Trebuie să ţinem tinerii cu idei în ţară, ei pleacă acum din cauza birocraţiei, a corupţiei şi a imposibilităţii de a-şi pune în aplicare ideile, a spus la ZF LIve Florin Jianu, care a ocupat funcţia de ministru pentru IMM şi Antreprenoriat până pe 2 februarie.
În perioada petrecută în guvern, el a propus lansarea mai multor programe de finanţare, inclusiv pentru startup-uri şi pentru susţinerea exporturilor firmelor româneşti.
Managerii din România primesc salarii similare cu omologii lor din vest, dar pentru un nivel al businessului până la 5-10 ori mai mic, ponderea părţii variabile în venituri fiind mult mai mare decât în companiile din Occident, a spus la ZF Live George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri.
În plus, raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor este la noi de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în vest.
Managerii din România primesc salarii similare cu omologii lor din vest, dar pentru un nivel al businessului până la 5-10 ori mai mic, ponderea părţii variabile în venituri fiind mult mai mare decât în companiile din Occident, a spus la ZF Live George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri.
În plus, raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor este la noi de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în vest.
O şedinţă de Guvern costă 15.000 de euro, potrivit estimărilor fostului ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, prezentate într-o intervenţie la ZF Live.
„Eu am spus o dată că numai şedinţa de Guvern în sine costă cel puţin 15.000 de euro, cu toate că fiecare ministru are pe masa de lucru un laptop cu toate documentele incluse. Înmulţiţi cu 4, înmulţiţi cu 12“, a spus Eugen Teodorovici.
Potrivit fostului ministru (PSD), suma de 15.000 de euro cheltuită pentru o şedinţă de Guvern ar include costurile cu energia şi cele cu echipamentele de multiplicat hârtii şi acte.
„Într-o lume guvernată de tehnologie, costurile acestea sunt inutile”, a mai spus Teodorovici, la ZF Live.
Până acum, în acest an, el a intermediat credite de un milion de euro şi are o ţintă de 1,2 mil. euro. Din 2005 până acum a intermediat credite de aproape 25 mil. euro.
Piaţa de IT trece printr-o criză în ceea ce priveşte recrutarea, ultimele luni fiind extrem de dificile pentru companii din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în general, salariul unui programator variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, a spus la ZF Live Răzvan Rada, general manager în cadrul firmei de recrutare HeadHunting IT.
„Este o perioadă cruntă pentru recrutarea în IT. Se prefigurează o criză a forţei de muncă, dacă ne uităm la ultimele 3-4 luni. Am vorbit cu clienţi mari şi lunile mai-iulie au fost cele mai grele pentru recrutare comparativ cu anii trecuţi“.
În domeniul IT salariile variază între 2.000-4.000 de euro net pe lună, un programator foarte bun putând ajunge cu uşurinţă la un salariu de 3.000 euro.
În opinia lui Răzvan Rada, pentru a susţine creşterea din acest sector România trebuie să găsească rapid soluţii de recrutare, având în vedere că, demografic, numărul de absolvenţi nu va putea creşte semnificativ pe termen lung. Astfel, chiar dacă excepţia de la plata impozitului va fi extinsă şi la angajaţii din IT care nu au studii de specialitate, aşa cum se discută în prezent, soluţia va avea impact doar temporar, problemele din recrutare urmând să revină peste 3-4 ani.
„Este o criză majoră mai ales în Bucureşti. În Capitală sunt 2.100 de absolvenţi pe zona IT, în Cluj 1.700. Dar cele două pieţe nu sunt comparabile. În Bucureşti sunt 45-50.000 de angajaţi, mii de firme, iar în Cluj sunt 10.000 de angajaţi. Şi la Cluj devin lucrurile mai dificile, dar nu se compară cu Bucureşti“.
Astfel, dincolo de entuziasmul legat de sectorul IT, este nevoie de strategii pe termen lung şi de analize care să indice o ţintă de creştere şi modalităţi de atingere a obiectivului, precum şi de susţinere a creşterii propuse.
O posibilă soluţie pentru companiile locale ar fi atragerea în ţară a programatorilor plecaţi în străinătate, în perioada 2000-2010, având în vedere că nivelul salarial din Cluj şi Bucureşti le-ar asigura condiţii de viaţă foarte bune.
În plus, aceştia ar beneficia de servicii medicale private şi nu s-ar lovi de problemele locative cu care se confruntă în Londra, de exemplu. „Am mulţi prieteni la Londra cu mari probleme locative. Nu cred că stă vreunul singur în apartament, deşi au funcţii interesante“.
Pe de altă parte, majoritatea IT-iştilor din Londra sunt străini, soluţie la care ar putea ajunge şi Bucureştiul la un moment dat, dar pentru acest lucru este nevoie de multe schimbări de ordin social.
Tot la capitolul beneficii actuale, managerul a făcut referire la toleranţa mare din cele două oraşe şi la faptul că România este pe ultimele locuri la gradul de risc terorist, la fel ca Japonia, Danemarca sau Polonia.
