BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Real Estate pe ambele maluri ale Prutului

    După ce a cochetat câţiva ani cu meseria de agent imobiliar, atras de potenţialul industriei, Vlad Musteaţă s-a hotărât să pornească în 2011, la Chişinău, în oraşul natal, propria agenţie imobiliară. Succesul înregistrat pe piaţa vecină şi cererea tot mai mare de consultanţă pentru investiţiile în România l-au determinat apoi să se avânte şi în real estate-ul local, odată cu lansarea, în 2022, a agenţiei North Bucharest Investments. Ce reuşite a înregistrat în primii doi ani de activitate şi ce schimbări legislative au impulsionat evoluţia companiei?

    „Grupul North Bucharest Investments a înregistrat peste 400 de tranzacţii imobiliare în 2023, în blocuri noi din zona de Nord a Capitalei. Doar în ultimul an, cifra de afaceri a companiei s-a dublat, de la 20 de milioane de lei, la 42 milioane de lei”, spune Vlad Musteaţă, fondator şi CEO, North Bucharest Investments. Potrivit lui, anul acesta compania a avut creşteri de 25-30% de la o lună la altă. „În plus, portofoliul nostru a crescut semnificativ în ultimul an, câteva zeci de dezvoltări imobiliare.”

    Grupul North Bucharest Investments îşi desfăşoară activitatea în segmentul imobiliar high-end din partea de Nord a Bucureştiului şi, potrivit fondatorului, investeşte doar în proiecte construite de dezvoltatori cu un istoric pozitiv şi se concentrează pe proiecte care au primit deja autorizaţiile locale necesare pentru construcţia ansamblurilor, reducând astfel riscurile de nerespectare a proiectului sau a termenelor. „Grupul nu doreşte să se expună la proiecte off-plan, din cauza riscului ridicat în ceea ce priveşte autorizaţiile, ci mizează pe proiecte bine consolidate, cu reputaţie bună, construite cu produse de calitate şi aflate în zone cu multiple facilităţi de infrastructură, şcoli şi magazine. Portofoliul nostru este în permanentă dezvoltare. Avem zeci de proiecte, atât în construcţie cât şi în curs de finalizare sau deja finalizate. Sunt proprietăţi din zona de nord de Capitalei pentru clienţi cu bugete începând de la 60.000 de euro şi care pot ajunge până la 4 milioane de euro.”

    Investiţiile imobiliare reprezintă principala linie de afaceri a grupului, generând peste 90% din veniturile anului precedent. Brokerajul imobiliar este cea de-a doua linie de afaceri dezvoltată de NBI, încă din 2022, cu scopul de a diversifica şi mai mult portofoliul de investiţii şi de a impulsiona creşterea cifrei de afaceri a grupului. „Serviciile complementare oferite de NBI în procesul de tranzacţionare au un rol important în luarea celor mai bune decizii de investiţii sau achiziţie. Astfel, grupul imobiliar oferă clienţilor atât consultanţă juridică, cât şi componentă de brokeraj de credit şi asistenţă completă pentru tranzacţii, ceea ce reprezintă un mare plus pentru oricine este în căutarea unei proprietăţii, în tot procesul de tranzacţionare, până la încheierea actelor.”

    Executivul mai notează că North Bucharest Investments are în portofoliu toate serviciile necesare unei tranzacţii cu succes, de la consultanţă financiară la marketing pentru promovarea proprietăţii. „Considerăm că fiecare client mulţumit este o verigă foarte importantă pentru succesul nostru, de aceea oferim suport permanent clienţilor şi ţinem legătura mai departe cu toţi oamenii care ne trec pragul. Ne construim expertiza în aceste direcţii prin angajarea şi formarea unor profesionişti experimentaţi în domeniul imobiliar, care îşi aduc cunoştinţele şi abilităţile în serviciile pe care le oferim.”

    Ce stă însă la baza unei tranzacţii reuşite? „O tranzacţie imobiliară reuşită este rezultatul unui complex de factori. Este importantă oferta şi mai ales ca aceasta să fie una variată. O ofertă diversificată şi bine selectată de proprietăţi imobiliare este cheia pentru a satisface nevoile şi preferinţele diferite ale clienţilor. O gamă mare de opţiuni le dă posibilitatea clienţilor să aibă de unde să aleagă proprietatea care se potriveşte cel mai bine nevoilor şi dorinţelor pe care le au”, răspunde Vlad Musteaţă.

    Dacă vorbim de tranzacţii pentru investitori, adaugă el, în cazul acestora calcularea transparentă a randamentului este un element important, etapă care include evaluarea costurilor, a potenţialului de creştere a valorii şi a rentabilităţii pe termen lung a proprietăţii. „Noi considerăm că o tranzacţie reuşită se face prin implicarea profesioniştilor din toate domeniile – de la agenţii imobiliari, la brokeri, avocaţi şi consultanţii financiari. Important de menţionat este că o tranzacţie imobiliară reuşită este de fapt aceea care îndeplineşte toate nevoile şi obiectivele clienţilor.”

     

    Modelul de la Chişinău, replicat în Bucureşti.  Antreprenorul povesteşte că decizia de a paria, în 2011, pe imobiliare a venit după o experienţă de doi ani în care activase ca agent de vânzări în domeniul imobiliar şi căpătase experienţă şi notorietate în branşa aceasta. „Performanţa pe care am reuşit să o obţin în vânzări mi-a crescut semnificativ numărul de clienţi, iar din partea acestora primeam foarte multe alte recomandări. Au fost principalele argumente care m-au făcut să mă gândesc că ar fi o decizie bună să încerc lumea antreprenoriatului şi să îmi pornesc propria afacere în acest domeniu în care mi-am făcut experienţă.” Iar de la un simplu gând la acţiune nu a fost decât un pas. „Începutul drumului meu în zona de real estate nu a fost ceva gândit din timp sau în baza unei analize foarte ample. Primii paşi în carieră au fost spontani şi totul a venit din nevoia unui loc de muncă. Pentru că m-am dezvoltat rapid şi am învăţat domeniul real estate, am prins şi încredere şi drag de domeniul imobiliarelor, ceea ce m-a determinat să continui acest drum şi  să vreau să mă dezvolt tot mai mult.”

    Proiectele majore din portofoliul companiei:

    YACHT Kid, UP SITE, NUSCO Imobiliara, High Garden East, Nusco Homes, Aviaţiei Tower, Avrig Park, Kempinski, Cellini Residences, CRYSTAL NORTH, Brick Lofts, Lago Residence, One United Properties, British Residence, Nobis Gardens, Medusa by Versace, One North Lofts, SUN Rebreanu, Iancu Nicolae Residence, 303 Siseşti, Habio, Cartierul Solar, Hils Brouner, North Bucharest Rent, Nature Residence, WIN Herăstrău, Residence 5, North Village Tunari, ONE Verdi Park, NORTHVIEW, My Place Residence, My Place North, iResidence, Laguna Residence, F-Zeen, INTERNI Villas, One Floreasca Towers, One High District, IQON, ARQA Jolie Village, Bellemonde, ONE Herăstrău Park, HERĂSTRĂU BOUTIQUE, NORTH Avenue, CITYMOOR, CONFORT NORD, MTM Residence, Pipera park, LUXURIA Residence, TEILOR Park, First Estate, Forest Villas Corbeanca, One Herăstrău Towers, H4L THE VILLAGE, Cloud 9 Residence

    După ce agenţia imobiliară Pro Imobil, pe care a înfinţat-o în 2011 în Republica Moldova a crescut foarte rapid şi a devenit acolo lider de piaţă, decizia de extindere în România spune că a venit şi din faptul că primea la agenţia din Moldova foarte multe cereri de oferte pentru proprietăţi în România şi solicitări constante pentru consultanţă de investiţii în România. „Intereseul clienţilor din Moldova pentru piaţa din România era unul considerabil şi am ajuns la concluzia că extinderea afacerilor peste Prut, în România, ar putea să fie o strategie bună pentru dezvoltare.” Intrarea companiei în România a fost una treptată, pentru a se obişnui cu toate procedurile locale şi pentru a se alinia nu doar cu cererile venite din Republica Moldova pentru imobile în Bucureşti, dar şi cu cererilor venite direct de la clienţii din România. „În Bucureşti am început în anul 2017, cu o echipă mică şi cu activitate principala în zona de investiţii în proiecte din nordul Capitalei. Pasul următor a fost acela de a colabora cu agenţii locale, dar pentru că simţeam că este nevoie de o viteză de acţiune mai mare, după modelul afacerii din Chişinău, am decis în anul 2022 să oferim noi direct servicii de consultanţă imobiliară şi aşa am creat North Bucharest Investments”, povesteşte fondatorul.

    Potrivit lui, chiar dacă afacerea din Republica Moldova era deja bine pusă pe picioare şi ajunsese la notorietate mare, extinderea din România a venit cu toate provocările generate de un nou început. „Deşi stăpâneam domeniul în piaţa de peste Prut, în România am luat-o de la zero pentru că aici este o altă piaţă, cu alte concepţii şi criterii de alegere a locuinţei. A fost nevoie ca în primă fază să stabilim profilul clientului din România şi apoi să ne pliem toate strategiile şi cunoştinţele pentru a implementa şi în România mecanismele de succes pe care le-am clădit în Moldova.”

