BusinessMagazin

Tag: administratie

  • În sfârşit: Administraţia Trump şi Senatul american au bătut palma pentru pachetul de 2.000 miliarde dolari care ar trebui să salveze economia SUA în criza COVID-19

    Administraţia Trump şi Senatul american au ajuns la un acord la începutul zilei de miercuri pentru a lansa un stimul economic de 2.000 miliarde dolari ca răspuns la efectele crizei COVID-19.

    „În sfârşit, avem un acord”, a anunţat Mitch McConnell, liderul majorităţii din Senat, printr-o postare pe Twitter.

    El a promis că pachetul va grăbi acordarea de asistenţă financiară pentru populaţie, prin cecuri trimise gospodăriilor, va spori asigurarea de şomaj, va aduce sute de miliarde de dolari în credite de urgenţă pentru businessuri mici, şi va asigura mai multe resurse pentru spitale şi echipamente medicale, potrivit CNBC.

    Senatul american nu a publicat încă termenii finali ai acordului. O variantă care se negocia marţi arăta că plăţile directe către populaţie s-ar ridica până la 1.200 dolari de persoană, 2.400 per cuplu căsătorit şi 500 de dolari per copil. Acest ajutor scade dacă o persoană câştigă mai mult de 75.000 de dolari pe an, sau dacă un cuplu câştigă mai mult de 150.000 de dolari.

    Acea variantă mai stipula un fond de 350 miliarde dolari pentru businessuri mici care au nevoie de ajutor pentru a rezista crizei.

     

  • Donald Trump nu se mai joacă: SUA vrea să pună 2.000 miliarde de dolari la lucru, adică 10% din PIB, în lupta cu COVID-19

    Pachetele de stimulare economică care se negociază în prezent la Senatul american pentru a combate efectele economice ale pandemiei COVID-19 ar putea ajunge şi la 2.000 miliarde dolari, a spus Larry Kudlow, consilierul economic de la Casa Albă, sâmbătă, citat de CNBC.

    Planul reprezintă aproape 10% din economia SUA – cea mai mare din lume – le-a spus Kudlow reporterilor, în drum spre o întâlnire a senatorilor Republicani de astăzi.

    La acest nivel, pachetul pregătit este practic dublu faţă de ce a cerut iniţial administraţia Trump în urmă cu câteva zile. „Încercăm doar să acoperim bazele potrivite”, a spus Kudlow.

    El a mai explicat că businessurile mici vor primi o vacanţă de la plata taxelor, deşi nu este clar dacă acest aspect a fost deja convenit sau dacă este încă în negocieri.

    Senatul american a fost pus sub o presiune imensă zilele acestea să termine de negociat şi votat planul economic împreună cu Casa Albă şi cu administraţia cât mai repede.

    Legiuitorii încearcă să respecte deadline-ul anunţat de Administraţia Trump – care a transmis că luni va fi prezentată forma finală.

    Pachetul propus de 2.000 miliarde dolari este al treilea pachet economic aruncat în lupta cu criza COVID-19.

    Preşedintele Donald Trump a semnat săptămâna aceasta un pachet de ajutor de 100 miliarde dolari, care cuprinde provizioane pentru concediile forţate ale angajaţilor şi pentru testare gratuită.

    Înainte de acesta, Trump a semnat un pacht de 8,3 miliarde dolari prin care furnizează ajutor federal autorităţilor din sănătate şi segmentului de cercetare şi dezvoltare, întrucât SUA a promis că va găsi un vaccin.

    Cererile de şomaj în SUA s-ar putea ridica la trei milioane, a transmis Bank of America săptămâna aceasta, în contextul în care unii angajaţi sunt concediaţi fără să primească plăţi compensatorii, condediu plătit sau asigurare medicală plătită.

    Cu 22.132 de cazuri confirmate, dintre care 147 de persoane s-au vindecat, iar 282 au decedat, SUA a devenit a patra cea mai afectată ţară din lume – după numărul de cazuri – în urma Chinei, Italiei şi Spaniei.

  • Mariana Ioniţă este noul Director General al CNAIR

    Consiliul de Administraţie al CNAIR a desemnat-o marţi, în funcţia de director general provizoriu al companiei, pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 26 februarie, pe Mariana Ioniţă, care deţinea funcţia de director Direcţia Reglementări Tehnice şi Autorizaţii de Construire.

