Tag: zf live

  • Dacă autorităţile locale vor schimba cotele de impozitare, impozitele pe clădiri vor creşte cu până la 50% în 2020

    Majorarea preţurilor materialelor de construcţii, indexate la cursul euro, şi efectul în lanţ al creşterii salariului minim din sectorul de construcţii conform OUG 114/2019 vor conduce, în 2020, la o creştere a impozitului pe clădirile nerezidenţiale de până la 50%.

    În România, impozitele pe clădiri au două componente şi anume valoarea impozabilă şi cota de impozitare.

    “Primăriile stabilesc în fiecare an conform codului fiscal care este cota de impozit pe tipurile de clădiri, rezidenţiale sau nerezidenţiale, din intervalele stabilite de codul fiscal , iar această cota o aplică asupra valorilor impozabile. O parte din valorile impozabile şi mă refer la clădirile nerezidenţiale, rezultă din rapoarte de evaluare pe care le prezintă evaluatorii autorizaţi tuturor autorităţilor locale din România. Pentru clădirile rezidenţiale valoarea impozabilă o stabileşte direct autoritatea locală sau este un algoritm stabilit de autoritatea locală”, spune Adrian Vascu, Managing partner, Veridio, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Modificarea valorilor impozabile nu conduce la modificarea impozitelor, doar dacă autorităţile locale vor schimba cotele de impozitare la ultima reevaluare a clădirilor, atunci vor creşte şi impozitele pe clădiri.

    “La începutul anului 2020 îşi vor face reevaluare toţi cei care deţin, mai ales persoanele juridice, clădiri nerezidenţiale şi care au reevaluat ultima dată la începutul anului 2017. Fiind 3 ani, dacă nu îşi fac reevaluarea, cota de impozitare creşte foarte mult şi atunci majoritatea vor face acest demers”, spune el.

    Posibilitatea de creştere cu 50% se aplică pentru clădirile nerezidenţiale , pentru că la categoria de clădiri rezidenţiale algoritmul este calculat la rata inflaţiei.

    Acum, faţă de indicii de până acum de creştere, care au fost apropiaţi de inflaţie, creşterea pe care am sesizat-o depăşeşte nivelul inflaţiei datorită acestor elemente. Se pot aştepta dacă autorităţile locale menţin cotele de impozitare la nivelul actual să plătească un impozit pe clădiri mai mare faţă de cel de acum trei ani”, spune el.

    Uzura fizică a unei clădiri în ultimii 3 ani, de la ultima reevaluare şi până acum, nu va putea compensa creşterea valorii de nou a construcţiilor.

    Veridio, companie de evaluare şi consultanţă, a realizat un studiu prin care compania analizează creşterea valorii impozabile a clădirilor.

     

  • De ce pot creşte impozitele la clădirile de birouri cu 50% în 2020? Urmăriţi ZF Live luni, 23 decembrie 2019, ora 12.30 cu ADRIAN VASCU, managing partener Veridio

    De ce pot creşte impozitele la clădirile de birouri cu 50% în 2020? Urmăriţi ZF Live luni, 23 decembrie 2019, ora 12.30 cu ADRIAN VASCU, managing partener Veridio

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30 

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa sorin.pislaru@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook.

     

     

  • Cine vrea să fie milionar?