    Carte de vizită

    ► Vlad Musteaţă, fondator şi CEO, North Bucharest Investments, România şi Pro Imobil, Republica Moldova

    Ÿ► Născut la Chişinău, căsătorit şi cu doi copii, Vlad Musteaţă şi-a demonstrat performanţele prima oară în domeniul sportiv. A fost multiplu campion al Moldovei la rugby, a luat locul III la Campionatul European de Rugby şi este maestru internaţional în sport;

    Ÿ► În lumea afacerilor a întrat în 2011, când şi-a fondat propria agenţie imobiliară, Pro Imobil, care este astăzi un nume recunoscut în Republica Moldova;

    Ÿ► În 2022 şi-a extins activitatea şi în România, unde a înfiinţat North Bucharest Investments (NBI);

    Ÿ► Antreprenorul cu experienţă de peste 13 ani în domeniul real estate la activ, el şi-a început activitatea în lumea imobiliară imediat după absolvirea şcolii, când a lucrat ca agent imobiliar la Chişinău;

    Ÿ► Are studii în Administrarea şi Managementul Afacerilor şi e cunoscător a patru limbi străine.

    Performanţă  în ciuda crizei. Extinderea pe piaţa din România în zona de consultanţă imobiliară a venit chiar într-o perioadă în care totul se reconfigura pentru economie în urma efectelor pandemiei de COVID. În plus, Vlad Musteaţă spune că anul 2022 a fost şi un an de transformare şi repoziţionare a dorinţelor şi aşteptărilor clienţilor, iar în perioada 2022 – 2023 au avut de traversat un drum cu multe provocări pentru domeniul imobiliar din România, cu costuri mari de creditare, cu inflaţie mare, cu temeri legate de război şi de viitorul economiei per ansamblu. „Deşi eram la început de drum pe acest nou teritoriu, am reuşit să facem performanţă într-un timp record, pentru că am mizat pe parteneriate solide cu cei mai renumiţi şi buni dezvoltatori imobiliari. Am reuşit să ne poziţionăm rapid în piaţa din România şi să devenim un etalon pe segmentul nostru. Calitatea şi rapiditatea cu care lucrăm ne-au adus dublarea cifrei de afaceri de la un an la altul.”

    Ritmul de creştere spune că a fost unul semnificativ. „De exemplu, creşterea TVA anunţată pentru anul 2024 a accelerat tranzacţiile imobiliare înainte de finalul anului 2023, în timp ce numărul mai mic de autorizaţii de construcţie şi condiţiile favorabile de creditare au susţinut cererea pentru imobilele existente.”

    Astfel, vânzările de imobile au avut o creştere semnificativă în ultima parte a anului 2023 şi mai ales în ultima lună. Datele oficiale furnizate în 15 ianuarie de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), completează el, confirmă plusul din piaţă, plus pe care l-a înregistrat şi compania. „Capitala a înregistrat o creştere de 30% a vânzărilor în decembrie, faţă de luna precedentă. S-au înregistrat 15.454 de tranzacţii în decembrie, faţă de 11.916 tranzacţii în noiembrie. North Bucharest Investments a avut la rândul său o evoluţie remarcabilă în această perioadă şi am înregistrat o creştere cu 40% faţă de noiembrie. Zona de nord a Capitalei a fost cea mai activă la capitolul vânzări, fiind dominată de investitori ce achiziţionează din fonduri proprii.”

    Anticipând creşterea TVA cu patru puncte procentuale, care urma să adauge în medie peste 5.000 de euro la costuri, mulţi clienţi au fost motivaţi să nu mai amâne decizia de achiziţie a unui imobil şi şi-au dorit să finalizeze achiziţiile înainte de intrarea în vigoare a noii rate, relatează el. „De asemenea, scăderea numărului de autorizaţii pentru construcţii noi, a restricţionat oferta şi efectul a fost acela că am văzut o creştere a cererii pentru imobilele existente. Efecte asupra vânzărilor au avut şi ratele pentru ipoteci. Băncile au oferit rate mai mici la ipotecile imobiliare, făcând astfel achiziţionarea de imobile mai accesibilă pentru cumpărători. Această politică bancară a facilitat realizarea unui număr mai mare de tranzacţii imobiliare.”

     

    Aşteptări similare pe ambele pieţe. Făcând o comparaţie între piaţa locală şi cea vecină în care compania e prezentă, antreprenorul spune că există câteva asemănări şi deosebiri între investitorii şi clienţii din industria imobiliară din România şi Republica Moldova. Potrivit lui, principala asemănare între cele două pieţe este interesul mare pentru proprietăţile imobiliare. „Atât în România, cât şi în Republica Moldova, există un interes ridicat pentru investiţiile în proprietăţi imobiliare, fie că este vorba de locuinţe, terenuri sau spaţii comerciale. Pe ambele maluri ale Prutului oamenii vor să fie proprietarii caselor în care locuiesc, cu o balanţă care înclină mai mult în România, unde aproape fiecare persoană doreşte să fie proprietar şi să aibă actele locuinţei pe numele lui.” O altă asemănare spune că o vedem în modul în care oamenii căută şi se informează despre valoarea proprietăţilor şi a zonei. „Sunt clienţi la fel de mulţi şi în România şi în Republica Moldova care vor să investească şi vor să obţină o rentabilitate bună ulterior achiziţiei, atât prin revânzare cât şi prin închiriere. Ne bucură să mai vedem un fenomen interesant. Cumpărătorii din ambele ţări apelează la serviciile agenţilor imobiliari în procesul de cumpărare sau vânzare a proprietăţilor şi sunt destul de puţini cei care fac singuri toate procedurile.”

    Dacă ne uităm la deosebiri, subliniază că prima pe care trebuie să o luăm în considerare este economia, căci economiile României şi Republicii Moldova sunt diferite, România având o economie mai puternică şi mai diversificată, ceea ce influentează dinamică pieţei imobiliare, vânzările, modul în care se fac dezvoltările imobiliare. „Infrastructura este şi ea un diferenţiator puternic. Această influenţează nu doar tipurile de proprietăţi disponibile pentru investiţii şi achiziţii, dar şi confortul oamenilor şi accesul acestora la facilităţi precum şcoli, grădiniţe, magazine şi spitale.”

    Reputaţia dezvoltatorului şi a constructorului şi calitatea lucrărilor, decisive. Cât despre criteriile luate în calcul atunci când aleg să se implice într-un nou proiect, Vlad Musteaţă spune că reputaţia dezvoltatorului şi a constructorului şi calitatea lucrărilor sunt decisive. „Suntem foarte selectivi şi atenţi la tot istoricul dezvoltatorului, la planurile pentru viitor, la termenii de colaborare stabiliţi, la flexbilitate şi alegem proiectele care întrunesc toate criteriile de calitate. Nu ne dorim doar un portofoliu mare, ci punem mare accent pe un portofoliu de calitate.” Potrivit lui, North Bucharest Investments investeşte şi semnează parteneriate doar în proiecte dezvoltate de echipe cunoscute, cu notorietate şi care au oferit calitate în toate proiectele. „În plus ne concentrăm doar pe proiecte care au deja toate autorizaţiile pentru construcţie. Facem asta pentru că vrem să protejăm clienţii de riscul de nerespectare a proiectelor şi a termenelor şi pe de altă parte toate aceste detalii sunt foarte importante şi pentru reputaţia noastră în piaţă. Vrem să fim lideri în piaţă, dar bazându-ne pe principii solide şi pe calitatea serviciilor pe care le oferim.”

    De asemenea, subliniază că nu doresc să se expună pe proiecte off-plan, pentru că acestea prezintă un risc ridicat în ceea ce priveşte autorizaţiile. „Portofoliul de proprietăţi al North Bucharest Investments vine în piaţă cu o ofertă potrivită nevoilor actuale ale clienţilor, cu locuinţe poziţionate în zone cu facilităţi de transport şi infrastructură bine dezvoltată, aproape de şcoli recunoscute şi cele mai dezvoltate arii de birouri.”

    Compania se concentrează pe proiecte rezidenţiale premium, situate în zona de nord a Bucureştiului, pentru că poziţionarea conferă un avantaj în atragerea clienţilor şi a investitorilor. „Analizăm şi cât de bune şi sigure sunt câştigurile pe care le pot obţine clienţii în urmă investiţiilor. Clienţii noştri vor pe lângă un câştig bun şi stabilitate financiară, de aceea trebuie să alegem cele mai sigure şi bine poziţionate proiecte în portofoliul nostru.” 

    Vlad Musteaţă spune că, deoarece North Bucharest Investments are în portofoliu proprietăţi din zona de nord a Capitalei, iar această zonă atrage în mod special familiile tinere, cu vârsta medie a rezidenţilor de 38 de ani, majoritatea cumpărătorilor sunt căsătoriţi, cu studii superioare finalizate şi lucrează în corporaţii, ocupând funcţii de middle şi top management. „Printre profesiile predominante se numără IT-iştii şi oamenii din domeniul financiar, cu venituri lunare de peste 8.000 de lei. Un profil aparte putem creiona şi pentru cei care aleg proprietăţile noastre în scop investiţional, iar aici identificăm două categorii. Proprietăţile din portofoliul North Bucharest Investments se adresează atât investitorilor mici şi medii care cumpără între 1 şi 10 locuinţe, cât şi investitorilor experimentaţi, care urmăresc randamente importante şi zone şi produse exclusiviste.”

    Un alt element care caracterizează imobilele din oferta businessului este capacitatea de tranzacţionare a acestora pe toate etapele de dezvoltare. „Mai exact, câutăm proprietăţi care sunt concepute pentru a putea fi bine tranzacţionate, atât în timpul construcţiei, cât şi după finalizare, oferind astfel flexibilitate clienţilor care vor să cumpere pentru a locui acolo, dar şi investitorilor.”

