calorii provin din doar 15 culturi, experţii de la Grădinile Botanice Regale din Kew, Londra, caută ingrediente pentru a ne asigura o alimentaţie sigură pentru viitor, conform BBC.

    Schimbările climatice sporesc riscul unor “şocuri alimentare” grave, în cazul în care recoltele se prăbuşesc şi preţurile alimentelor de bază cresc rapid în întreaga lume.

    Diversificarea alimentelor pe care le consumăm este una dintre soluţiile pentru a atenua foametea, pentru a combate pierderea biodiversităţii şi pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice, spune cercetătorul de la Kew, Dr. Sam Pirinon.

    “Ştim că există mii de specii de plante comestibile în întreaga lume care sunt consumate de diferite populaţii şi aici putem găsi unele dintre soluţiile pentru aceste provocări globale ale viitorului”, spune el.

    Din cele peste 7.000 de plante comestibile din întreaga lume, doar 417 sunt cultivate pe scară largă şi folosite pentru hrană.

    Pandanusul (Pandanus tectorius) este un arbore mic care creşte în zonele de coastă din Insulele Pacificului până în Filipine. Frunzele sunt folosite pentru a aromatiza mâncăruri dulci şi sărate în mare parte din Asia de Sud-Est, în timp ce fructele asemănătoare ananasului pot fi consumate crude sau gătite.

    Arborele suportă condiţii dificile, inclusiv seceta şi vântul puternic, spune cercetătorul Marybel Soto Gomez.

    Fasolea este un alt „aliment al viitorului”. Este ieftin, bogat în proteine şi în vitamine B, adaptat la o gamă largă de medii. Există 20.000 de specii de leguminoase în lume, dar noi folosim doar câteva.

    Cerealele au, de asemenea, o diversitate uriaşă, cu peste 10.000 de specii, ceea ce oferă un potenţial imens pentru noi alimente. Fonio (Digitaria exilis) este o cereală africană hrănitoare folosită pentru a face cuşcuş, terci şi băuturi. Planta poate tolera condiţii uscate.

    Enset sau „banana falsă” este o rudă apropiată a bananei, dar este consumată doar într-o parte a Etiopiei. Fructul plantei, asemănător cu cel al bananei, nu este comestibil, dar tulpinile şi rădăcinile bogate în amidon pot fi fermentate şi folosite pentru a face terci şi pâine. Studiile sugerează că această cultură asemănătoare bananei are potenţialul de a hrăni peste 100 de milioane de oameni într-o lume în curs de încălzire.