Acestea sunt supervizare bancară, o administraţie de stat mai eficientă şi probleme legate de statistică. Toate măsurile respective au fost bine primite şi ne aşteptăm la o reacţie pozitivă din partea partenerilor noştri“, a declarat premierul croat Andrej Plenkovic. Acesta a adăugat că ţara sa se aşteaptă să devină membră a zonei euro în 2023 cel mai devreme.
Tag: zona euro
-
Zona euro este în plin proces de „japonificare“: creştere economică zero, îmbătrânirea populaţiei, bănci pline de credite neperformante, dobânzi mici
Creşterea economică şi inflaţia anemice din zona euro înseamnă că deja inima economiei Uniunii Europene trece prin proces de „japonificare“, iar ieşirea ar putea fi dificilă dacă istoria naţiunii asiatice poate fi considerată un ghid, potrivit ING Group.
Japonia a fost în urmă cu câţiva ani a doua cea mai mare economie a lumii, dar a fost detronată de China din cauza creşterii aproape inexistente.
Situaţia economică din utimul an lasă zona euro deschisă comparaţiilor cu Japonia în anii 1990. Într-un raport recent, ING enumeră asemănări, inclusiv o creştere a datoriei publice, o creştere a creditelor neperformante ale băncilor, îmbătrânire accelerată a populaţiei şi o relaxare uriaşă a politicii monetare, scrie Bloomberg.
În timp ce reacţia politică a Japoniei la criza sa a fost lentă, ţara asiatică a căzut şi victimă intervenţiei la momentul nepotrivit, notează ING. Diferitele şanse de redresare au fost eliminate de criza financiară asiatică din 1997-98, apoi de spargerea bulei dot-com şi, ulterior, de criza financiară globală.
-
Isărescu spune că este nevoie ca România să treacă pe excedent comercial: cererea externă netă ar trebui să aibă o contribuţie pozitivă la PIB, nu negativă
În ciuda creşterii economice postcriză, care s-a ridicat la un nivel mediu anual de 4,6% în ultimii cinci ani, industria locală a pierdut teren, iar cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013 (adică exporturile să fie mai mari decât importurile – n. red.) până în prezent, ceea ce dus la adâncirea deficitului de cont curent, a atras ieri atenţia guvernatorul BNR Mugur Isărescu, într-un discurs susţinut în cadrul AmCham CEO Forum.
„Avansul înregistrat în ultimii ani a fost alimentat în primul rând de consum, care a beneficiat de pe urma politicilor fiscale şi salariale, corelate cu o piaţă a muncii tensionată, care a dus la creşteri salariale. Transferul avansului înregistrat de consum către producţie a fost limitat de o competitivitate slabă a industriilor locale, ceea ce a făcut ca avansul consumului să fie acompaniat de un avans puternic al importurilor. Astfel, în ciuda creşterii exporturilor, cererea netă externă nu a mai adus o contribuţie pozitivă creşterii PIB-ului din 2013. În schimb, a cauzat o creştere semnificativă a deficitului de cont curent“, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro
-
Portughezii se întorc spre banii chinezilor: Portugalia devine prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni în yuan
Portugalia a devenit prima ţară din zona euro care lansează obligaţiuni denominate în yuanul chinezesc, potrivit CNBC.
Cunoscute drept obligaţiuni „Panda”, titlurile de stat denominate în yuan lansate de un emitent străin, vor fi lansate pe piaţă miercuri şi joi.
Ţara europeană a anunţat săptămâna trecută intenţia de a vinde obligaţiuni în valoare de 289 milioane euro cu maturitatea la trei ani.
Aceste obligaţiuni Panda nu reprezintă o premieră în UE, ci doar în zona euro, încât guvernul polonez a lansat o astfel de emisiune de obligaţiuni pe piaţa chineză în 2016, iar Ungaria în 2018.
Ministrul de Finanţe portughez, Mario Centeno, a declarat pentur CNBC că emisiunea această este „un pas pozitiv în modul în care Portugalia îşi gestionează datoria externă pe termen mediu”.
Această vânzare va permite Portugaliei să îşi extindă baza de investitori, a declarat Centeno.
Portugalia este una dintre ţările europene care a beneficiat de cele mai multe investiţii chinezeşti. Ţara a trecut printr-un bailout internaţional în perioada 2011 – 2014 în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro.