    În plus, spune că proiectele rezidenţiale gestionate de North Bucharest Investments mai trebuie să răspundă unor cerinţe – trebuie să fie caracterizate de calitate premium în ceea ce priveşte designul, materialele folosite şi dotările oferite. „Vrem să putem răspunde uşor şi rapid tuturor aşteptărilor segmentului de piaţă exigent.”

    Profilul clientului North Bucharest Investments:

    ►Ÿ căsătorit

    Ÿ► caută proprietăţi în nordul Capitalei

    Ÿ► cu studii superioare finalizate

    ►Ÿ familii tinere

    Ÿ► lucrează în corporaţii

    Ÿ► ocupă funcţii de middle şi top management

    Ÿ► profesiile predominante: IT-işti şi oameni din domeniul financiar

    ►Ÿ venituri lunare: >8.000 de lei

    Ÿ► vârsta medie a rezidenţilor: 38 de ani

    Puterea exemplului. Pentru a răspunde prompt cererilor numeroase şi pentru a face faţă tuturor solicitărilor de achiziţii, tranzacţii şi intermedieri imobiliare, grupul North Bucharest Investments şi-a crescut accelerat echipa în ultimul an, ajungând la aproape 100 de angajaţi şi colaboratori.

    Despre modul în care gestionează propria echipă, antreprenorul este de părere că puterea exemplului este motorul fiecărei companii, de aceea a pus mare accent în primul rând pe organizarea şi implicarea sa permanentă în toate departamentele şi în toate acţiunile care sunt importante pentru bunul mers al lucrurilor. „Contează foarte mult şi cum se simt angajaţii, pentru că un om mulţumit va atrage la rândul său alte persoane interesate să facă parte din echipă, dar şi potenţiali colaboratori care vor să îşi suplimenteze veniturile. Noi oferim traininguri permanente şi suport pentru dezvoltarea în carieră. Prin prisma numărului mare de tranzacţii pe care le avem reuşim şi să generăm venituri constante şi chiar semnificative pentru cei care muncesc eficient şi se implică în echipa noastră.”

    În opinia sa, pentru a avea succes în afacerea imobiliară este important să ai o echipă cu abilităţi excelente de comunicare, pentru că înţelegerea deplină a tranzacţiilor imobiliare este esenţială şi pentru clienţi şi pentru agenţi. „Businessul din domeniul real estate este unul care trebuie să se bazeze pe informaţie – angajaţii trebuie să fie profesionişti şi cu bune cunoştinţe despre piaţa imobiliară, de la tendinţele actuale, la profilurile de clienţi şi chiar capacitatea de a anticipa evoluţiile din piaţă. Nu în ultimul rând, cunoştinţele profesionale trebuie să includă şi menţinerea actualizată a informaţiilor despre reglementările şi legile relevante.”

    „Înţelegerea reglementărilor legale în vigoare, a evoluţiilor financiare şi a strategiilor de marketing te ajută să iei decizii informate şi să eviţi capcanele. În această industrie este nevoie şi de o reţea bună de contacte dar şi de participarea la evenimente de networking şi implicarea în comunitate, pentru a avea acces la un număr cât mai mare de posibili clienţi şi investitori. Orice tânăr la început de drum este important să ştie că industria imobiliară poate oferi oportunităţi mari de creştere şi succes.”

    O altă calitate pentru acest business este empatia, completează Vlad Musteaţă, referindu-se aici la capacitatea agenţilor de a înţelege şi de a răspunde nevoilor şi preocupărilor clienţilor. „Empatia construieşte relaţii de încredere cu clienţii. Succesul în afacerile imobiliare nu vine însă uşor, el necesită perseverenţă şi adaptabilitate în faţa provocărilor şi eşecurilor.”

    Principalul sfat pe care antreprenorul l-ar da tinerilor care vor să între în antreprenoriat şi care aleg pentru acest pas domeniul imobiliar este să investească în primul rând timp şi efort să înveţe. El notează că este nevoie de cunoştinţe solide despre piaţă, evoluţia acesteia, pericole şi oportunităţi, evoluţia preţurilor şi trenduri, şi că doar prin informaţie şi folosirea acesteia în mod empatic se pot construi relaţii cu clienţii şi se pot aduce rezultate. „Pe de altă parte, înţelegerea reglementărilor legale în vigoare, a evoluţiilor financiare şi a strategiilor de marketing te ajută să iei decizii informate şi să eviţi capcanele. În această industrie este nevoie şi de o reţea bună de contacte dar şi de participarea la evenimente de networking şi implicarea în comunitate, pentru a avea acces la un număr cât mai mare de posibili clienţi şi investitori. Orice tânăr la început de drum este important să ştie că industria imobiliară poate oferi oportunităţi mari de creştere şi succes.”

     

    Numărul investitorilor cu bugete între 100.000 şi 500.000 de euro, în creştere. Pentru anul 2024, specialiştii de la North Bucharest Investments estimează că activitatea pieţei imobiliare rezidenţiale se va menţine la un nivel ridicat, iar numărul tranzacţiilor va continua să crească. „Ce observăm ca trend în zona proprietăţilor rezidenţiale din portofoliul nostru este interesul tot mai mare de achiziţie de imobile din partea investitorilor cu bugete medii şi ridicate.  Numărul investitorilor cu bugete între 100.000 de euro şi jumătate de milion de euro este în creştere. Sunt acei investitori care văd evoluţia pozitivă a pieţei şi a randamentelor pe care le au imobiliarele şi au planuri de retranzacţionare pentru următoarele 12-18 luni.”

    Pe termen mediu, planul companiei e să continue să îşi extindă portofoliul şi operaţiunile şi mai mult în Bucureşti şi în România, pentru piaţa locală fiind luate în calcul şi celelalte oraşe mari, cu potenţial de creştere important în zona de real estate, atât pentru zona de unităţi pentru locuit, cât şi pentru investiţii care să genereze randamente bune. „Vedem o piaţă foarte bună în real estate în oraşe precum Braşov, Iaşi şi Constanţa, care beneficiază deja de interes pentru relocare, interes turistic dar şi de dezvoltare în scop investiţional. Suntem atenţi însă şi la ce se întâmplă în vestul ţării, şi nu excludem nici oraşele Timişoara şi Oradea, care au dovedit deja un avans semnificativ în zona rezidenţială şi care au proiecte premium care se pretează pentru investiţii generatoare de câştiguri bune pentru investitori.”

    Antreprenorul îşi doreşte ca, pe piaţa locală, compania pe care a fondat-o să ajungă, pe nişa pe care activează, în topul clasamentelor, atât ca dimensiuni cât şi ca notorietate.   

  • Românca ce a decis să renunţe la un job sigur în Germania pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • 5 din 10 companii din România cu afaceri de peste 10.000 lei au în acţionariat femei. Delia Olteanu, ING România: Femeile sunt tot mai implicate în mediul antreprenorial local, însă potenţialul de creştere este încă foarte mare

    În România, femeile sunt acţionare în 47% dintre companiile locale active cu cifra de afaceri de peste 10.000 de lei, iar 1 din 4 companii este deţinută în totalitate de către femei, afirmă Delia Olteanu, Head of Micro & SME Clients Strategy în cadrul ING România, care citează un studiu realizat de instituţia bancară împreună cu Impact Hub Bucharest şi Bravva Angels.

    Totodată, firmele cu acţionariat în totalitate feminin generează, în medie, profit mai mare, însă au o cifră de afaceri semnificativ mai mică decât cele cu acţionariat exclusiv masculin.

    “Aceste concluzii ne-au motivat să lansăm un proiect special dedicat femeilor antreprenor pentru a le ajuta să-şi ducă afacerea la nivelul următor. Aşa a luat naştere programul She’s Next dezvoltat în parteneriat cu Visa, în colaborare cu Impact Hub Bucharest, şi prin care femeile antreprenor pot obţine sesiuni de mentorat, coaching şi granturi de 10.000 euro”, a explicat Delia Olteanu în cadrul conferinţei ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect.

    Bazându-se pe experienţa programului de granturi şi mentorat Visa She’s Next desfăşurat în alte ţări, Visa şi ING Bank România au decis să implementeze programul şi în România astfel că antreprenoarele selectate în proiect, care vor fi în număr de zece, vor trece printr-o serie de sesiuni de mentorat care le oferă acces la informaţii practice din partea unor alte femei lider, precum şi la resurse educaţionale pentru a-şi duce afacerea la nivelul următor.

    Ioana Hasan (cofondator SmartBill), Alina Donici (cofondator Artesana) şi Oana Craioveanu (cofondator Impact Hub Bucharest) se numără printre mentorii care vor ghida participantele în această călătorie de dezvoltare profesională. Totodată, acestea vor avea acces şi la o comunitate de femei antreprenor, cu obiective, interese şi provocări comune, spun oficialii celor două instituţii.

    În plus, trei dintre antreprenoare vor putea să obţină granturi de 10.000 euro.

    “Va exista un eveniment în care antreprenoarele vor face o prezentare/promovare (pitch) a ideii de afaceri, în aşa fel încât să câştige unul dintre granturi. Pitch-ul, în sine, este un exerciţiu de antreprenoriat. Să ştii să vorbeşti pe scurt despre afacerea ta şi să convingi nişte oameni cu expertiză că businessul tău este cel mai bun, reprezintă o calitate pe care noi ne-am propus s-o exersăm în acest program”, a mai explicat Delia Olteanu.

    Ea a menţionat că  singurele condiţii pentru antreprenoarele care doresc să se înscrie în programul desfăşurat la nivel naţional sunt să aibă un business deja înfiinţat şi să deţină o pondere de cel puţin 51% în structura acţionariatului.