    Andrei Pitiş are la activ proiectele din care a devenit el milionar, Vector Watch, primul smartwatch românesc, care a fost cumpărat de americanii de la Fitbit, Clever Taxi – care a fost cumpărat de grupul german Daimler prin Mytaxi, Bittnet – listat la bursă, şi Froala, un start-up ieşit pe piaţă în 2014, cumpărat de o companie americană.
    Pentru a ajuta 100 de români să devină milionari în euro, trebuie să lucreze cu 400, spune Pitiş, iar ca să ajungă aici, trebuie să facă o platformă. „Este clar că nu pot să fac singur asta.”
    Nu-mi amintesc ca vreun alt om de afaceri român să aibă o idee la fel de generoasă, să împartă milioanele de euro cu alţii.
    Problema este dacă cei care au idei, cei care încearcă ceva nou în acestă lume de sute de milioane de idei din IT, vor să devină milionari.
    Pentru a ajunge acolo trebuie să ieşi din ideea ta, pe care o consideri genială şi pe care vrei să nu o fure nimeni. Ea trebuie scoasă dintre cei patru pereţi pentru a fi testată, criticată, copiată etc.
    Mai mult decât atât, trebuie să accepţi să vină şi alţii în companie, adică să-ţi dai, să-ţi vinzi o bucată din business „pe nimic, pe seminţe”, aşa cum este expresia.
    Pentru a atrage know-how, pentru a atrage relaţii, pentru a deschide alte uşi, pentru a fi introdus către investitori, către lumea celor care au mai mulţi bani, trebuie să fii dispus să dai ceva aproape gratis.
    Iar aici foarte mulţi se împotmolesc şi nu înţeleg de ce nu înaintează, de ce nu reuşesc să scoată capul la suprafaţă, de ce li se închid uşi.
    Cum să-mi dau ideea pe seminţe?
    Şi în loc să se deschidă, se închid în birou, se închid în bordei şi rămân acolo sperând că vor veni „americanii”.
    Face parte din cultura noastră.
    Daniel David, poate cel mai cunoscut sociolog român la ora actuală, autorul cărţii „Psihologia poporului român”, spune într-un interviu pentru Adevărul: Profilul psihocultural actual al României se caracterizează prin structura colectivistă, cu neîncredere faţă de cei din afara colectivului, concentrarea puterii sociale cu tendinţe spre autoritarism, interpretarea incertitudinii aduse de viitor ca pericol, cu frica faţă de schimbare şi cantonarea în prezent şi controlul comportamentului social mai degrabă prin pedepse decât prin recompense, cu vânarea greşelilor.
    El adaugă: Deşi inteligenţa şi creativitatea noastră se ridică la nivelul celor din ţările dezvoltate, România nu se remarcă în Uniunea Europeană ca o ţară competitivă, inovativă, performantă economic, în educaţie sau sănătate. Dacă am învăţa să avem încredere unii în ceilalţi, am coopera mai bine şi am fi astfel în stare să construim împreună instituţii sociale moderne, care să ne utilizeze potenţialul intelectual bun pe care îl avem.
    Andrei Pitiş are o idee generoasă, dar are nevoie şi de start-up-uri, şi de antreprenori dispuşi să se deschidă, dispuşi să accepte să se vândă mai întâi ieftin, dispuşi să lucreze pentru alţii pe nimic la început. Şi chiar mult timp după aceea.
    Iar acest lucru ar fi în contradicţie cu profilul nostru psihocultural. Ne este frică de viitor, nu cooperăm, considerăm că autoritarismul e cea mai bună formă de management şi avem o frică strămoşească de a ne apăra şi de a nu fi furaţi.
    Întrebarea şi provocarea pe care a lansat-o Andrei Pitiş este: Dacă aveţi idei, veniţi la mine, vreau să vă fac milionari.

  • Nu am nimic cu ele, dar prefer să nu lucrez cu companiile româneşti. Spune un antreprenor român

    Valentin Văcăruş, managing director şi principalul acţionar al Godmother, o companie de organizare de evenimente cu afaceri de
    4 milioane de euro şi 30 de angajaţi: „Nu am nimic cu firmele româneşti, cu antreprenorii români, dar prefer să lucrez cu multinaţionalele. Asta e politica noastră”.

    Un antreprenor român cu o firmă 100% românească spune clar, cu subiect şi predicat, că preferă să lucreze cu multinaţionalele, cu firmele străine, decât cu antreprenorii români, cu companiile româneşti.

    De ce?

    Antreprenorii români sunt imprevizibili, îşi schimbă ideile peste noapte şi tot timpul ştiu pe cineva, un văr, o cunoştinţă care ştie pe cineva, care poate să facă un lucru mai ieftin.

    Multinaţionalele sunt mai clare, ştiu ce au de făcut, au strategiile lor şi ştiu, de exemplu, că la anul trebuie să organizeze un eveniment, se gândesc acum la el, alocă buget şi fiecare dintre cei implicaţi în respectivul proiect ştie ce are de făcut.
    Nu cred că politica lui Valentin Văcăruş este singulară, nu cred că el este o excepţie.

    Acum patru ani, la o întâlnire la Braşov între Volksbank şi clienţii ei, antreprenorii români se întrebau retoric ce mai este românesc în România, în economie, în industrie, în bănci, iar pe de altă parte mie la sută vor să lucreze cu şi pentru multinaţionale, pentru că acolo lucrurile sunt clare şi nu ai probleme cu plata facturilor şi încasarea banilor.
    În aceste condiţii, dacă antreprenorii români se evită între ei în business, bineînţeles nu toţi, cum poate să crească businessul românesc, cum pot apărea antreprenori români?

    Investitorii străini, multinaţionalele, atunci când preiau, când cumpără o companie, încep să îşi aducă şi furnizorii lor de servicii. Francezii lucrează cu francezii, austriecii cu austriecii, nemţii cu nemţii, americanii cu americanii, iar românii vor să lucreze cu toţi dinainte, mai puţin cu românii.
    Aşa cum spunea şi Valentin Văcăruş, antreprenorul român tot timpul ştie pe cineva, tot timpul ştie cum se face un lucru, tot timpul este prezent peste tot şi în final nu îi mai rămâne timp pentru business.
    Românii vor să lucreze la multinaţionale ca primă opţiune, apoi la stat şi, în final, ca o ultimă alternativă, preferă să meargă la o companie privată românească.