De atunci, economia portugheză a revenit pe creştere iar agenţiile de rating sunt din nou optimiste cu privire la perspectivele Portugaliei. Chiar săptămâna trecută, Fitch ratings şi-a schimbat perspectiva asupra Portugaliei de la „stabil” la „pozitivă”, deschizând uşa pentru noi evoluţii.
-
Economia zonei euro a depăşit aşteptările pentru T1 2019 şi a crescut cu 0,4%
Datele preliminare arată că economia zonei euro a crescut cu 0,4% în primul trimestru, faţă de o creştere de 0,2% în T4 2018, respectiv 0,1% în T3 2018, potrivit CNBC.
Investitorii europeni aşteaptă cele mai recente date din regiune pentru a şti dacă încetinirea creşterii economice va continua sau există semne de revenire.
Analiştii au estimat o creştere cuprinsă între 0,2% şi 0,4%, în timp ce analiştii chestionaţi de Reuters au estimat o creştere de 0,3%.
Astăzi, Spania a publicat cifrele pe primul trimestru şi a înregistrat o creştere de 0,7%, în timp ce Franţa a înregistrat 0,3%.
Datele sunt cu atât mai importante în contextul în care economia Germaniei se îndreaptă spre cea mai slabă performanţă din ultimii şase ani, potrivit estimărilor lansate de guvern, citate de Blomberg.
-
Încrederea în economia zonei euro scade la cel mai redus nivel din 2016
Încrederea în economia zonei euro a scăzut pentru a zecea lună consecutivă în luna aprilie, ajungând la cel mai scăzut nivel din mai mult de doi ani, indicând dificultăţile regiunii să îşi revină pe fondul celor mai recente încetiniri ale creşterii economice, potrivit Bloomberg.
Sondajul lunar efectuat de Comisia Europeană arată că încrederea în industrie scade în continuare în contextul în care companiile se confruntă cu încetinirea creşterii economice la nivel global şi cu dificultăţi în ţările europene în care îşi au sediile.
Una dintre industriile unde încrederea scade considerabil este cea auto din Germania – cea mai mare economie din zona euro.
Indicele de încredere a scăzut la 104 puncte de la 105,6 în ultimul sondaj, atingând astfel cel mai scăzut nivel înregistrat din septembrie 2016 până în prezent.
Încrederea în industrie este în mod special redusă încât managerii sunt din ce mai pesimişti în estimările de producţie, comenzi şi stocuri. În Germania încrederea este la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani.
Per total încrederea în climatul de business a scăzut de la 0,54 puncte la 0,42 puncte.
-
Italienii de la UniCredit recunosc că sunt acuzaţi de întocmirea unui cartel pentru tranzacţionarea de obligaţiuni în zona euro
UniCredit, cel mai mare creditor italian, a anunţat că se numără printre băncile acuzate că au format un cartel pentru a tranzacţiona obligaţiuni guvernamentale în zona euro în perioada 2007-2012, ani în care criza financiară a afectat masiv industria bancară din Europa, potrivit Reuters.
UniCredit a făcut anunţul miercuri noapte, la cererea autorităţii de supraveghere financiară din Italia, la două luni după ce Comisia Europeană (CE) a anunţat că mai mulţi traderi de la opt bănci au intermediat schimburi de informaţii comerciale sensibile pentru a-şi coordona strategiile de tranzacţionare pe obligaţiunile denominate în euro.
Banca italiană spune că CE suspectează anumite subsidiare ale grupului că ar fi încălcat regulile de competitivitate şi că riscă o amendă, deşi această măsura este puţin probabilă. Regulile UE permit sancţiuni de până la 10% din cifra de afaceri globală.
„Nu am nimic de spus”, a răspuns Jean Pierre Mustier, CEO-ul băncii, joi dimineaţă când a fost întrebat de reporteri dacă UniCredit riscă sau nu o amendă şi dacă banca se pregăteşte pentru asta.
Pe piaţa locală, italienii de la UniCredit controlează UniCredit Bank, a patra cea mai mare bancă din topul băncilor după active, potrivit celor mai recente date disponibile.
Astfel, în 2017, UniCredit a depăşit Raiffeisen bank şi a devenit a patra banca după active, cu active totale de 37,5 miliarde lei şi o cotă de piaţă de 8,78%.
-
Guvernul a stabilit data la care România va adera la euro, dar UE are ultimul cuvânt
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a atenţionat, vineri, că aderarea României la zona euro nu depinde doar de România, ci şi de acordul de la nivelul european.