     

  • Povestea unui tânăr care atunci când avea 23 de ani care a deschis o afacere, deşi nu îi plăcea deloc domeniul. Ce a ajuns acum să facă

    La 23 de ani, Dan Niculae a decis să aleagă calea antreprenoriatului şi a deschis o florărie pe Calea Moşilor din Capitală, fără a avea o pasiune pentru flori la acel moment. După câteva piedici şi câştiguri, a descoperit farmecul domeniului şi acum, 17 ani mai târziu, conduce o afacere care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei.

    De obicei, antreprenorii descoperă cum pot monetiza o pasiune, un hobby, un domeniu în care s-au specializat şi decid, la un moment dat, să fie propriii stăpâni. În cazul lui Dan Niculae, parcursul a fost diferit. Fără a avea o pasiune pentru flori, la 23 de ani (în 2007) a decis să înceapă o aventură antreprenorială, neştiind că urma să se declanşeze o criză financiară majoră. Pornind de la dorinţa de a experimenta şi a înţelege lumea antreprenoriatului şi a gestionării unei afaceri proprii, a ales domeniul florilor. La momentul respectiv, spune franc, cunoştinţele sale despre antreprenoriat şi management erau aproape inexistente, iar experienţa în acest domeniu era practic nulă. Cu toate acestea, şi-a asumat riscul şi a pornit, după cum spune chiar el, „pe acest drum al necunoscutului, alimentat de dorinţa de a învăţa şi de a încerca”.

    Primul obstacol major a apărut chiar la început, când a amenajat primul spaţiu comercial fără a avea cunoştinţe adecvate despre necesităţile de bază, cum ar fi accesul la apă şi facilităţi sanitare. Această lipsă de informaţie a dus la un început dificil, iar primele luni au fost presărate cu greutăţi şi provocări. În plus, primul angajat pe care l-a recrutat a plecat după prima zi de muncă, cu o zi înainte de deschiderea oficială a afacerii. „Investiţia iniţială în afacere a fost de aproximativ 8.000 de euro. În primul an de activitate, am fost pus în faţa unei alegeri dificile: fie închideam afacerea din cauza gestionării proaste şi a contextului financiar nefavorabil al crizei din 2008, fie încercam să o salvez investind încă 6.000 de euro prin intermediul unui credit. Am decis să merg mai departe şi să îmi asum riscul”, îşi aminteşte antreprenorul.

    Al doilea an de activitate a adus cu sine alte provocări, precum refacerea unei linii de tramvai în faţa spaţiului comercial, lucru care a afectat grav accesul clienţilor şi vânzările stradale. A fost un moment dificil, dar care a determinat o schimbare de perspectivă. „Am înţeles că trebuia să ne adaptăm şi să mergem noi spre clienţi, prin implementarea livrărilor la domiciliu prin comenzi telefonice şi ulterior online”, afirmă Dan Niculae.

     

    În 2013, după 6 ani de experienţe intense, greşeli şi învăţăminte, a luat decizia de a închide temporar afacerea. „Am simţit oboseala, dar şi dorinţa de a căuta o provocare mai mare şi mai important, deja devenise o pasiune acest domeniu. După 5 luni, am redeschis un alt spaţiu comercial, mai mare şi mai bine echipat, care astăzi serveşte ca loc central de management şi organizare al afacerii noastre, după 11 ani”, afirmă antreprenorul.

    De la începuturile călătoriei antreprenoriale, în care lucrurile erau despre încercare, greşeală şi învăţare, City Flowers a evoluat către o afacere solidă şi înfloritoare, după cum o caracterizează fondatorul său. „Am avut norocul să întâlnesc oameni pasionaţi şi dedicaţi, care au contribuit la dezvoltarea şi succesul afacerii noastre. Astăzi, cu o echipă unită şi determinată, am reuşit să creăm o reţea de patru spaţii comerciale în Bucureşti şi un atelier de producţie, toate având performanţe remarcabile în domeniile lor de acţiune.”

    Antreprenorul povesteşte că un element esenţial în dezvoltarea afacerii este că a avut norocul să întâlnească oamenii potriviţi în momentul potrivit. Construirea unei echipe solide şi dedicate a fost unul dintre cei mai importanţi paşi în evoluţia afacerii. „Echipa este formată din profesionişti pasionaţi de domeniu, care muncesc cu entuziasm şi dedicaţie. De la începutul acestei călătorii antreprenoriale, am înţeles importanţa colaborării cu oameni experimentaţi şi dornici să contribuie la succesul afacerii. Apreciez în mod special educaţia şi pregătirea profesională în domeniu, dar şi dorinţa constantă de a evolua şi de a învăţa lucruri noi.”

    În cei 17 ani de activitate, punctează Dan Niculae, a reuşit să împărtăşească echipei pasiunea pentru frumos şi să promoveze o viziune comună asupra valorilor şi obiectivelor. Construcţia echipei s-a realizat treptat, în concordanţă cu nevoile şi cerinţele specifice fiecărui moment al dezvoltării afacerii. „Am căutat mereu să aducem în echipă oameni talentaţi şi motivaţi, capabili să răspundă provocărilor şi să contribuie la creşterea şi succesul companiei
    într-un mod armonios şi eficient”, spune fondatorul City Flowers.

    Un domeniu care înfloreşte. În perioada iniţială, în anii 2007-2008, îşi aminteşte antreprenorul, cea mai mare parte a industriei florale era nefiscalizată, iar numărul florăriilor şi al afacerilor similare era redus, cu accent mai mult pe vânzarea de flori în gherete stradale decât în spaţii comerciale proprii. Cu trecerea timpului, odată cu intrarea mai multor jucători noi pe piaţă şi creşterea gradului de conştientizare a importanţei fiscalizării şi a oferirii de produse şi servicii de calitate, piaţa a cunoscut modificări semnificative. De la an la an, antreprenorii din industria florilor au fost tot mai interesaţi să îşi educe şi să îşi îmbunătăţească afacerile, ducând la o creştere graduală a volumului pieţei. Acest trend ascendent a fost susţinut de deschiderea unui număr tot mai mare de florării, ateliere de producţie şi alte afaceri conexe, inclusiv organizatori de evenimente care au inclus servicii de florărie în oferta lor.

    „Astăzi, majoritatea florăriilor sunt spaţii moderne şi atrăgătoare, cu accent pe calitatea produselor şi serviciilor oferite. Fiscalizarea domeniului a crescut semnificativ, estimarea noastră fiind că aproximativ 80% din piaţă este fiscalizată”, spune Dan Niculae.

    În industria florilor, tendinţele sunt influenţate în mare parte de evoluţiile internaţionale, cu produse şi stiluri floristice preluate din alte ţări. Existenţa unui flux constant de idei şi inspiraţie din afara României contribuie la actualizarea şi diversificarea ofertei de produse şi servicii în industria noastră, punctează antreprenorul. „Un alt trend important în domeniul floristic este accentul pus pe educaţie continuă şi colaborare între antreprenori şi florişti. Există o dorinţă puternică din partea acestora de a se perfecţiona în permanenţă, de a-şi îmbunătăţi abilităţile şi cunoştinţele şi de a oferi clienţilor produse de cea mai înaltă calitate şi în pas cu tendinţele actuale”, afirmă antreprenorul.

    El adaugă că preferinţele românilor în materie de flori sunt variate, însă există anumite flori care se bucură de o popularitate deosebită. Cu toate că bujorul este considerat una dintre cele mai căutate şi dorite flori, datorită frumuseţii sale şi simbolisticii asociate, acesta are totuşi o sezonalitate şi o disponibilitate redusă pe parcursul anului. „În ceea ce priveşte topul celor mai bine vândute flori, trandafirul ocupă un loc de frunte, fiind apreciat pentru eleganţa şi simplitatea sa. Alte flori populare şi frecvent achiziţionate includ hortensia, frezia, florile exotice precum protea şi strelitzia, orhideea, laleaua şi altele. Este important de menţionat că buchetele rămân cele mai căutate şi vândute produse florale, preferându-se în general combinaţii variate şi texturate, care să ofere o experienţă vizuală şi olfactivă bogată şi variată”, punctează Dan Niculae.

    Aprovizionarea se realizează în proporţie de 90% prin import, prin intermediul unor traderi din Olanda. Este principala sursă pentru importurile de flori, din 2015, conform informaţiilor de la Ambasada Olandei în România. Valoarea importurilor de flori din Olanda a fost, în 2021, de 59,5 milioane de euro, întreaga piaţă fiind estimată la 63,8 milioane de euro, potrivit aceleiaşi surse. Vânzările de flori înregistrează creşteri abrupte în perioadele în care se pot organiza nunţil, dar şi la începutul anului şcolar, de 1 şi 8 martie, dar şi în zilele de sărbători onomastice. Dintre toate speciile de flori, românii preferă trandafirii, garoafele, crizantemele, crinii, orhideele şi gladiolele, deşi mai mult de jumătate din importuri sunt datorate florilor destinate aranjamentelor florale. Procesul de import, povesteşte antreprenorul, este extrem de facil, deoarece comandă în avans ceea ce are nevoie, utilizând un webshop online, iar livrările sunt efectuate în magazin de până la trei ori pe săptămână. Deşi iniţial acest proces poate părea puţin complicat (datorită cantităţilor şi necesităţilor specifice ale florilor, care sunt perisabile), „cu timpul, am dobândit experienţă şi am învăţat ce să comandăm în cantităţi optime. Un aspect esenţial în acest sens este disponibilitatea unui spaţiu dedicat pentru stocarea florilor, cum ar fi o cameră frigorifică specializată.”