    Pe lângă faptul că antreprenorii români nu vor să lucreze cu firme româneşti, cu alţi antreprenori români, mai sunt şi angajaţii, cei mai talentaţi, care preferă să meargă la multinaţionale decât la firmele româneşti.
    Privatizările, investiţiile străine greenfield, achiziţiile de companii şi de branduri româneşti au dus ponderea multinaţionalelor în businessul românesc la 50%, faţă de 46% cât au companiile private româneşti şi 4% cât mai are statul.

    Iar tendinţa este ca multinaţionalele să câştige teren, mai ales după anii de criză în care firmele româneşti au fost lovite din plin şi au fost nevoite să se retragă de tot sau să facă mai mulţi paşi în spate.
    Este greu, dacă nu imposibil, de schimbat mentalităţile din business, mai ales ale antreprenorilor români. Treptat companiile româneşti vor pierde teren pentru că nu toată lumea va dori să lucreze cu ele şi nu vor avea acces, poate, la cele mai bune servicii. Dar mai mult pentru că nu îşi dau business reciproc nu vor putea să crească.


    Iar acest lucru este cel mai rău în business şi din care toţi vor avea de pierdut.

  • De ce se schimbă din nou bordurile în sectorul 4? Din cauza climei din România, o bordură normală de beton nu ţine nici un an sau doi

    „O bordură normală din beton, la ciclurile normale îngheţ-dezgheţ sau din cauza materialului antiderapant se deteriorează şi nu ţine nici un an sau doi. Trebuie să refacem bordurile, dar de data aceasta să folosim materiale de calitate, ca în Vest, care să ţină în timp“.

    Un alt proiect refăcut de primar este cel al spaţiilor verzi din scuarurile de pe bulevarde, deşi au fost amenajate recent de fostele administraţii. Primarul susţine că pomii au fost plantaţi în pământ insuficient, şi ieşeau din spaţiul amenajat, aşa că a trebuit scoşi şi mutaţi în alte locuri.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum se mai relaxează corporatiştii şi oamenii de afaceri?

    În România există la momentul actual zeci de mii de practicanţi de yoga, iar numărul acestora s-a triplat în ultimii patru ani, a spus Dana Ţupa, fondatorul Purna Yoga Academy, invitată la ZF Live.
     
    „În Bucureşti este cea mai mare concentrare de yoghini din toată ţara, în provincie au o prezenţă mai scăzută.Ê Avem o creştere foarte mare faţă de acum zece ani a celor care practică yoga“. 
     
    Dana Ţupa a început să practice yoga în urma unui job solicitant şi a decis ulterior să îşi înfiinţeze propria şcoală, care oferă cursuri, tabere, seminarii şi workshopuri de yoga.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • A fost primul ministru care şi-a dat DEMISIA din guvernul Grindeanu, iar acum vorbeste pentru prima oară despre ADEVĂRATA problemă. ”Astfel de lucruri nu ar trebui să existe niciodată..”

    Trebuie să ţinem tinerii cu idei în ţară, ei pleacă acum din cauza birocraţiei, a corupţiei şi a imposibilităţii de a-şi pune în aplicare ideile, a spus la ZF LIve  Florin Jianu, care a ocupat funcţia de ministru pentru IMM şi Antreprenoriat până pe 2 februarie.

    În perioada petrecută în guvern, el a propus lansarea mai multor programe de finanţare, inclusiv pentru startup-uri şi pentru susţinerea exporturilor firmelor româneşti. 

    A fost primul ministru care şi-a dat DEMISIA din guvernul Grindeanu, iar acum vorbeste pentru prima oară despre ADEVĂRATA problemă. ”Astfel de lucruri nu ar trebui să existe niciodată..”

  • ULUITOR: Un român s-a dus la interviul de angajare pentru o poziţie de top. Când a ajuns să discute despre salariu, totul a EXPLODAT. Suma fabuloasă cerută i-a lăsat fără cuvinte

    Managerii din România primesc salarii similare cu omologii lor din vest, dar pentru un nivel al businessului până la 5-10 ori mai mic, ponderea părţii variabile în venituri fiind mult mai mare decât în companiile din Occident, a spus  la ZF Live George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri.

    În plus, raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor este la noi de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în vest. 

    ULUITOR: Raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor în România este de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în Vest. Cum ajung şefii să câştige salarii de ZECI de mii de lei

  • ULUITOR: Raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor în România este de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în Vest. Cum ajung şefii să câştige salarii de ZECI de mii de lei

    Managerii din România primesc salarii similare cu omologii lor din vest, dar pentru un nivel al businessului până la 5-10 ori mai mic, ponderea părţii variabile în venituri fiind mult mai mare decât în companiile din Occident, a spus  la ZF Live George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi head-hunteri.

    În plus, raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor este la noi de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în vest. 

    ULUITOR: Raportul dintre salariile şefilor şi cele ale angajaţilor în România este de 1 la 20, faţă de 1 la 5-6 în Vest. Cum ajung şefii să câştige salarii de ZECI de mii de lei