    Mariana Ioniţă este de profesie inginer constructor, absolventă a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi are experienţă în dezvoltare politicilor publice şi al managementului programelor naţionale din domeniul infrastructurii şi al transporturilor, precizezază un comunicat al companiei..

    Mariana Ioniţă l-a înlocuit în funcţia de director general al CNAIR pe Sorin Scarlat.

     

     

  • UPDATE:Administraţia Vladimir Putin avertizează Turcia să nu intervină militar în nord-vestul Siriei

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat, miercuri, Turcia să nu intervină militar în regiunea siriană Idlib, semnalând că un atac asupra autorităţilor “legitime” din Siria ar fi “cel mai grav scenariu”.

    Referindu-se la posibilitatea ca armata turcă să intervină în regiunea siriană Idlib, pentru a opri evacuarea grupurilor insurgente de către armata siriană, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat: “Dacă va fi o operaţiune împotriva autorităţilor legitime şi armatei siriene, în mod clar ar fi cel mai grav scenariu. Să nu lăsăm cel mai grav scenariu să devină realitate”.

    “Suntem determinaţi să continuăm folosirea contactelor de lucru cu omologii noştri turci pentru a evita escaladarea crizei din Idlib”, a precizat Dmitri Peskov, citat de agenţia de presă Tass.

    Administraţia de la Ankara a amenminţat că ar putea interveni militar în provincia siriană Idlib, de unde armata siriană încearcă să elimine grupurile insurgente susţinute de Turcia. “O operaţiune militară în Idlib este iminentă. Ar fi ultima zi pentru regimul sirian”, a declarat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, potrivit site-ului german N-TV.de.

    Turcia şi-a atras critici dure pe plan internaţional după intervenţia militară de la sfârşitul anului 2019 împotriva grupurilor insurgente kurde din nordul Siriei.

  • De ce dacă este interzis cu desăvârşire fumatul, există în continuare scrumiere în toaletele din avion

    Oricine a zburat vreodată cu un avion a observat semnul mai mult decât evident prin care se interzice fumatul, aflat deasupra majorităţii scaunelor. Toate acestea în contextul în care Administraţia Federală a Zborurilor (Federal Aviation Administration) a interzis fumatul în 1988 pe toate zborurile domestice din Statele Unite, iar apoi, în 2000, interdicţia s-a extins la toate avioanele comerciale din Statele Unite. Ulterior, şi operatori aerieni cu origini pe alte continente au luat decizia interdicţiei fumatului. Aşadar, de ce trebuie ca oamenilor să li se reamintească de faptul că nu au voie să fumeze în avion?

    Operatorii de zbor trebuie să respecte legile federale care presupun şi semnalarea în mod vizibil a interdicţiilor, în special cele împotriva fumatului. Desigur că cei care zboară în mod constant sunt familiarizaţi cu demonstraţiile de siguranţă şi ştiu că nu au voie să fumeze în avion, totuşi există mereu pasageri noi care nu cunosc aceste legi sau care chiar aleg să le ignore.

    De fapt, sute de persoane au fost acuzate şi pedepsite din cauză că au fumat în avion în ultimii ani. Din cauza faptului că anumiţi oameni aleg să încarce aceste reguli şi al hazardului de siguranţă pe care îl creează astfel, regulile FAA impun existenţa unor scrumiere în toaletele avioanelor, ca parte din „echipamentul minim” necesar al acestora. Legea afirmă că în timp ce fumatul nu este permis în aeronave, toaletele trebuie să includă „scrumiere care pot fi îndepărtate în apropierea intrării fiecărei părţi a uşilor toaletelor”.

    „Chiar dacă fumatul este interzis, mai mulţi oameni continuă să fumeze în aeronave. Astfel, există un loc pentru a pune ţigara, altul decât în coşul de gunoi sau într-un alt loc unde scrumul ar putea genera un incendiu”, a spus un oficial al FAA într-un articol publicat pe site-ul smartsign.com.

    Dar de ce semnul împotriva fumatului este menţinut aprins pe durata zborului? În afară de faptul că acestea reprezintă un mod constant de a ne reaminti că fumatul nu este permis la bord, semnele sunt acolo şi din motive legate de costuri. În plus, multe dintre aeronavele folosite în prezent de liniile comerciale şi-au primit certificările în anii ’80.

    Înainte de 1988, semnele de interzicere a fumatului erau folosite pentru a delimita locurile unde se fumează şi cele în care nu se fumează; odată ce aceste designuri au fost lansate în producţie, schimbările erau prea scumpe pentru aeronavă.  

     

  • În timp ce firmele private fac eforturi mari pentru supravieţuire, străduindu-se să cash-uiască fiecare ban, în sectorul bugetar s-a instalat bairamul pe bani publici. Nimeni nu vrea să facă reforme bugetare, problemele fiind rostogolite de la o guvernare la alta

    De o bună perioadă de timp, în negocierea salariului, a dispărut conceptul de salariu minim pe economie sau salariu mediu pe economie, acesta fiind înlocuit de sintagma „vreau cel puţin cât paznicul de la primărie” sau „cât şoferul de la nu-ştiu-ce  instituţie publică”.

    Salariile din sectorul de stat au devenit, peste noapte, salarii de referinţă, nivel standard, la care se raportează toată piaţa muncii din România, această stare de lucruri datorându-se faptului că cei care lucrează în domeniul privat se raportează aspiraţional la sectorul de stat, unde s-a dus vestea că este habitatul populat de angajaţi, mulţi dintre ei ultrablindaţi/tapetaţi cu diplome pompoase aduse direct la cârciumă din particulare buticuri universitare, prea pofticiosi de sporuri, favoruri şi beneficii, dar alergici la muncă şi, în mod special, la cetăţean şi la problemele acestuia.

    Datorită politicilor salariale brandul de angajator al  (employer branding)  a fost ridicat pe cele mai înalte culmi. Cockteilul de avantaje adus de toxica lege a salarizării unice a transformat statul-angajator în vedetă pe piaţa muncii.

    În lucrarea „Dolari şi Raţiune” (Editura Publica, 2018) autorii Dan Ariely şi Jeff Kreisler afirmă că banii sunt un simbol al meritului. Cât de adevarată este această afirmaţie  pentru ceea ce se petrece în momentul de faţă  în mediul bugetar?

    Sectorul bugetar a devenit cel mai mare peţitor pentru sectorul privat.

    S-a ajuns la situaţia aberantă că salariul mediu din administraţia publică să depăşească cu circa 65% salariul mediu pe economie. Este bine de amintit că suntem campionii Europei la acest capitol, media salariului din administraţia publică la nivel European   depăşeşte cu doar 18%  media salariului din mediul privat.

    Am asistat în ultimii doi-trei ani la o creştere uimitoare a salariior în mediul bugetar, punând sectorul privat într-o situaţie penibilă, acesta fiind incapabil să ţină pasul şi ritmul. Prin aceste politici salariale, marcate puternic de o permanentă detentă salarială, statul a surclasat mediul privat, poate chiar l-a umilit. Politica salarială din administraţia publică este decuplată total de realitatea economică.

    Rezultatele nu au întârziat să apară, statul a devenit un aspirator al forţei de muncă din mediul privat: o parte din educatore au părăsit grădiniţele particulare, asistentele medicale au plecat la stat, o parte din tinerii meseriaşi au plecat în armată, iar tractoriştii vor paznici la primărie.

    S-a ajuns la o situaţie hilară: finanţatorul (mediul privat) să trăiască mai prost decât finanţatul (sectorul bugetar).

    Prin aceste politici salariale aberante experimentăm moartea logicii, a firescului, a bunului simţ şi, nu în ultimul rând, al dreptăţii sociale, îndreptându-ne, inevitabil, spre un suicid etic.

    De unde apare această diferenţiere a nivelurilor dintre salarii? În ce constă superioritea şi infailibiltatea statului în politicile salariale?

    Consistenţa diferenţierii este dată de faptul că statul dă salarii mari fără să-l intereseze productivitatea şi sursa banilor, căci doar nu dă de la el, şi nici nu este pus în situaţia de a se justifica. Salariile sunt stabilite arbitrar, fără nicio conexiune cu starea economiei, adică cum vor muşchii decidenţilor. Statul nu este orientat spre performanţă, aici predomină slujul, guduratul şi, in mod excesiv, atasamentul faţă de şefii care i-au pus pe funcţii.

    Guvernanţii nici măcar nu sunt cuprinşi de anxietate anticipativă, pentru că nu plătesc ei în viitor uriaşele împrumuturi, pe câtă vreme în sectorul privat orice derapaj financiar poate deveni fatal.

    Veniturile megalomanice obţinute de unii funcţionari publici, pentru o ţară aşa de săracă, dau senzaţia existenţei unui cofraj care-l desparte de restul lumii sau a unui cluster de sfidare totală.

    Continuand să crească aceste salarii ne îndreptăm spre ceea ce francezii numesc „stânga caviar”,  iar  anglo-saxonii „socialism cu şampanie”.

    La masa bugetarilor se mănâncă bine, fiecare dintre aceştia simţindu-se excesiv de relaxaţi în „jeleul bugetar”, puternic setaţi pe doctrina misecuvenismului.

    Situaţia este de-a  dreptul incestuoasă când cei din conducerea unor instituţii publice sau firme cu capital de stat îşi stabilesc singuri salariile şi sporurile la niveluri intimidante pentru  majoritatea firmelor private.

    Salariile din mediul privat sunt strâns legate de productivitatea muncii, de un buget de cheltuieli şi, nu în ultimul rând, de  profitabilitate.

    În timp ce firmele private fac eforturi mari pentru supravieţuire, străduindu-se să „cash-uiască” fiecare ban, în sectorul bugetar s-a instalat bairamul pe bani publici.

    Nimeni nu vrea să facă reforme în sectorul bugetar, problemele sunt rostogolite cu sârg de la o guvernare la alta, iar o încercare de a schimba ceva este mai imposibilă decât desprăjirea unui ou.

    S-a ajuns ca mediul bugetar să fie un fel de disclaimer, indiferent ce se întamplă nimeni nu mai paţeşte nimic. La asemenea nivel al salarizării funcţionarul public ar trebui să aibă o atitudine pozitivă în relaţia cu cetăţeanul, ori ne confruntam cu adevarată golgotă a intercţiunii acestora. Mulţi funcţionari publici privesc cetăţeanul  ca de pe staţia  orbitală, afişând  aproape în permanenţă un rictus de nemulţumire.

    Ron Kaufman, specialist în cultura serviciilor (articol apărut ZF din 7 iunie 2019), afirmă ca sunt şase niveluri ale serviciilor: criminal (sub nivelul minim acceptat de o companie ), minim, previzibil, dorit, surprinzător, incredibil.

    Prin similitudine se poate afirma că uneori nivelul de deservire a cetăţeanului este criminal, ceea ce se traduce prin sfidare şi indiferenţă faţă de acesta.

    Mulţi funcţionari publici, deşi sunt foarte bine plătiţi, la un nivel de penthouse salarial, fac administraţie la nivelul genunchiului broaştei, refuzând să se gândească la nivelul secolului 21. Ceea ce se petrece în administraţia publică, în prezent, este o compilaţie între incompetenţă crasă şi indiferenţă, toate acestea coroborate cu permanenta menţinere în ecuaţia neputinţei.

    Un bun prieten îmi  povestea, de curând, păţania sa din concediu, pe care şi  l-a petrecut  cu caţiva amici, toţi bugetari, doar el lucrând în mediul privat. În momentul plaţii cazări la pensiunea în care au stat împreună doar el şi-a plătit cazarea cu cash, ceilalţi au folosit voucherele. Deci cel care contribuie la plata voucerelor pentru  angajaţii de la stat nu este deţinător de voucher.

    În timp ce firmele îşi bugetează cheltuielile, ducând o luptă darwinistă pentru supravieţuire, cu multe constrângeri statul îşi bugetează cheltuielile cu mare largheţe, având la îndemenă deficitul bugetar şi  morişca împrumuturilor continue.

    Toata lumea trebuie să înţeleagă că bugetul de stat şi PIB-ul sunt consecinţe directe ale activităţilor firmelor, a vânzărilor şi a profiturilor acestora. Sunt momente când funcţionarii publici fac un veritabil „tackling” sectorului privat. Plină de înţelepciune este butada care a invadat internetul: în  România dacă vrei să faci ceva trebuie să ceri aprobare de la cei care n-au făcut niciodată nimic.

    Construirea unor punţi între administraţie şi mediul privat poate aduce un plus de încredere şi comunicare între cele două entităţi.

    Fără nicio teamă putem afirma, chiar sentenţios, faptul că, în problema nivelurilor salariale, în climatul actual, ţestosul mediu privat nu poate ţine pasul cu ultrarapidul şi iresponsabilul stat-angajator.

     

    Băcanu Gheorghe este un cititor ZF

  • Primarul Sectorului 3 al Capitalei: Administraţia publică centrală este într-un „Ev Mediu prelungit”

    „Îmi amintesc că aveam la şcoala de istorie chiar aşa o expresie: Ev Mediu prelungit în România. Din perspectiva smart, din perspectiva digitizării instituţiilor publice, degeaba dăm certificate de urbanism online, că se duc cetăţenii şi trebuie să-şi ia aviz de la ISC, care e centralizat în Evul Mediu. Se uită ca la navete spaţiale de parcă te-ai dus acolo cu un marţian. Ei vor acolo, nene, ştampilă şi semnături peste semnături. Asta înseamnă Smart România din perspectivă guvernamentală”, a spus Robert Negoiţă.

    El a mai spus că, în continuare, catalogul şcolar digital nu poate fi implementat în instituţiile de învăţământ din Sectorul 3 din lipsa unui ordin de ministru.

    „Mi-au promis public vreo 4 miniştri ai Educaţiei, am renunţat. Nu sunt în stare să dea o hârtie conform căreia poate fi folosit catalogul digital, legal. Adică nu să completeze şi pe catalogul ăla cu care ne-am născut şi noi şi părinţii bunicilor noştri, ci să ni le pună pe laptopul pe care le au în dotare toate cadrele didactice din Sectorul 3, conectate wireless la internet cu toate instituţiile de învăţământ şi să poată pune acolo absenţa pe care părinţii sau tutorii o văd online. Pentru că sistemul generează la orice modificare un mesaj, SMS sau e-mail”, a arătat Negoiţă.

    Robert Negoiţă a fost prezent miercuri la conferinţa Smart Solutions for Smart Cities organizată la Palatul Parlamentului.

  • Firea: Îl provoc pe Orban la o dezbatere despre administraţia publică

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, l-a provocat, marţi, pe premierul Ludovic Orban la o dezbatere pe teme de administraţie publică ”pentru a se vedea cât de incompetent este”. ”Cred că atunci când adoarme se gândeşte la mine şi când se trezeşte la fel”, a mai spus Firea.

    ”Îl provoc public pe dl Orban, pentru că vrea să le demonstreze că le ştie pe toate şi, de regulă, cei care vor să demonstreze că le ştiu pe toate sunt foarte superficiali şi nu ştiu nimic şi sunt aproape calamităţi. Am văzut că a văzut o referire de fiecare dată la adresa mea la instalarea ministrilor. Se pare că îl inspir, că sunt o muză pentru noul premier. Cred că atunci când adoarme se gândeşte la mine şi când se trezeşte, la fel, se gândeşte la mine, pentru că aproape toate declaraţiile domniei sale conţin numele meu”, a declarat Gabriela Firea.

    Ea a mai spus că, pe de o parte, se simte măgulită.

    ”Pe de altă parte îl invit la dezbatere pe o temă despre probleme administraţiei publice locale, pentru a se vedea cât de incompetent este”, a conchis Firea.

  • Sindromul Anastasiu – Borza sau când suntem dispuşi să vorbim cinstit despre economie

    Săptămâna care se încheie a fost marcată de vâlva stârnită de declaraţiile pro şi contra legate de economie, de situaţia bugetarilor şi a bugetului, dar şi de eventualele schimbări în politica de taxe care ar putea apărea de anul viitor, pentru a creşte încasările.

    Totul a pornit de la declaraţiile omului de afaceri Dragoş Anastasiu, , preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK, care a apreciat într-o declaraţie publică că bugetul anului viitor nu se va închide dacă nu cresc taxele şi nu se reduc bugetarii

    „Sunt prea mulţi oameni în ministere, sunt prea mulţi parlamentari, prea multe primării, prea multe deconcentrate. Dacă vrem să plătim toţi aceşti plimbători de hârtii, să-i plătim, dar de unde? Daca nu ai bani de cheltuieli, trebuie să faci ceva cu veniturile. Să atunci care sunt variantele de a face ceva cu veniturile? Ori faci o cotă unică, pentru că nu mai este cotă unică în România de ani de zile, avem şi 10% şi 16% şi 0% la IT şi impozit specific şi TVA de 19%, deci unde-i cota unică? Cota unică a dispărut din România. Ori faci o chestie unitară, o cotă unică la un nivel mai înalt, ori faci impozit progresiv. Dacă ne uităm la doctrina socialistă, spune clar şi s-a dovedit în ultimii trei ani, să luăm de la cei ce au mai mulţi abani şi să dăm la cei ce au mai puţini bani. Este o deducţie logică. Aş vrea să stiu de la politicieni, faţă în faţă cu macroeconomişti, cum vor închide bugetul. Singura variantă, în contextul recesiunii europene şi mondiale, să mărim impozitele sau să dăm afară oameni. Este o ecuaţie cu un final cunoscut, minus 3% deficit bugetar, pentru că nu putem mai mult”, a explicat Anastasiu.