    În acelaşi timp, colaborează cu producătorii locali în sezonul februarie-martie, pentru flori precum lalelele şi freziile. Cu toate acestea, importul de flori din Olanda reprezintă cea mai mare pondere în aprovizionare. În funcţie de cerinţele specifice ale clienţilor şi de eventualele rupturi de stocuri, ocazional apelează la depozitele locale.

    „Printre cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat în această afacere se numără necesitatea asigurării unor condiţii speciale pentru păstrarea florilor, recrutarea şi menţinerea unei echipe specializate, care să se identifice atât cu viziunea noastră, cât şi cu nevoile clienţilor noştri. În plus, este esenţial să rămânem mereu la curent cu tendinţele internaţionale din domeniu şi să încercăm în mod constant să aducem noutate şi frumos în serviciile şi produsele oferite clienţilor noştri”, punctează Dan Niculae. El adaugă că domeniul floristic este extrem de vast şi dinamic, fiind esenţiale educaţia continuă şi dezvoltarea constantă a portofoliului de produse şi clienţi.

    Valoarea medie a unei cheltuieli poate varia în funcţie de locaţie şi de canalul de vânzare. În magazinele din reţeaua City Flowers, un tichet mediu de comandă este de aproximativ 190 lei, în timp ce în online acesta este de aproximativ 250 lei. Antreprenorul punctează însă că aceste cifre sunt estimative şi pot fluctua în funcţie de preferinţele şi comportamentul de cumpărare al clienţilor.

    Profilul clienţilor afacerii diferă între cei mediul offline şi mediul online. În ceea ce priveşte achiziţiile din magazinele fizice, povesteşte Dan Niculae, clienţii sunt în principal cei din proximitatea spaţiilor reţelei, majoritatea provenind din sectorul corporate, dar şi din comunităţile locale din vecinătate. „Un aspect specific al mediului offline este că mulţi dintre aceşti clienţi sunt iniţiali, adică descoperă şi aleg produsele noastre pentru prima dată sau primesc flori prin intermediul nostru şi devin astfel clienţi fideli. În ceea ce priveşte mediul online, majoritatea clienţilor sunt deja familiarizaţi cu brandul nostru şi au avut anterior experienţe pozitive în magazinele noastre fizice”, explică Dan Niculae. Firma sa are şi clienţi corporate care plasează comenzi sub formă de abonamente pentru angajaţi. Totuşi, ponderea acestora în totalul clienţilor nu depăşeşte 15%, reflectând faptul că majoritatea achiziţiilor sunt efectuate de către consumatori individuali.

    În 2023, City Flowers a înregistrat o cifră de afaceri estimată la 4,8 milioane de lei, iar planurile pentru anul în curs se referă la o creştere a veniturilor cu aproximativ 8%.

    Printre investiţiile cele mai recente se numără deschiderea unei noi florării în centrul Bucureştiului şi retehnologizarea spaţiului de producţie. „Prin aceste investiţii, ne-am propus să consolidăm şi să extindem brandul City Flowers şi să atragem un număr cât mai mare de clienţi. În plus, avem planuri de dezvoltare continuă, iar dorinţa noastră principală este de a deschide câte o florărie nouă în fiecare an”, conform lui Dan Niculae.

    De fapt, accelerarea ritmul dezvoltării în ultimii trei ani şi ideea de a adăuga un spaţiu nou reţelei în fiecare an constituie cea mai inspirată decizie legată de afaceri. „În schimb, cea mai neinspirată decizie a fost să închidem afacerea la începutul pandemiei. Chiar dacă închiderea a fost temporară, pentru o perioadă scurtă de 2-3 săptămâni, odată cu debutul pandemiei a crescut cererea online, mai ales pentru livrările de flori la domiciliu. De-a lungul experienţei mele antreprenoriale, am învăţat că asumarea unor riscuri bine calculate este esenţială pentru succesul meu. Însă începutul pandemiei şi decizia de a închide afacerea au confirmat această învăţătură, arătându-mi că uneori riscurile asumate pot aduce beneficii neaşteptate”, dezvăluie antreprenorul.

    Întrebat dacă ar fi să o ia de la capăt, spune ferm că ar alege acelaşi domeniu. „A devenit mai mult decât o afacere pentru mine; s-a transformat într-o adevărată pasiune. Ceea ce mă atrage cel mai mult este dinamismul şi imprevizibilitatea acestui domeniu. Poţi să te ghidezi după trendurile de vânzări de anul trecut, dar fiecare an aduce cu sine ceva nou şi surprinzător. Floristica este fascinantă în multe privinţe. Te învaţă atât de multe lucruri despre flori şi plante, te învaţă să lucrezi cu ele, iar de acolo începe magia. Uneori, ajung într-unul dintre magazinele City Flowers şi este amuzant să văd reacţia clienţilor când descoperă că un bărbat poate să realizeze buchete de flori. La început, mulţi sunt surprinşi şi au emoţii că nu mă voi descurca, dar asta face întreaga experienţă şi mai plină de satisfacţii”, conchide Dan Niculae.   

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei si intra pe un domeniu nou unde îşi infiltrează spioni

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.

     

  • Mafia siciliană trece la un nou nivel: Legendara organizaţie Cosa Nostra îşi extinde afacerile dincolo de străzile Siciliei şi începe să coopteze corporatişti cu care să se infiltreze în corporaţii

    Sicilia se bucură de o perioadă de boom economic, mai ales  datorită unor seriale precum „The White Lotus” de la HBO, care prezintă priveliştile uluitoare ale insulei şi atrage turiştii. Însă mare parte din idilica insulă rămâne neatinsă de banii veniţi din afară, pentru că aceştia au intrat sub controlul organizaţiilor mafiote, care au reuşit să-şi diversifice activităţile  şi să se intre tot mai mult în economia legală, scrie Bloomberg.

    Sicilia şi gruparea de crimă organizată Cosa Nostra au fost sinonime cel puţin din secolul al XIX-lea. Atrocităţile au scăzut în ultimii ani, în urma unei campanii agresive a poliţiei ca răspuns la atentatele cu bombă de lângă Palermo din 1992, în urma cărora au fost ucişi procurorii Paolo Borsellino şi Giovanni Falcone.

    Magistraţii spun că acest lucru se datorează şi faptului că mafia siciliană şi alte organizaţii similare au devenit mai sofisticate, intrând în contact cu angajaţi white collars, care le dau acces la economia legală, de unde direcţionează banii către droguri, prostituţie şi trafic de persoane, evitând conflictul deschis cu autorităţile.

    După pandemie, s-a dezvoltat o nouă tendinţă care reprezintă un avertisment pentru întreaga Europă. În timp ce mafioţii continuă meargă după banii în marile oraşe, ei se hrănesc, de asemenea, cu inegalitatea şi polarizarea tot mai mari pentru a submina statul italian în declin şi puternic îndatorat.

    Michele Ricciardi, director adjunct şi cercetător principal la Transcrime, un institut de cercetare din Milano, spune că la diviziunea tradiţională a Italiei între nordul bogat şi sudul sărac se adaugă se adaugă o nouă problemă: discrepanţa mare între cele mai mari şi prospere oraşe şi restul.

     În Sicilia, acest lucru se traduce printr-o revenire economică a oraşelor turistice pitoreşti, unde super-bogaţii care caută să beneficieze de sistemul fiscal generos din Italia. Pe fondul acestui scenariu, oraşele idilice sunt ţinta unor investiţii imobiliare importante, dar în afara lor degradarea pe toate palierele oferă materia primă perfectă pentru ca familiile şi reţelele de crimă organizată din Cosa Nostra să intre în joc.

    Un proces în curs de desfăşurare la Palermo oferă o perspectivă asupra modului în care influenţa gangsterilor se extinde tot mai subtil şi mai pătrunzător în ţesutul social şi economic. În acest caz, 31 de proprietari de afaceri dintr-o zonă sud-estică degradată din Brancaccio din Palermo, sunt acuzaţi de complicitate cu mafioţii.

    Acuzaţii sunt judecaţi pentru că au negat că ar fi plătit taxă de protecţie către Cosa Nostra, deşi au fost surprinşi pe înregistrările telefonice ale poliţiei vorbind despre acest lucru. Procurorii locali spun că procesul este atât de crucial deoarece – susţin ei – nu frica îi împiedică pe proprietarii de afaceri să recunoască plata, ci complicitatea. În schimbul cooperării, ei primesc oferte preferenţiale pentru mărfuri, sau servicii juridice, sau împrumuturi, chiar şi servicii sociale.

    Fenomenul nu vizează doar Sicilia. Alessandra Dolci, unul dintre cei mai importanţi procurori anti-mafie din Italia, se luptă cu o problemă similară în Milano.

    Ea vede aceeaşi discrepanţă tot mai mare între centrul oraşului şi periferia celui de-al doilea oraş al Italiei. Dolci insistă că „pentru a lupta împotriva crimei organizate trebuie să combatem şi evaziunea fiscală”

    Înapoi în Palermo, Maurizio de Lucia este procurorul şef care a condus investigaţiile care au dus la arestarea şefului mafiot Matteo Messina Denaro anul trecut, după 30 de ani de fugă. Un ucigaş care se lăuda că victimele sale ar putea „umple un cimitir”, Denaro era văzut ca un şef de mafie desprins parcă dintr-un film, o relicvă a mafiei tradiţionale italiene a atrocităţilor şi terorismului.

    Astăzi organizaţiile mafiote au abandonat căile tradiţionale şi au optat pentru afaceri mai inteligente, care face lupta procurorilor mult mai dificilă.