Totuşi, în ciuda acestor avantaje, majoritatea softiştilor români plecaţi în străinătate nu se întorc în ţară şi discuţia despre motive ar trebui probabil dusă în zona socială. „Când vom da impresia că suntem o societate relaxată, că nu mai avem schimbări politice şi tot felul de bătălii, atunci vom atrage şi forţa de muncă din străinătate. Forţa de muncă care lucrează în industrii creative în străinătate caută oraşe mai relaxate. Nu cred că cineva de la Londra s-ar muta la Iaşi, de exemplu, unde cultura este mai tradiţională, dar o variantă bună ar fi Bucureşti sau Cluj, oraşe mai relaxate“.
România are cei mai mulţi specialişti IT pe cap de locuitor
Din păcate, România are o criză identitară şi se confruntă cu multe stereotipii şi prejudecăţi, dar acestea ar putea fi rezolvate cu o campanie de promovare făcută cu umor, crede Răzvan Rada. Guvernul ar trebui însă să facă o promovare mai ţintită, nu generalizată, pentru că o campanie de genul „veniţi în România“ este foarte vagă. Mult mai de efect ar fi o campanie targhetată pe oraşe şi regiuni.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a angaja absolvenţi de liceu, extinzând astfel baza de recrutare, aceasta poate fi o soluţie pe anumite zone din IT, unde pot lucra tineri cu studii medii şi cursuri de formare.
„În lume, ponderea majoritară la specialiştii IT o au cei care s-au autoformat. În România avem cei mai mulţi specialişti IT certificaţi pe cap de locuitor. Dar în IT certificările chiar contează, nu ca în alte domenii. În IT o hârtie poate face diferenţa“.
O altă diferenţă între români şi străini este importanţa pe care o acordă aceştia posibilităţii de a lucra de la distanţă, doar 2-3% dintre angajaţii din domeniu desfăşurându-şi activitatea „remote“. În schimb, pentru ei este mult mai importantă atmofera de la locul de muncă, locaţia şi tehnologia pe care lucrează.
HeadHunting IT, companie înfiinţată în toamna anului 2012, a avut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro anul trecut, iar pentru anul acesta oficialii companiei estimează o creştere cu 50% a veniturilor, până la 3 milioane de euro. Acţionarul majoritar al firmei este Lucian Butnaru, un antreprenor din IT care a fondat şi ZebraPay, o companie specializată în furnizarea de soluţii de plată electronică.
“Anul acesta în România vom avea peste 4 milioane de smartphone-uri capabile să redea conţinut video. Va fi o explozie a vânzărilor de tablete anul acesta şi la anul, iar la sfârşitul acestui an 750-800.000 tablete vor fi conectate online, ceea ce înseamnă mai mult de o dublare faţă de 2012. Estimăm că vor fi în jur de 330.000 de televizioare inteligente conectate la internet anul acesta”, a declarat Pantazescu. “Investiţiile în reţele mobile vor duce şi la creşterea penetrării internetului mobil. Estimăm că se vor depăşi 8 milioane de conexiuni mobile de bandă largă până la sfârşitul lui 2013”, a adăugat el.
Direct One este un furnizor de servicii de comunicaţii “en gros” către marii operatori din telecom care a lansat şi Seenow – un serviciu de video on demand propriu, disponibil pe computere, TV-uri inteligente, smartphone-uri şi tablete, cu afaceri de 10 milioane de euro în 2012.
În prezent, în România circa 200.000 de utilizatori plătesc pentru a accesa servicii video online, dar numărul acestora va creşte până la un milion într-un interval mai scurt de cinci ani, a estimat Pantazescu. El a adăugat că în prezent în România circa 60% din traficul de pe internet este reprezentat de conţinutul video, la fel ca la nivel global, iar evoluţia continuă să fie puternic ascendentă.
Direct One a realizat investiţii de aproape 40 de milioane de euro în reţeaua de fibră optică naţională, care are peste 6.000 de kilometri. Pantazescu a precizat că instalarea unui kilometru de fibră optică poate varia între 10.000 şi 20.000 de euro. “Vor fi cerinţe în zone noi din ce în ce mai mari şi care vor necesita un upgrade de la transmisiuni radio la fibră optică. Reţelele de fibră optică se vor dezvolta în continuare”, a spus Pantazescu la ZF Live.
El apreciază că dezvoltarea infrastructurii va fi alimentată de creşterea consumului de conţinut video, sporirea numărului de utilizatori de smartphone-uri şi tablete, dar şi datorită comerţului electronic şi gaming-ului.
“Anul acesta estimăm vânzări de 22 mil. euro, 10% din tot anul cu ocazia Black Friday”, a spus la emisiunea ZF Live de joi, 21 noiembrie, Iulian Stanciu, directorul general eMag.
„Avem pregătite pentru Black Friday peste 30.000 de telefoane la reducere, tablete sunt peste 50.000 în total (stocul vândut într-o lună), 15.000 de laptopuri, 3.000 de bormaşini, 5.000 de jucării”, a spus Iulian Stanciu.
Şeful eMag, Iulian Stanciu, estimează că vor fi 200.000 de comenzi online şi un trafic de 4 milioane de utilizatori cu ocazia promoţiilor de Black Friday.
Iulian Stanciu conduce afacerile eMag, iar Dan Ostahie este şeful Altex.