    Reacţiile nu au întârziat. De exemplu Alianţa Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, care a luat din declaraţiile lui Anastasiu doar părţile care îi convin şi au comunicat rapid că afirmaţiile omului de afaceri ar putea slăbi autoritatea statului şi ar putea crea ideea că România este un partener necredibil în ochii partenerilor europeni. ”Dintr-o lipsă acută de cunoaştere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administraţia publică. Sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, sistemul de învăţământ, sistemul sănătăţii, sistemul administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administraţia locală, iar diferenţa până la 125.000 în administraţia publică centrală”, comunica SED LEX.

    Suntem siguri că Anastasiu nu s-a referit musai la ordine publică, sănătate sau învăţământ, tot aşa cum avocatul Remus Borza, fost consilier guvernnamental pentru ceva mai puţin de o săptămână, nu a făcut-o, când a vorbit, în vara acestui an, de necesitatea eficientizării sectorului bugetar şi ce reconfigurarea economiei. „Îi putem plăti pe toţi, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creşterea calităţii muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidenţiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plăteşte mult şi cere puţin, avem nevoie de criterii de competenţă. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic şi de mediocritate”, a spus Borza.

    Fostul consilier a enumerat şi cîteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creştere a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deşi s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielie cu asistenţa socială şi de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ţine pasul cu toate aceste creşteri.

    În contextul discuţiilor din spaţiul public legate de finanţarea salariilor din sistemul public şi a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investiţiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o îngheţare a salariilor până cînd situaţia economică va permite reluarea creşterii acestora.

    Premierul Viorica Dăncilă l-a demis pe Remus Borza din funcţia de consilier onorific pe probleme economice.

    Premierul nu a aplicat această măsură în cazul ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici, care declara în luna august că o reducere cu cel puţin 20% a personalului din administraţie ar eficientiza sistemul public. Ministrul spune că pentru o astfel de măsură ar trebui un pact politic, cu elemente clar stabilite, care să prevadă că România nu poate depăşi un anume număr de personal administrativ, sau alocarea unui anumit procent din PIB, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare.

    La fel în februarie, cînd Teodorivici, întrebat dacă există posibilitatea să fie reduceri de personal în administraţie, a declarat că se poate pune problema de orice poate duce la un sistem public eficient.

    Calculele spun că un funcţionar public câştiga, conform celor mai recente date, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei. Cei peste 211.000 de angajaţi din sectorul ”administraţie publică şi apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivel naţional a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (+15% faţă de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcţionar public câştigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei.

    Problema nu este că salariile funcţionarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac şi ceea ce oferă ca servicii.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Administraţia Trump anunţă noi restricţii pentru imigranţi

    Imigranţilor care solicită vize li se va refuza intrarea în Statele Unite cu excepţia cazului în care pot dovedi că îşi pot permite asigurări medicale, potrivit unei proclamaţii semnate vineri de preşedintele Donald Trump, informează Associated Press.

    Noua regulă se aplică persoanelor care solicită vize de imigranţi din străinătate – nu celor din SUA. Nu afectează rezidenţii permanenţi legali. Nu se aplică solicitanţilor de azil, refugiaţilor sau copiilor.

    Dar se va aplica soţilor şi părinţilor cetăţenilor americani. Acest lucru ar putea avea un impact asupra familiilor care încearcă să-şi aducă părinţii în SUA

    Proclamaţia spune că imigranţilor li se va interzice intrarea în ţară, cu excepţia cazului în care vor fi avea o asigurare de sănătate pe 30 de zile la intrare sau vor avea suficiente resurse financiare pentru a plăti costurile medicale. Măsura va intra în vigoare pe 3 noiembrie.

    Administraţia Trump încearcă să treacă dintr- un sistem de imigraţie bazat pe familie într-un sistem bazat pe merite, iar proclamaţia de vineri este un alt efort pentru a limita accesul imigranţilor la programele publice.

    Casa Albă a informat printr-un comunicat că prea mulţi cetăţeni profită de „programele generoase de sănătate publică” din SUA şi că imigranţii contribuie la problema „costurilor de îngrijire medicală necompensate”.

    Sursa: Mediafax