    „Activităţile mafiei sunt acum mai subtile , mai puţin violente şi mai stabile din punct de vedere economic. Organizaţiile se bazează pe ajutorul politicienilor şi al afaceriştilor. La această problemă se adaugă şi evaziunea fiscală. Denstistul care nu emite o factură pentru serviciile sale e la fel de periculos ca un traficant de droguri, din punct de evedere economic. Amandoi lucrează pe acelaşi teren”, a declarat de Lucia.

     

  • O nouă listare în piaţa de lux: Puig, gignatul din spatele celebrelor branduri Paco-Rabanne sau Charlotte Tillbury, vrea să strângă 2,5 mld. euro pe bursă de la investitori

    Puig, grupul spaniol de beauty care deţine branduri precum Paco-Rabanne şi Charlotte Tillbury, se pregăteşte de lansarea pe bursă, unde speră să strângă 2,5 miliarde de euro de la acţionari. Bancherii au evaluat afacerea, veche de 110 ani, la o valoare cuprinsă între 8 şi 10 miliarde de euro, scrie Financial Times.

    Compania a declarat că doreşte să strângă aproximativ 1,25 miliarde de euro din prima rundă de vânzare a acţiunilor, aceasta fiind urmată de o rundă secundară „mai mare”.

    Venirea la bursă a Puig, care se prezintă ca un grup de „frumuseţe premium”, este probabil să fie cea mai mare din domeniul luxului de la Ermenegildo Zegna în 2021, dar vine în contextul în care sectorul se confruntă cu sfârşitul unui boom al cheltuielilor post-pandemice.

    Marc Puig, preşedinte, director executiv şi a treia generaţie a familiei sale aflată la conducerea afacerii, a declarat că este „important pentru orice afacere de familie să aibă în vigoare mecanismele de control şi echilibru adecvate, în special în timpul tranziţiilor generaţionale”.

    „Credem că echilibrul oferit de faptul că suntem o companie de familie care este, de asemenea, supusă responsabilităţii pieţei ne va permite să concurăm mai bine pe piaţa internaţională a frumuseţii în următoarea fază de dezvoltare a companiei”, a adăugat el.

    Marc Puig conduce compania din 2004 şi a declarat că va fi ultima generaţie a familiei care va conduce afacerea, chiar dacă nu intenţionează să se retragă. El a semnalat că implicarea familiei în afacere va rămâne puternică.

    „Credem cu tărie că pentru a construi branduri premium este nevoie de o gândire pe termen lung, iar faptul că o familie se află în spatele unei companii favorizează această abordare pe termen lung, deoarece tinde să se preocupe în egală măsură de orizontul de timp al generaţiei următoare şi de următorul trimestru”, a spus el.

    Puig este o companie mică în comparaţie cu L’Oréal şi Estée Lauder, care sunt lideri de sector, dar a crescut rapid prin achiziţii în ultimul deceniu, încheind 11 tranzacţii în ultimii 12 ani.

    Printre acestea se numără achiziţiile companiei britanice de machiaj Charlotte Tilbury, a brandului francez Jean Paul Gaultier şi a casei de modă belgiene Dries Van Noten.

  • Cum reuşeşte o româncă, folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera arhaice să transforme un meşteşug învăţat de la bunica intr-o afacere profitabilă

    Povestea Casil Knit este, spune Cristiana Giurea, un manifest pentru calitate, pus în operă prin fire de ţesături fine, prin arta meşteşugului românesc şi prin sustenabilitate. Folosind ustensile şi tehnici pe care unii le-ar putea considera strămoşeşti, ea arată că tricotajul nu este doar despre pulovere şi ţinute de iarnă, ci şi despre o formă aparte de eleganţă.

    Am trăit în cultul tricotajelor. Mamaie m-a învăţat ce înseamnă să tricotezi, să croşetezi şi câtă dăruire este în spatele fiecărei piese. Recunosc că mereu am fost intrigată de banalitatea tricotajelor – firul gros de lână, culoarea insipidă, pielea mea care abia aştepta să scape de acele haine. Toate aceste lucruri au contribuit la dorinţa mea de a crea ceva diferit, de a da o nouă viaţă tricotajelor”, povesteşte Cristiana. Şi-a propus să arate că arta tricotatului nu are în spate doar o nevoie de a găsi modalităţi de încălzire iarna, putând să-şi găsească locul inclusiv într-o ţinută de gală – de ce nu? – sub forma unui deux-pièces potrivit unei zile de primăvară pe străzile Bucureştiului.

    Sau poate ale Parisului? Mai ales că, la fel ca orice creator de modă, şi Cristiana visează să treacă graniţa până în una dintre capitalele modei. A fondat Casil Knit la jumătatea anului 2021, iar timp de un an a lucrat la o microcolecţie, prima din portofoliu. Colaborează cu un furnizor italian şi se implică personal în toate etapele de fabricare. „Primul pas este inspiraţia, pe care mi-o iau dintr-un mix de elemente: vibe, sentimente, obiecte, forme, mirosuri, întâmplări, vreme, oameni. Îmi imaginez un anumit model, lucrat cu diferitele texturi pe care le selectez în fiecare an. Principalul material în jurul căruia se învârte colecţia este caşmirul pur sau în combinaţie cu mătasea.” Creionează mai departe modelul, apoi se îndreaptă către artizanii din zona de munte a judeţului Prahova, unde a copilărit, care o ajută să lucreze şi să aleagă împreună detaliile tehnice, tiparele – firul, culoarea, dimensiunea andrelelor, numărul de ochiuri. Se face o mostră, iar pe baza acesteia se fac modificări ulterioare până când ceea ce îşi imaginase la început devine realitate.

    Cristiana poartă articolul vestimentar pentru a vedea cum se comportă şi pentru a trece apoi la producţia în mai multe bucăţi. „Toate piesele sunt lucrate integral de mână, prin arta tricotajului sau a croşetatului. Pentru piesele cu alură fluidă, vaporoasă, aleg tricotajul, iar pentru articolele pe care le vizualizez mai structurale merg pe croşetă. În funcţie de model şi de complexitate, măiestria omului poate depăşi o sută de ore doar pentru un articol.” Piesele Casil Knit nu sunt gândite în funcţie de trenduri, ci sunt parte a unei colecţii permanente, dar limitate ca număr de piese. Clienţii sunt oameni cu bun-gust, care vor să aloce bani pentru haine unicat, calitative şi durabile.

    Ajung la brand prin recomandări sau prin magazinul online care poartă acelaşi nume. Cristiana Giurea îşi trăieşte, prin Casil Knit, pasiunea pentru desen şi estetică, pentru materiale fine şi haine. Are la activ studii în marketing, un curs de design vestimentar şi activează în domeniul transporturilor, în vânzări, iar ca să pună bazele acestei afaceri, s-a lăsat dusă de val, fără un buget prestabilit, şi a creat totul treptat, după nevoi. „Primele articole le-am făcut special pentru mine, şi anume fusta-sirenă, o fustă reimaginată din copilăria mea, pe care o purta mama cu drag.

    Corpolenţa firului, densitatea, prestanţa pe care i-o conferea mamei mi-au rămas întipărite în minte când am crescut. În jurul ei am creat celelalte articole. Şi cardiganul «I love long baths» are o poveste frumoasă, în spatele căreia se află sora mea şi băile ei lungi şi spumoase, cu miresme alese.” Anul acesta, Cristiana a început să lucreze la un site nou şi la planul de a încheia o colaborare cu un magazin fizic, în care oamenii să descopere produsele Casil Knit, să le simtă pe piele. În acelaşi timp, visează la propriul atelier. „În următorii doi ani, cred că va fi interes pentru segmentele de copii şi de bărbaţi. Deja am lucrat manual câteva piese, dar au fost «in-house», nu au ieşit la lumină.”

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase. „În preţuri se oglindeşte multă muncă şi pasiunea artizanilor. Un top bandeau ajunge şi la nouă ore de lucru, în funcţie de fir. Cel mai pretenţios este firul din 70% caşmir, 30% mătase plus paiete. În colecţie se regăsesc topuri, fuste, rochii, cardigane, deux-pièces.” Despre antreprenoriat, Cristiana Giurea spune că este o cale dificilă, cu multă muncă în spate, mai ales când ai şi un job în paralel. Însă a învăţat că, prin perseverenţă şi constanţă, îşi poate transforma visurile în realitate. „Mă bucură constant reacţia oamenilor la produsele mele. Cred că asta îmi şi dă putere să continui atunci când îmi este greu. Consider că am un cuvânt frumos de zis în această industrie.”   

    Preţurile variază între 250 de euro pentru un top bandeau şi 1.600 de euro pentru un cardigan lung, pentru articole lucrate integral manual, din fire premium, de caşmir şi mătase.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    California Flowers – florărie (Braşov)

    Fondatoare: Ramona Dumitru şi mama ei

    Investiţii: peste 120.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: peste 600.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Five Graces – ciocolaterie (Botoşani)

    Fondatoare: Bianca Andreea Catană

    Prezenţă: naţională

    Neuitatele – colecţie de ilustrate (Constanţa)

    Fondatoare: Cristina Gioadă

    Investiţie iniţială: 5.000 de lei (1.000 de euro)

    Prezenţă: în librările Cărtureşti din Constanţa, Prăvălia cu Cărţi, Rafia Studio, în magazinul My Romanian Store din Bucureşti

    Pazzo – pizzerie (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Florea

    Investiţii: 90.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: în zonele Aviaţiei şi Nerva Traian din Bucureşti

    Marius Georgescu – servicii de digital marketing (Bucureşti)

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 600.000 de lei (120.000 de euro)

    Prezenţă: online

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Antropologul digital Rahaf Harfoush: Nu puteţi fi creativi dacă staţi permanent cu atenţia la telefon, la WhatsApp şi Teams, la şefi şi colegi. Trebuie să vă acordaţi timp să reflectaţi fără întreruperi, să fiţi plictisiţi până la urmă. Dacă nu ştii nimic, nu ai context, AI-ul este inutil

    Oamenii trebuie să înveţe să ia pauze de la utilizarea tehnologiei, de la a răspunde tot timpul imediat mesajelor de colegi sau şefi sau de la a derula la infinit fluxurile din aplicaţiile de social media, pentru că fără deconectarea de la aceste surse permanente de întreruperi nimeni nu poate fi creativ, nu poate reflecta la anumite teme şi nu poate veni cu idei noi – o calitate esenţială pentru a face faţă schimbărilor şi volatilităţii cu care se confruntă întreaga lume.

    “Atunci când vorbim despre tehnologie, mai ales în lumea afacerilor, avem tendinţa de a ne concentra pe schimbările de la nivelul de suprafaţă. Spunem că x va schimba marketingul nostru. Sau că Y ne va schimba operaţiunile. Sau că Z ne va schimba recrutarea. Şi pentru că lucrurile se mişcă atât de repede, ne concentrăm doar pe aceste schimbări de suprafaţă, ceea ce înseamnă că ignorăm adesea impactul cultural mai profund al modului în care aceste instrumente schimbă modul în care acţionăm, ceea ce credem şi ceea ce simţim. Şi cred că este foarte important să înţelegem aceste impact mai profund, pentru că, altfel, nu înţelegem pe deplin cât de mult co-creăm, cu ajutorul tehnologiei, lumea în care trăim astăzi”, consideră Rahaf Harfoush, antropolog digital, autor al mai multor cărţi best seller despre intersecţia dintre tehnologia emergentă, inovaţie şi cultura digitală, şi consultant în legătură cu impactul AI pentru mai multe organizaţii.

    “Şi, după cum mulţi dintre voi ştiţi, lumea în care trăim astăzi este una extrem de volatilă şi complexă. Avem pandemia care a schimbat pentru totdeauna modul în care oamenii lucrează introducând noi aşteptări şi noi moduri de lucru. Avem coliziunea tendinţelor macro. Avem evenimente sociale care au loc. Avem inflaţia şi costul vieţii. Avem schimbările climatice. Avem, de asemenea, ascensiunea tehnologiilor disruptive. Avem inteligenţa artificială (AI) generativă care este folosită în modelele de îngrijire a sănătăţii, care este folosită în arme de către armatele din întreaga lume. Avem, de asemenea, geopolitica. Avem un război care se desfăşoară în Ucraina. Avem o catastrofă care se desfăşoară în Orientul Mijlociu. Avem tensiuni tot mai mari între China şi SUA. Ca să nu mai vorbim că 2024 este un an super-electoral. 40% din populaţia lumii va ieşi la vot anul acesta, inclusiv noi, aici, în UE, în vară. Aşadar, toate acestea înseamnă că există o cantitate imensă de perturbări care se întâmplă. Deci, ce faceţi cu toate acestea? Cu siguranţă nu putem schimba faptul că aceste perturbări au loc, dar ceea ce putem face este să adoptăm un alt tip de mentalitate atunci când au loc aceste perturbări.

    Aş dori să vă vorbesc despre o idee de care poate aţi auzit deja şi care a fost transformatoare pentru mine. Şi aceasta este ideea de anti fragilitate. Anti fragilitatea a fost inventată de un economist în acelaşi Nicholas Taleb, autorul cărţii Black Swan, în 2012. Şi a spus că atunci când se întâmplă ceva foarte important pe o piaţă, există trei reacţii posibile.
    Primul răspuns este că aceia care nu sunt rezilienţi, pur şi simplu se prăbuşesc. Nu se pot adapta. Nu pot supravieţui. Practic, dispar. Al doilea răspuns este cel pe care mulţi dintre noi îl cunoaştem. Este vorba de cei care sunt rezilienţi. Dacă eşti rezilient, atunci vei supravieţui şi vei supravieţui şocului de sistem şi vei reveni acolo unde erai înainte de întrerupere.

    Dar Taleb a spus că există şi o a treia categorie de oameni şi de afaceri cu adevărat interesante. Şi i-a numit pe aceştia antifragili – companii antifragile, lideri antifragili. Ei devin mai puternici după un şoc de piaţă. Ies din el şi sunt înfloritori. Sunt mai buni decât erau înainte. Nu se întorc pur şi simplu la cum erau ci sunt mai buni decât erau de când s-a întâmplat evenimentul.
    Şi astfel, pentru a îmbrăţişa acest stil de conducere antifragilă, ce trebuie să facem? Ei bine, trebuie să recunoaştem că a fi rezilient nu mai este suficient. Supravieţuirea nu mai este suficientă. Trebuie să devenim mai puternici. Trebuie să prosperăm. Trebuie să îmbrăţişăm întreruperea şi disconfortul.
    Aşadar, astăzi aş vrea să vă vorbesc despre ce înseamnă leadershipul anti fragilitate în contextul peisajului nostru digital, care este domeniul meu de expertiză”.

    În medie o persoană este distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi

    Rahaf Harfoush a spus că un prim lucru extrem de important este că oamenii trebuie să nu fie permanent atenţi la gadgeturi şi la întreruperile pe care acestea le generează.

    “Prima temă despre care vreau să vorbesc este cultivarea concentrării şi a recuperării. Deci tehnologia pe care o folosim, toate vin cu contextul social, ceea ce înseamnă că am decis cu toţii că există câteva reguli care determină modul în care folosim instrumentele pe care le avem astăzi.

    Pentru noi, în mod specific la locul de muncă, avem două lucruri care sunt incredibil de importante. Unu, trebuie să fii mereu receptiv. Trebuie să răspunzi imediat. Şi doi, trebuie să fii mereu disponibil. Şi puteţi vedea aceste două lucruri care sunt prioritizate în caracteristicile instrumentelor pe care le folosim zi de zi. De exemplu, aveţi notificări pe reţelele de socializare, pe e-mailuri, pe WhatsApp sau Slack, sau Teams.

    Asta pentru ca tu să răspunzi mereu şi ai actualizări de stare care îi spun şefului tău acest lucru. Să-ţi anunţi echipa că eşti acolo. Că eşti disponibil. Acum, ceea ce a rezultat din asta este o cultură în care suntem în mod constant distraşi de întreruperi, întreruperi şi distrageri. În medie o persoană este de fapt distrasă sau întreruptă pentru că îşi atinge telefonul de peste 2.600 de ori pe zi şi, de fiecare dată când atingem sau glisăm sau atingem telefonul creierul eliberează dopamină, iar acea dopamină creează un mic ciclu care creează dependenţă. Şi, deşi, da, este foarte util pentru noi să putem transforma asta în acţiune sau educaţie, multe dintre comunicările pe care le primim la locul de muncă doar ne distrag atenţia. Un client are nevoie de ceva. Şeful tău are nevoie de ceva. Un coleg are nevoie de ceva.

    Aşadar, sunt multe întreruperi. Problema este că antifragilitatea, ca ideologie de leadership, este un act de creativitate. Trebuie să fii creativ pentru a fi capabil să detectezi oportunităţi, sau să foloseşti o nouă tehnologie sau să înveţi, şi tot trebuie să fii creativ, pentru a fi antifragil. Iar creativitatea necesită o stimulare profundă şi timp neîntrerupt. Necesită să te plictiseşti.
    Acum gândiţi-vă la ultima dată când v-aţi plictisit. S-ar putea să vă daţi seama că este foarte greu. Aştepţi o cafea, stai pe telefon, începe şedinţa sau îţi verifici e-mailurile. Îţi aştepţi copilul la antrenamentul de fotbal. Te hotărăşti să citeşti ştirile.
    Întotdeauna faci ceva. Cercetătorii au făcut un studiu în care au luat oameni le-au luat dispozitivele şi i-au pus într-o cameră. Şi în această cameră era o masă, un scaun şi un mic dispozitiv mecanic. Când atingeai dispozitivul, acesta genera un curent electric. Au descoperit că oamenii ar prefera să se electrocuteze, decât să se plictisească timp de 25 de minute.
    Aceasta este lumea în care trăim astăzi.

    Aşadar, avem o cultură de echipă care se concentrează pe reacţia rapidă, în loc ca membrii echipei să îşi ia timp să reflecteze, să se gândească la ce înseamnă toate aceste schimbări pentru a putea detecta oportunitatea. Mesajul pentru voi, pentru toţi cei prezenţi, este că în acest context concentrarea profundă a devenit o abilitate foarte importantă. Trebuie să o exersaţi.
    Trebuie să o faceţi cu intenţie, pentru că există atât de multe lucruri diferite care încearcă să vă fure atenţia în mod regulat. Pentru că, ţineţi minte, cea mai bună tehnologie, cele mai bune date, cea mai inteligentă inteligenţă artificială nu vă vor ajuta dacă sunteţi distraşi, dacă sunteţi prea distraşi pentru a putea aplica efectiv cunoştinţele pe care le folosiţi sau pe care le obţineţi”.

    Creativitatea necesită odihnă şi recuperare

    “Celălalt lucru pe care vreau să îl subliniez este că şi creativitatea necesită, de asemenea, odihnă şi recuperare. Trebuie să te afli într-o stare în care să îţi poţi reîncărca energia. Iar acest lucru este foarte dificil în viaţa noastră digitală din zilele noastre moderne din cauza a ceva numit contagiune digitală. Astfel, cercetătorii au descoperit că atunci când citeşti lucruri online, nu le consumi doar intelectual, ci şi fizic.
    Când citeşti despre toate lucrurile pe care le-am menţionat mai devreme, războaiele, volatilitatea, economia, noile tehnologii, tensiunile, voturile, alegerile, corpul tău se activează, sistemul tău nervos se activează, ceea ce înseamnă că trebuie să ne amintim că, de fapt, corpurile noastre umane nu au fost niciodată proiectate să reţină şi să proceseze emoţiile, furia, mânia şi tragedia unei întregi planete.

    Aşa că trebuie să vă odihniţi şi trebuie să îi daţi corpului vostru şansa de a se deconecta, pentru că fără odihnă nu vă recuperaţi.
    Şi fără recuperare, nu te poţi concentra. Asta înseamnă că poţi fi acasă în weekend, poţi fi în vacanţă, iar dacă dai scroll fără să îi dai corpului tău şansa de a se recupera, nu te recuperezi de fapt sau nu îţi refaci energia. Aşadar, întrebarea la care vreau să te gândeşti este: care este strategia ta tech, privind instrumentele pe care le foloseşti, e-mailul, telefonul, toate dispozitivele pe care le ai la serviciu?
    Prioritizează ele de fapt concentrarea profundă şi recuperarea? Şi dacă nu, ce schimbări puteţi face pentru ca ele să o facă?”

    Toate platformele de AI generative din lume sunt inutile dacă tu ai abilitatea de a scrie “prompt-uri” dar nu ştii nimic în profunzime, nu ai context, nu ştii ce e fals şi ce e adevărat

    “A doua temă se referă la construirea de cunoştinţe şi expertiză aprofundată. Ştiu că auziţi multe despre inteligenţa artificială generativă. Cât de mult schimbă modul în care sunt conduse afacerile?
    Când te uiţi la modul în care aceste instrumente sunt complet disruptive, începi să realizezi că ele sunt disruptive doar dacă ai deja un set de competenţe interesante existente. Pentru că multe dintre aceste instrumente încă ne dau răspunsuri foarte greşite. ChatGPT încă oferă foarte multe informaţii inexacte.
    Aşadar, dacă nu învăţ cum să validez, dacă nu învăţ cum să îmi îmbunătăţesc expertiza pentru a lucra cu AI, şi dacă devin doar dependent de răspunsurile pe care AI mi le oferă, care sunt riscurile? Risc să mi se dea informaţii şi să nu pot spune că sunt greşite. Aşadar, lucrul important pe care îl văd ca o oportunitate aici este că trebuie să continuăm să ne îmbunătăţim nivelul seturilor noastre de competenţe.
    Aşadar, nu uitaţi că o expertiză profundă necesită nuanţe şi necesită mai mult decât a şti cum să dai promptul potrivit. Trebuie să ai context. Trebuie să ai experienţă. Iar aceştia sunt oamenii care au aceste lucruri şi care vor folosi aceste instrumente pentru a fi antifragili, pentru că îşi vor putea face treaba mult mai repede decât oamenii care încearcă doar să o ia pe scurtături.

    Aşadar, întrebarea pe care vreau să v-o puneţi este: cum putem să ne aprofundăm sau să ne extindem expertiza astfel încât să putem colabora mai bine cu aceste instrumente, pentru că vă va face mai reflexivi, vă va face mai receptivi.

    Aşadar, volatilitatea este noua normalitate. Aceasta este doar realitatea în care trăim în acest moment. Dar cred, de asemenea, că perturbarea şi volatilitatea creează întotdeauna oportunităţi.
    Iar diferenţa dintre oamenii care profită de oportunitate şi cei care nu profită este mentalitatea. Aşadar, dacă aveţi abilităţile necesare pentru a putea naviga în incertitudine, pentru a fi de acord cu faptul că nu ştiţi, pentru a putea vorbi despre complexitate şi dualităţi, atunci această perturbare va fi o oportunitate incredibilă pentru voi de a construi companii uimitoare, de a construi tehnologii care au un impact pozitiv.

    Nu putem prezice viitorul. Poţi doar să te pregăteşti pentru viitor. Iar asta înseamnă să fii un lider antifragil. Aşadar, într-o lume în care răspunsurile sunt mereu în schimbare, singurul lucru pe care ne putem baza este să punem întrebările corecte.

    Suntem pregătiţi pentru o concentrare profundă? Construim sisteme intenţionate de expertiză? Ne aliniem tehnologia cu convingerile noastre? Ascultăm comunităţile digitale? Îmbrăţişăm dualismul? Acestea sunt semnele unui leadership antifragil, deoarece singurul lucru la care poţi deveni cu adevărat bun este să pui întrebări. Aşa că ar trebui să fim de acord să punem întrebări şi să fim de acord să urmăm răspunsurile, indiferent unde ne conduc acestea.”
    Rahaf Harfoush a susţinut aceste declaraţii în cadrul evenimentului IQ Digital,  organizat de UPGRADE 100, care a avut loc la Craiova, la finele lunii martie.

  • Afaceri de la Zero. Alex Moraru a renunţat la cariera din vânzări pentru o fermă de găini ouătoare şi a ajuns cu brandul Băiatul cu Ouă la 700 de clienţi unici

    ♦ Iniţial, antreprenorul a început cu o fermă mai mică, însă odată cu atragerea a doi parteneri în business a mutat activitatea lângă Vălenii de Munte într-o fermă mai mare ♦ Alex Moraru este şi cel care se ocupă de livrările produselor Băiatul cu Ouă la domiciliu în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile limitrofe.

    Pentru Alex Moraru ideea de a investi în domeniul creşterii păsărilor pentru ouă a venit după pandemie, într-un moment în care a decis să renunţe la jobul de vânzări din industria bunurilor de larg consum. Nu a moştenit de la părinţi înclinaţia spre agricultură şi nici nu avea cunoştinţe în domeniu, ci doar despre cum se vând produsele alimentare, dar cu toate acestea şi-a luat inima în dinţi şi a investit într-o hală mică într-o localitate de lângă Ploieşti, adăpost pe care l-a populat în februarie 2022 cu 300 de păsări. Aşa a început practic povestea brandului Băiatul cu Ouă, care astăzi a ajuns la 700 de clienţi şi care vrea să atingă pragul de 1.000 de oameni către care livrează săptămânal până la finalul anului. Oul, produsul care nu lipsea din frigiderul familiei Moraru, a devenit astfel o idee de business care livrează astăzi în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile din jur.

    „În România se consumă undeva la 3 miliarde de ouă pe an, iar o treime din această cantitate este din import, deci era clar că este loc pe piaţă şi cred că nu eram singurii care căutau un produs calitativ. Eu aş spune că este o nişă dar această nişă devine o normalitate pentru că consumatorul a înţeles că trebuie să ne hrănim cu alimente cât mai cât mai bune şi produse într-un mediu cât mai natural“, a povestit Alex Moraru în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. A început activitatea fără să aibă o bază de clienţi şi brandul Băiatul cu Ouă a luat naştere tocmai pentru a atrage atenţia asupra produsului.

    A început să livreze în aprilie 2022 chiar înainte de perioada Paştelui, ceea ce a ajutat businessul să îşi creeze o primă bază de clienţi. A început să livreze mai întâi în Bucureşti şi ajutat de un prieten prezent într-o comunitate de oameni care mănâncă sănătos, a început să crească şi să câştige tot mai mulţi clienţi ceea ce a adus cu sine şi nevoia de extindere. Doi prieteni, Bogdan Predescu şi Dragoş Popa, s-au alăturat businessului şi împreună au investit într-o nouă hală, într-o altă locaţie, aproape de Vălenii de Munte.

    „Ne-am împărţit atribuţiunile. Eu am rămas cu partea de promovare şi de vânzare, iar colegii mei cu partea de producţie şi cele necesare pentru bunul mers al activităţii“, a punctat Alex Morar, asociat în Avimor Alpa Company.

    „Investiţia iniţială acum 2 ani a fost de aproximativ 15.000 euro. Am încercat cumva în tot acest timp să recuperez investiţia astfel încât să pot trece la pasul în următor, iar acum investiţia s-a ridicat undeva la 55.000 euro, cu un suport major din partea colegilor mei  pentru că nu am mai dat banii pe teren pentru că astfel se ducea spre 100.000 euro investiţia. Da, este o investiţie mare pentru un start-up, mai ales că este suportat din fonduri proprii“, a mai spus Alex Moraru, care speră ca pe viitor să acceseze şi fonduri europene pentru dezvoltare. 

    Antreprenorul recunoaşte că brandul a deschis uşile, dar comunitatea  creată în jurul acestuia înseamnă totul. În prezent, Băiatul cu Ouă are circa 700 de clienţi unici şi antreprenorii din spate îşi doresc să crească în continuare mai ales că noua fermă este populată cu 1.000 de găini.

    „Pe termen scurt ne dorim să atingem pragul de 1.000 de clienţi unici. Cred că până la sfârşitul acestui an vom reuşi, iar pe termen mediu şi lung ne dorim să aducem şi alte produse în portofoliu. Este destul de greu să susţii un singur produs, un astfel de business, mai ales că noi facem şi distribuţie“. Pentru a avea mai multe produse în portofoliu, Alex Moraru spune că îşi doreşte să creeze o cooperativă în zona Prahova astfel încât businessul pe care l-a fondat să aibă mai mulţi clienţi, dar şi fermierii mici să îşi găsească piaţă de desfacere.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.