„România şi-a stabilit clar acest obiectiv (de aderare la euro – n. r.): 2024, acţiune de parcurs. (…) Dar ştiţi foarte bine, aceasta este o problemă la nivel european, vorbim de Schengen şi de alte astfel de situaţii, când, chiar dacă suntem gata cu anumite cerinţe, totuşi decizia se ia la nivel european. România, în acest sens, are un plan foarte bine stabilit. Anul trecut, în decembrie, Guvernul a aprobat un astfel de plan, pentru trecerea la moneda euro. Noi ne ţinem de el, ne îndeplinim obiectivele, cum am făcut întotdeauna”, a afirmat Eugen Teodorovici, în cadrul unor declaraţii de presă, înaintea reuniunii Eurogrup şi reuniunii informale a miniştrilor de finanţe (ECOFIN), despre discuţiile privind Directiva pentru produsele accizabile.
Ministul român al Finanţelor a mai susţinut că se îndoieşte de faptul că va fi finalizat Brexit. „Am spus de la început, nu cred că Brexitul va fi. (…) Efectele nu sunt bune pentru niciuna dintre părţi, de aceea cred că nu va fi un Brexit”, a adăugat Teodorovici.
La reuniunea Eurogrup din această după-amiază şi-a anunţat prezenţa şi ministrul Finanţelor din Marea Britanie.
De asemenea, ministrul Finanţelor a precizat că el crede că toate discuţiile despre euro ar trebuie purtate alături de celelalte ţări din Uniunea Europeană (UE) care nu fac parte din zona euro, deoarece scopul este de a ajunge toate în zona euro.
Ministerul Finanţelor Publice organizează vineri şi sâmbătă, la Bucureşti, reuniunea informală a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană (UE), în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. La eveniment vor participa peste 40 de delegaţii, aproximativ 1.000 de persoane, miniştrii de Finanţe din statele membre UE, Guvernatorii băncilor centrale, comisari europeni şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor UE.
-
Italienii au cele mai multe femei care nu lucrează din toată regiunea: Dacă ar atinge măcar media zonei euro, PIB-ul ar mai câştiga aproape 90 mld. euro
Ponderea femeilor care participă la piaţa muncii este cea mai scăzută din regiune.
Mai puţin de jumătate din femeile din Italia sunt angajate, iar dacă acest nivel ar ajunge măcar la media zonei euro, de 62,3%, PIB-ul ar mai câştiga 88 miliarde euro în fiecare an, potrivit calculelor Bloomberg pe datele Eurostat.Încurajarea femeilor înspre piaţa muncii necesită „susţinere atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, pentru a ne asigura că există oportunităţi şi pentru a facilita schimbările culturale”, susţine Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional.Impedimentele încă există pentru femei, atât la nivel constituţional în unele situaţii, cât şi la nivel legal în altele, în aproximativ 80% dintre ţările membre, a spus ea în faţa unei audienţe din Londra săptămâna trecută. -
Dăianu: Firmele nu vor avea costuri mai mici cu creditele după intrarea în zona euro/ Românii nu descoperă Luna
„Firmele mari ai spune că o duc bine. Şi-acum ele se finanţează în străinătate. Problemele le au, nu puţine, firmele autohtone, care au acces dificil la finanţare şi vor avea accesul la fel, chiar dacă se intră în zona euro. Să nu ne imaginăm că accesul devine, dintr-odată, uşor, dacă se intră în zona euro. Cel cu care aţi dialogat, chiar vorbea de riscul de creditare. (…) Deci, importă foarte – foarte mult în ce condiţii intrăm, în sensul cât de pregătiţi suntem”, a declarat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.
În ceea ce priveşte condiţiile în care intrăm, reprezentantul BNR a mai menţionat printre problemele economiei României care trebuie soluţionate, în perspectiva adoptării euro: deficitul de cont curent şi faptul că finanţarea provine prea mult din îndatorare.
„Dacă nu vom reuşi să avem o economie care să treacă de un prag de competitivitate, nu va fi simplu pentru nu puţine companii, în zona euro. Aceasta este bătălia cea mare pentru economia românească: cum să facem să avem robustesteţe, să avem competitivitate şi nu prin salarii mici, ci prin salarii decente. Altminteri, ne pleacă oamenii. (…) O ţară, pe de o parte, trebuie să facă în aşa fel încât să poată să diminueze înclinaţia cetăţenilor ei de a pleca, iar, pe de altă parte, trebuie să se gândească la deficitele externe, întrucât nu mai beneficiezi, în zona euro, de mecanismul tradiţional de corecţie”, a mai spus Dăianu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro