BusinessMagazin

Tag: ZF IT GENERATION

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
     

     

  • Povestea unei noi afaceri româneşti cu potenţial gigant, construită de o echipă de colegi care au ajutat la crearea celui mai mare business românesc construit vreodată

    Succesul avut de UiPath, unicornul tech născut în Bucureşti, nu doar a pus România pe harta inovaţiei tehnologice la nivel global, ci a creat şi o generaţie nouă de antreprenori care au la rândul lor şansa de a dezvolta companii tech cu impact internaţional. Un astfel de exemplu este Kubeark, un start-up local, demarat de şase colegi care au lucrat în cadrul UiPath şi care până acum au reuşit să atragă finanţări de la mai multe fonduri de investiţii care au pariat încă de la început pe unicornul românesc.

    Au fost investiţi mai mult de un milion de dolari până acum în Kubeark şi în platformă. Banii, în principal, au fost investiţi în oamenii, în colegii noştri. Este cel mai important lucru pentru noi să avem oamenii cu experienţa şi cu capacitatea necesară să poată inova. Încercăm să le dăm cât mai multă libertate să inoveze. De-abia acum cred că începe partea efectivă de inovare reală, în clipa în care am început să avem anumiţi clienţi, să discutăm cu ei, să aplicăm ceea ce facem, şi cred că toate aceste costuri şi toată această dezvoltare viitoare a companiei se vor duce în principal către oameni şi mult mai puţin către orice altceva“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Bogdan Nedelcov, cofondator şi CEO al Kubeark.

    Suma investită până acum provine din runda de finanţare pre-seed în valoare de 2,8 milioane de dolari obţinută de Kubeark la începutul acestui an de la Credo Ventures (lead investor), LAUNCHub Ventures, Seedcamp, 500 Emerging Europe, Sequoia Scout şi încă un fond de investiţii de dimensiune mai mică din SUA.

    Povestea Kubeark a început în urmă cu circa doi ani, când  Bogdan Nedelcov alături de cinci colegi cu care a lucrat anterior în cadrul unicornului UiPath -Teofil Harapcea, Adrian Tudoran, George Dumitraşcu, Bogdan Dumitru şi Mihai Faur – au avut ideea de a dezvolta o platformă pentru managementul operaţiunilor software.

    „Am început acum doi ani şi jumătate din ideea de a ajuta creatorii de software să-şi distribuie şi să facă managementul operaţiunilor software-ului pe care îl produc mai uşor şi mai facil pentru clienţii săi. De-a lungul timpului am creat o platformă destul de complexă. Am început cu una foarte tehnică targetată pe oamenii care lucrează în zona de infrastructură de cloud, dar cu timpul am avansat, iar platforma la nivelul actual este o platformă mai mult de business prin care automatizăm şi ajutăm companiile să îşi livreze clienţilor software-ul pe care îl creează. Iar clienţii pot fi de două tipuri – pot fi cei externi, deci creatorii de software care vor să-şi vândă softul efectiv pe piaţă, dar există şi o piaţă adiacentă, şi foarte mare de altfel, a celor care îşi creează softul pentru nevoile interne ale companiei şi îi ajutăm şi din acest punct de vedere.“

    Platforma Kubeark susţine transformarea digitală prin trei arii de servicii principale. În primul rând, simplifică administrarea ciclurilor de viaţă ale software-ului în contextul mai multor infrastructuri, accelerează procesele de lansare de noi produse şi servicii şi transformă aplicaţii software existente în soluţii eficiente de tip SaaS. În al doilea rând, asigură mentenanţa şi administrarea soluţiilor software fără niciun fel de întreruperi, crescând astfel eficienţa şi siguranţa operaţiunilor, iar în al treilea rând, oferă avantaje financiare substanţiale datorită posibilităţii de a optimiza utilizarea resurselor şi gestionarea costurilor, sporind în acelaşi timp vizibilitatea şi profitabilitatea platformelor cloud.

    „Noi am adus o reducere a complexităţii în industrie prin adăugarea de funcţionalităţi şi de module în platformă, în aşa fel încât prin aceeaşi acţiune, aceeaşi metodă să poată fi aplicată la oricare dintre furnizorii de cloud. Dacă există un centru de date on-premise să fie aplicat şi acolo, practic să fie aplicate aceleaşi politici de securitate şi de guvernare peste clouduri şi on-premise. Şi mai mult de atât, să reducem complexitatea şi technical debt-ul necesar pentru a putea scala în mai multe clouduri sau în mai multe infrastructuri. E o tendinţă în piaţă acum – companiile nu numai că au o strategie multi-cloud şi că la ora actuală merg cu anumite funcţionalităţi din fiecare cloud pentru a-şi atinge ţelurile, dar există o componentă foarte puternică şi de on-premise care este acolo şi care va rămâne. Deci există o complexitate a infrastructurilor şi a sistemelor şi este extrem de greu de gestionat, iar Kubeark vine şi rezvolvă exact această problemă”, a explicat Bogdan Nedelcov.

    Recent, echipa Kubeark a lansat o nouă versiune a platformei sale, cea mai importantă funcţionalitate adăugată fiind cea de automatizare.

    „Am inclus toolul de automatizare prin care un utilizator de Kubeark nu mai trebuie să facă aproape nimic manual. Odată ce şi-a setat nişte lucruri în platforma noastră, se poate da drumul la o automatizare, iar totul să mergă din punct de vedere tehnic fără o intervenţie umană. Acest aspect este foarte important deoarece clienţii noştri îşi doresc scalabilitate, îşi doresc expansiunea, să ajungă la mii sau chiar zeci de mii de clienţi, iar această intervenţie umană este extrem de dificil de organizat când vine vorba de scalabilitate şi de targeturi de nivelul acesta.”

    Pe lângă partea de automatizare, start-up-ul a inclus în noua versiune şi un modul care ajută companiile să îşi vândă produsul cu ajutorul marketplace-urilor sau în secţiunile de la furnizorii de cloud, tip Azure, AWS etc.

    „Pe lângă acesta, cred că cel mai important lucru nou, care nu se vede foarte mult în faţă, este partea de securitate, partea de enterprise-grade din platforma noastră. Am introdus foarte multe concepte în aşa fel încât să ne ajute pe viitor să vindem platforma către companii din ce în ce mai mari. Ne referim la companiile foarte mari, companiile enterprise din toată lumea, cele care produc tehnologie şi pentru acestea era nevoie să aducem platforma la un nivel de securitate şi la un nivel de scalabilitate necesară cât să fie acceptată de către ei”, a adăugat el.

    Anul acesta, Kubeark vrea să atragă clienţi-cheie din diferite industrii precum cea bancară, asigurări, telecom, educaţională şi academică, pentru a înţelege cât mai bine particularităţile fiecărei industrii în parte.

    Printre clienţii actuali ai Kubeark se şi numără două start-up-uri din România – CRM Connect şi Zetta Cloud. „Aceştia au plecat de la zero cu noi. Când au dezvoltat produsul, l-au dezvoltat cu ajutorul Kubeark şi au gândit o strategie multi-cloud. Chiar dacă la început erau mici, ne-a uimit efectiv cum au putut să crească şi ce au putut să facă cu ajutorul Kubeark. În rest, discutăm cu foarte multe companii extrem de mari. În principal, targetul nostru sunt companiile enterprise sau creatorii de software enterprise şi industriile diferă extrem de mult.”

    Modelul de business al Kubeark se bazează pe achiziţia de licenţe pentru folosirea soluţiei, dar în curând start-up-ul va avea şi o versiune SaaS a soluţiei. Tarifele variază foarte mult de la client la client, în funcţie de modulele alese, proiectele putând varia ca şi costuri de la câteva zeci de mii de dolari până la câteva milioane de dolari.

    „Ne bazăm foarte mult pe partenerii de business, pe consultanţi, dar şi partenerii tehnici care pot să facă implementări şi pot să ne ajute în zona aceasta. Avem o strategie destul de complexă şi complementară cu aproape toate industriile. Suntem pregătiţi să dăm drumul la motoarele de vânzări cât de curând.”  

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Bogdan Nedelcov, cofondator şi CEO al Kubeark.

    Ce face? Dezvoltă o platformă de management al operaţiunilor software.

    „Au fost investiţi mai mult de un milion de dolari până acum în Kubeark şi în platformă. Banii, în principal, au fost investiţi în oamenii, în colegii noştri. Este cel mai important lucru pentru noi să avem oamenii cu experienţa şi cu capacitatea necesară să poată inova. Încercăm să le dăm cât mai multă libertate să inoveze. De-abia acum cred că începe partea efectivă de inovare reală, în clipa în care am început să avem anumiţi clienţi, să discutăm cu ei, să aplicăm ceea ce facem, şi cred că toate aceste costuri şi toată această dezvoltare viitoare a companiei se va duce în principal către oameni şi mult mai puţin către orice altceva.“

    2. Mădălin Ilie, CEO al Telerenta

    Ce face? A lansat de curând o platformă automatizată pentru închirierea de echipamente electronice. Momentan, de pe site-ul telerenta.ro se pot închiria doar televizoare.

    „Estimăm că până la finalul anului vom avea circa 3.000 de contracte active pentru televizoare şi alte echipamente pe care le vom adăuga pe parcurs. Plănuim ca în următoarea perioadă, în a doua jumătate a acestui an, să începem să adăugăm şi alte categorie din zona de electronice şi IT, primele pe care le avem în vedere fiind laptopurile.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Andrei Perianu, cofondator şi COO al Bankata.ro – platformă digitală de agregare a produselor financiare.

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns la aproximativ 15.000 de utilizatori lunari din care o treime îşi continuă activitatea pe platforma financiară care colaborează în prezent cu aproape 98% din băncile din România. Platforma a fost lansată în august 2022.

    „Am ajuns la 15.000 de utilizatori lunari. Dar numărul de utilizatori nu este neapărat focusul nostru – bineînţeles, cu cât mai mulţi utilizatori, cu atât mai bine -, însă pe noi ne interesează să avem utilizatori care chiar cumpără ceva, adoptă un produs sau pe care îi ajutăm să facă o decizie financiară. Astfel, ne referim tot timpul la rate de conversie şi am observat că unu din trei oameni care vin pe platformă ia un anumit tip de decizie – fie se abonează la newsletter pentru a învăţa, fie explorează pe site-urile unor parteneri pe care îi avem, fie aleg un produs financiar. Deci o treime dintre cei care ne vizitează merg mai departe şi iau o decizie la noi pe platformă.“

    Rubrica „Start-up Star”

     

    Florin Talpeş, CEO şi cofondator Bitdefender

    Pieţele bursiere sunt închise pentru noile companii de tehnologie

    „E cunoscut faptul că în decembrie 2021 am depus un dosar la autoritatea americană de reglementare a bursei pentru a ieşi pe bursă, pe Nasdaq. Unul din motivele pentru care voiam să facem acest lucru este de a trece la nivelul următor pentru reputaţia noastră globală. Ce s-a întâmplat între timp? Toată lumea ştie – economia s-a dus unde s-a dus şi de fapt bursele pentru noi companii de tehnologie s-au închis.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Povestea tinerei care a găsit o modalitate de a răspunde la multe dintre întrebările zilnice pe care şi le pun majoritatea femeilor şi să facă o afacere din asta. Acum se pregăteşte să intre şi pe piaţa din Statele Unite

    Cu ce mă îmbrac azi? Dar la evenimentul de sâmbătă? Care sunt hainele cele mai potrivite pentru silueta mea şi stilul meu vestimentar? Ce culori mi se potrivesc cel mai bine? Acestea sunt doar câteva din întrebările pe care şi le pun majoritatea femeilor atunci când vine vorba de vestimentaţie, însă doar o parte dinTRE ele apelează la un stilist pentru a afla răspundurile. Acum însă, fiecare femeie poate avea propriul său stilist personal „în buzunar” dacă alege să folosească MOD AI Stylist – o aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital de styling, bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale.

    Dezvoltată de un start-up românesc, MOD AI Stylist are deja 7.000 de utilizatori în total, majoritatea din România, iar planurile includ extinderea în SUA. „Piaţa pe care noi vrem să o abordăm în clipa aceasta şi pe care într-o anumită măsură deja am început să o abordăm prin lansarea noastră pe platforma Product Hunt este cea din Statele Unite. Ne dorim să colaborăm cu influenceri de acolo. Practic, până la finalul anului vrem să avem cel puţin 200 de influenceri listaţi în aplicaţie, circa 100.000 de utilizatori noi în aplicaţie şi 4.000 de utilizatori plătitori“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Chirilă, fondatoarea MOD AI Stylist. Ea a explicat că a ales SUA ca primă piaţă pentru extindere fiindcă în mod organic de acolo au venit cei mai mulţi utilizatori, după România, şi pentru că este una dintre cele mai stabile pieţe pe zona de fashion.

    „Acolo să ai un stilist nu este un tabu, sunt foarte multe persoane obişnuite care au stilist, cunosc genul acesta de serviciu. Există totodată pe piaţa din SUA foarte multe servicii online care joacă într-o anumită măsură rolul unui stilist, care trimit pachete acasă cu haine alese de stilişti. Sunt multe businessuri pe zona aceasta. Practic, publicul de acolo este deja educat într-o mare măsură pe zona de styling, de fashion. Un alt motiv este că noi deja am observat un entuziasm pentru aplicaţie de la utilizatorii din Statele Unite. Avem destul de mulţi utilizatori de acolo care interacţionează cu aplicaţia şi sunt chiar foarte activi în ea.“

    Start-up-ul a lansat prima variantă a aplicaţiei la începutul anului trecut, iar recent MOD AI Stylist a lansat o nouă versiune în care a integrat tehnologia inteligenţei artificiale, utilizatorii având posibilitatea de a-i pune întrebări „stylistului virtual MOD“, dar şi unor influenceri din zona de fashion şi lifestyle, care au propriile „personalităţi AI“. Practic, aplicaţia mobilă MOD AI Stylist funcţionează ca un asistent digital personal de styling, utilizatorii aflând în primă fază care este profilul lor stilistic din punctul de vedere al cromaticii, personalităţii şi al formei corpului. Apoi, utilizatorii pot discuta cu asistentul virtual MOD sau cu influencerii listaţi în aplicaţie cu ajutorul tehnologiei de inteligenţă artificială sau pot verifica anumite piese vestimentare prin imagini pentru a afla dacă li se potrivesc sau nu. „Ne-am aliniat şi noi acestui trend demarat odată cu apariţia ChatGPT şi am adăugat componenta de AI în aplicaţie. Această componentă de AI s-a materializat în aplicaţie prin două funcţionalităţi. Prima este partea de chat, în care poţi să discuta cu asistentul tău de stil, cu MOD, în care poţi să îl întrebi orice doreşti tu, şi apoi mai avem şi câţiva influenceri listaţi în aplicaţie. A doua funcţionalitate pe care am dezvoltat-o tot pe bază de AI, este style checkul, în care utilizatorii pot încărca o fotografie cu un produs de pe un shop online, dintr-un magazin fizic sau chiar din propria lor garderobă şi aplicaţia analizează acel produs pe baza profilului stilistic creat de către utilizator în aplicaţie, spunându-i dacă produsul este bun pentru el sau nu. Şi avem trei piloni stilistici după care aplicaţia analizează, şi anume partea de siluetă, personalitate stilistică şi cromatică”, a explicat Andreea Chirilă cum funcţionează aplicaţia. Zona de influenceri din aplicaţie este una dintre direcţiile strategice de dezvoltare ale MOD AI Stylist, fiind practic o poartă de intrare către noi pieţe şi de atragere de noi utilizatori.

    „În momentul acesta, noi avem listaţi trei influenceri în aplicaţie, doar pentru a testa acest tool, pentru a vedea cum funcţionează pentru utilizatori, pentru a primi feedback. Însă, în perioada care urmează, ne dorim să ne concentrăm tot efortul pe zona aceasta, atât pentru a creşte produsul pe zona de chat, pe zona de AI, dar şi pentru a intra pe pieţele internaţionale. O parte dintre influenceri pot avea chiar shopurile lor, pentru că ştim bine că mulţi dintre influenceri încep să creeze brandurile lor de haine, de cosmetice etc. Şi practic recomandările s-ar putea face mai mult de pe shopurile lor. Ar fi şi o experienţă diferită de shopping pentru utilizator”, a punctat ea, explicând mai în detaliu cum a fost creată zona de influenceri. „Practic am creat un alter ego virtual al influencerului, preluându-i ticurile verbale, backgroundul, pasiunile, proiectele pe online.”

    Investiţia iniţială în dezvoltarea aplicaţiei mobile MOD App s-a situat la 50.000 euro, aceasta fiind lansată la mijlocul lunii februarie. De atunci, investiţiile în dezvoltarea aplicaţiei au continuat din fonduri proprii, start-up-ul neapelând momentan la finanţări externe. În toamnă însă, echipa MOD AI Stylist va analiza tracţiunea aplicaţiei în piaţă şi îşi va face planul pentru ridicare unei prime finanţări. „Am vrut să mai aşteptăm până la o rundă de finanţare pentru că nu vroiam să cheltuim o sumă importantă din investiţie pe procesul de «product market fit»”, a menţionat fondatoarea MOD AI Stylist.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Marina Roşu, fondatoarea LegalZen

    Ce face? Dezvoltă o platformă prin care oferă contracte şi documente standard scrise de avocaţi. Platforma a fost lansată în luna februarie a acestui an, iar până acum a atins pragul de 50 de clienţi – persoane fizice şi juridice. Până în toamna acestui an, start-up-ul vrea să ajungă la 500 de utilizatori, când va începe şi discuţiile în vederea ridicării primei runde de finanţare.

    „În toamna acestui an estimăm că vom începe discuţiile privind prima rundă de finanţare. În funcţie de planurile noastre – dacă angajăm un specialist IT care să ne ajute să automatizăm platforma sau dacă externalizăm această zonă spre o companie de profil – vom vrea să strângem o finanţare în valoare de 100.000 euro sau 200.000 de euro.”

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Andreea Chirilă, fondatoarea MOD AI Stylist – aplicaţie mobilă ce funcţionează asemenea unui asistent digital de styling, bazat pe tehnologia inteligenţei artificiale.

    Ce e nou? Start-up-ul şi-a propus să ajungă până la finalul acestui an la peste 100.000 de utilizatori ai aplicaţiei, din care 4.000 să fie plătitori, în condiţiile în care acum piaţa ţintă este SUA. Start-up-ul a lansat prima versiune a aplicaţiei la începutul anului trecut, iar până acum a atras circa 7.000 de utilizatori în total, majoritatea din România.

     

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Paul Cosmovici, managing partner la Cosmovici Intellectual Property

    Cum îşi pot proteja tehnologia şi brandul start-up-urile româneşti care vor să intre pe piaţa din SUA?

    „Aş începe cu zona de software pentru că este prioritară. Vorbim de codul sursă dezvoltat în România sau unde drepturile le revin companiilor româneşti pentru că poate au dezvoltat o parte în India sau în alte ţări, dar în orice caz codul sursă pleacă din România şi vrea să ajungă în Statele Unite ale Americii. În SUA este un oficiu special, U.S. Copyright Office, unde se pot depune coduri sursă şi regula pe care puţini o ştiu, dar este foarte importantă este următoarea: dacă vreodată am un litigiu în America nu pot să dau în judecată pe cineva care m-a copiat decât dacă am făcut acest pas şi anume să depun codul sursă la oficiul de copyright. Oficiul de copyright este un oficiu foarte mare cu preţuri extrem de rezonabile pentru că încearcă să ajute dezvoltatorii. Deci este foarte uşor de înregistrat, procedura este simplă.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • O echipă de românce din Cluj-Napoca aduce un nou tip de şcoală în România, una care este foarte diferită de şcoala tradiţională cu care sunt obişnuiţi românii

    Răsturnarea completă a modului de a munci, învăţa şi trăi din pandemie, când întreaga lume a trecut peste noapte într-un mod de funcţionare de la distanţă, a fost scânteia care a generat ideea unui nou business, o şcoală digitalizată, gata pentru o revoluţie pe care atunci puţini o intuiau, cea a inteligenţei artificiale. O echipă de românce din Cluj-Napoca a avut în 2020 ideea înfiinţării unui liceu hibrid internaţional, ghidate de fenomenul „şcoala online”, de necesitatea asigurării procesului de educaţie de oriunde şi oricând şi de dorinţa de a forma tinerii într-un mod mult mai personalizat şi mai aproape de nevoile lor.

    Proiectul, numit Spark School, are în prezent, peste 80 de elevi din 11 ţări, precum Columbia, Australia, România, Germania, Italia, Ucraina, Rusia şi Macedonia, şi continuă expansiunea.

    „Misiunea mea şi misiunea Spark este să răgândim modul în care elevi învaţă în timpul liceului. Şi vine din două componente. În primul rând pentru că experienţa mea de liceană trecută printr-o şcoală de stat în România nu a fost o experienţă care să mă transforme ca adult în bine, ci am acum alte experienţe ca să reclădesc ceea ce n-am învăţat în liceu.

    Şi în al doilea rând, din experienţa mea ca director la Transylvania College (şcoală privată bazată pe curricula Cambridge înfiinţată în urmă cu mai bine de un deceniu – n. red.). Cu o şcoală în plină pandemie, mi-am dat seama că nu toată lumea şi nu mulţi adolescenţi au acces la ceea ce făceam în Transylvania College atunci. Şi aşa a început Spark în plină pandemie, în 2020, fiindcă am zis că de ceea ce facem într-o şcoală din Cluj este clar nevoie atât în România, dar şi internaţional, pentru că am şi experienţa de a fi director al unei şcoli din 30 de şcoli cele mai inovative din lume. Adică ştiu ce se întâmplă şi ce nu se întâmplă în educaţie şi de ce nu inovăm încă“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School. Ea a demarat proiectul Spark School alături de Florina Popîrţac şi Raluca Manole în 2020, MVP-ul (minimum viable product) fiind lansat pe baza integrării mai multor soluţii software existente pe piaţă. Însă, în prezent, start-up-ul colaborează cu dezvoltatorul de software Qubiz pentru platforma proprie care va fi gata la finalul verii.

    „Produsul nostru tehnologic o să fie gata în august 2023 şi o să fie o experienţă pe care o oferim pentru elevi. Am digitalizat toate procesele unei şcoli clasice, adică au toate cursurile digitalizate, catalogul este digital, partea de prezenţă este digitală, întâlnirile cu profesorii, comunicarea cu profesorii, partea de «taskuri» şi inclusiv corectarea de teme şi «assignmenturi» pe care le primesc. Deci, am digitalizat toate aceste procese”, a menţionat Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School, adăugând că platforma oferă totodată şi o experienţă digitală pentru părinţi. „Părinţii pot să aibă acces exact la materiile pe care le studiază elevul, unde se află cu progresul la materia respectivă, dacă au anumite «taskuri» pe care nu le-au făcut la timp, pentru că ei dacă vor pot să intervină, să comunice cu elevii, cu copiii lor, şi să le spună că au rămas în urmă.

    De asemenea, părinţii pot să vadă inclusiv partea de rapoarte, fiindcă oferim rapoarte academice din 6 în 6 săptămâni în care arătăm progresul pe care îl au elevii la fiecare materie, atât din punct de vedere calitativ, adică avem un feedback în scris, cât şi din punct de vedere cantitativ, deci ca şi o notă, un <<predictive grade>> care o să le arate inclusiv nota pe care ei o să o aibă la examen la materia respectivă.” În prezent, noua platformă Spark School este finalizată în proporţie de 80% şi de săptămâna aceasta echipa startupului va începe să facă transferul de cursuri. „Noi, ca şi Spark, avem şi IP pe cursurile academice. Avem momentan 33 de cursuri unice, academice, care sunt deja digitalizate. Adică pentru fiecare materie, pentru fiecare an, avem conţinut care este echivalent a 180 de ore de studiu pe care elevul le parcurge în ritm propriu. Iar în plus mai are şi întâlniri cu profesorii”, a precizat Florina Popîrţac. Cum funcţionează însă mai exact platforma Spark School? „Fiecare curs, la fiecare subiect, are un design construit care este corelat cu neuroştiinţa – cum învaţă un elev –, şi este împărţit în patru etape. Prima este partea de explorare, în care elevul trebuie să facă o activitate în locaţia în care este, să descopere ceva despre acel subiect, după care vine partea de învăţare despre subiectul respectiv. Apoi vine partea practică, unde sunt foarte multe activităţi interactive, flashcards, matching, în care el se joacă. Practic se joacă cu cunoştinţele pe care le-a acumulat şi le pune în practică şi le aprofundează. Iar partea finală este partea de teste, «assignmenturi» în care verifică cât de a bine înţeles. Şi atunci poate să vadă automat un răspuns, este la 70% din 100%. Poate să revină exact acolo unde mai are nevoie să acumuleze sau să aprofundeze materia respectivă”, a explicat ea. Pe lângă componenta online, Spark School va avea în curând şi componenta offline, care va presupune ca elevii să se întâlnească în huburi dedicate, precum spaţii de co-working, dar şi în şcoli fizice partenere, unde vor asista la clasele profesorilor. „În Muntenegru am semnat deja în urmă cu câteva zile parteneriatul cu o primă şcoală care va fi şi hubul nostru de acolo, şi Italia. Şi ne uităm la Marea Britanie şi Germania, unde partea de home-school este foarte dezvoltată”, a subliniat Florina Popîrţac. Spark School este acreditată internaţional şi funcţionează pe modelul britanic (Cambridge), examenele de la final numindu-se IGCSE (International General Certificate of Secondary Education), respectiv A-level (Advanced level) necesar pentru intrarea la universitate. „Noi practic am digitalizat tot acest conţinut pentru prima dată. Suntem prima şcoală din lume care digitalizează acest conţinut, care este al examenelor cele mai recunoscute din lume”, a punctat Ruxandra Mercea. „Momentan, în Spark avem doar elevii de liceu, adică începând cu 13-14 ani până la 18-19 ani, dar bineînţeles că A-levelurile poţi să le facă şi adulţii, adică dacă eşti la 22 de ani şi vrei să îţi dai un anumit A-level care să te ajute să intri la o anumită universitate sau vrei să îţi faci parte de upskilling, reskilling, poţi să faci asta”, a completat Florina Popîrţac. Majoritatea profesorilor din cadrul Spark School sunt din străinătate – India, Anglia, Irlanda, Scoţia şi România, aceştia fiind specializaţi pe curriculumul internaţional. În ceea ce priveşte costurile pentru elevi, acestea pornesc de la 400 euro per curs şi ajung până la 1.900 euro per curs cu profesor. În cazul în care elevii aleg să fie full-time la şcoală şi nu aleg doar un singur curs, taxa de şcolarizare pe an se situează între 4.900 euro şi 5.900 euro în funcţie de nivelul de şcolarizare – primii doi ani de liceu sau ultimii doi.

    În plus, startupul are şi o a treia modalitate de monetizare, prin care vizează atragerea de şcoli ca membre ale Spark School, unde taxa de membru va fi de 500 de euro per an per şcoală.

    „În viitor o să putem înrola pe platformă şi şcoli. Produsul Spark este disponibil full-time, adică pentru elevii care nu mai vor să mai înveţe la altă şcoală, dar şi part-time, adică un elev care este la o altă şcoală fizică, dar doreşte să îşi aleagă anumite materii care la şcoală respectivă nu sunt disponibile. Iar aici elevii pot să vină ca persoană fizică, adică familia poate să vină să-şi ia un extra subiect de la noi, nu ştiu, business. Poate într-un liceu clasic nu poţi să studiezi business. Sau dacă vrei să dai la medicină, vrei extra suport pe biologie şi chimie, poţi să-ţi iei din Spark School evaluările. Dar şi şcolile pot să vină pe noua platformă să înroleze o clasă întreagă pentru o anumită materie la care nu au profesor. Iar aceste lucru va permite o scalare mult mai puternică pentru că o să putem să înrolăm direct un liceu de la altă şcoală, ceea ce înseamnă o creştere cu 200 de elevi. Avem deja 3 şcoli pilot care vor să se înroleze pe platformă noastră”, a punctat CEO-ul Spark School. „Practic asta este una din componentele pe care le vom dezvolta. Avem componenta de liceu, part-time, full-time sau doar achiziţia unui curs. Iar a doua componentă va fi cea de marketplace pentru şcoli, pentru licee, atât de stat, cât şi private din lumea largă, sub forma unei taxe de membru o dată pe an. Şi şcoala îşi va putea înrola toţi adolescenţii în Spark”, a adăugat Ruxandra Mercea. Echipa Spark School are în derulare o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro, bani care să ajute startupul să îşi finalizeze platforma şi să crească în decurs de un an numărul de elevi la 325, majorându-şi astfel implicit şi veniturile anuale recurente la 1,3 milioane de euro. În prezent, Spark School are venituri anuale recurente de circa 300.000 euro. „Obiectivele pentru această rundă de finanţare sunt să ajungem la numărul de 325 de elevi, full-time şi part-time, să avem un ARR (venit anual recurent – n. red.) de 1,3 milioane de euro, în acest moment este 300.000 de euro, şi să ne dezvoltăm în cele 11 ţări, unde deja avem elevi şi unde ştim că este piaţa interesată de ceea ce oferim noi. Şi tot ca obiectiv este şi finalizarea platformei, prima etapă, şi dezvoltarea ulterioară prin integrarea tehnologiei de inteligenţă artificială“, a spus Ruxandra Mercea. Actuala rundă de finanţare de peste 700.000 euro va fi utilizată pentru dezvoltarea produsului tehnologic, crearea de conţinut împreună cu parteneri şi pentru zona de marketing şi vânzări. „Produsul nostru are două direcţii. Avem IP tehnologic, unde dorim să introducem şi partea de AI, ca să automatizăm mai mult procesele pe care le avem, dar şi să arătăm elevilor, care este cariera cea mai potrivită pentru ei. AI-ul va analiza foarte mult ce le place să înveţe, unde petrec cel mai mult timp şi le va construi automat un profil cu o carieră viitoare care se potriveşte cu pasiunile şi abilităţile pe care le au. Asta este următoarea etapă pe care vrem să o introducem pe platformă. Apoi mai sunt anumite cursuri pe care vrem să le dezvoltăm, iar la partea de co-curiculă o să lucrăm pe share revenue model. O să lăsăm creatorii de conţinut, unii dintre cei mai buni creatori de conţinut, să intre pe platforma noastră şi să creeze cursuri.”, a precizat Florina Popîrţac 

     

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Ruxandra Mercea, fondatoare şi head of school în cadrul Spark School, şi Florina Popîrţac, cofondatoare şi CEO al Spark School

    Ce fac? Dezvoltă o platformă educaţională online menită să funcţioneze ca un liceu hibrid internaţional. Startupul a atras o rundă de finanţare în valoarea totală de peste 700.000 de euro.

     

    Rubrica „Sfatul expertului”

    Monica Stătescu, partener la Filip & Company

    Perioadă de expectativă pe zona investiţiilor în startupuri tech.

    „Noi vedem că este o perioadă oarecum de expectativă. Nu spunem neapărat că nu există discuţii şi iniţiative care se întâmplă în spatele cortinei, să spunem, însă pare un pic mai dificil să se concretizeze efectiv. Cred că este o perioadă în care toată lumea aşteptă să se aşeze cumva lucrurile. În acelaşi timp, apar şi oportunităţi de investiţii care înainte prezentau un interes mai scăzut. Au mai crescut dobânzile, deci există şi investitori care poate că s-ar fi dus în zona de venture capital, dar găsesc acum nişte oportunităţi de investiţie care par mai sigure. Zona aceasta de investiţii în startupuri este o zonă de risc, iar atunci când este o perioadă un pic mai tulbure, nu te duci chiar în zona cea mai riscantă a investiţiilor, încerci să te plasezi un pic mai conservator.“

     

    Rubrica „Start-up Boost”

     

    Ana Creţu, start-up programs coordinator, BCR, şi Anca Luca, community manager, InnovX-BCR.

    Miza organizării evenimentului Elevator Pitch, în care startupurile îşi prezintă ideile în doar 60 de secunde în faţa liderilor din business

    Ana Creţu: „Mi se pare că astăzi cele 6 săptămâni de bootcamp chiar s-au văzut. Deci perioada de preaccelerare se vede de fiecare dată, toată munca, şi împreună cu startupuri, dar şi împreună cu corporaţiile care sunt prezente, inclusiv cu colegii noştri din Banca Comercială Română. Aceste eforturi se văd pentru că dacă n-ar fi ele, nu am avea structură şi nu am reuşi cumva să dezvoltăm legături între lumea startupurilor şi lumea corporaţiilor. Şi dacă noi ne-am propus ca împreună să lucrăm şi să facem lucruri mai departe, prima dată este important să încercăm să ne înţelegem, să vorbim aceeaşi limbă.“

    Anca Luca: „Organizăm acest eveniment pe de-o parte ca să facem aceste legături între ce înseamnă preaccelerarea şi deci zona aceasta de educaţie care se întâmplă intensiv timp de 6 săptămâni şi apoi expunerea startupului şi crearea unei vizibilităţi cât mai mari. Deci încercăm efectiv să punem reflectoarele pe finalişti pentru că este meritul lor să fie prezenţi la astfel de evenimente. Deci acesta ar fi un aspect. Un alt aspect este găsirea acestui limbaj comun. Deci acum începem efectiv să vorbim uşor, uşor aceeaşi limbă şi să vedem cum anume putem să facem să se întâmple această colaborare. Dincolo de exerciţiu în sine, foarte multe startupuri şi fondatori se vor întâlni cu situaţia asta, când li se va spune: «n-am timp foarte mult, dar dacă în două minute, uite, până ajung la maşină, poţi să îmi explici rapid cu ce te ocupi, poate stăm de vorbă.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Cu ce se ocupă acum omul care a lucrat timp de 30 ani în cele mai importante companii din mai multe domenii din România

    După o vastă experienţă de 30 de ani în corporaţii active în diferite industrii – de la domeniul alimentar şi până la cel de petrol şi gaze – Jaco Fox, un expat de origine olandeză venit pe poziţia de director de inovaţie şi digitalizare în cadrul OMV-Petrom în 2017, a decis să renunţe la viaţa de manager în multinaţionale şi să intre în lumea startupurilor cu un proiect propriu în educaţie. Lansată în toamna anului trecut pe plan local, după o investiţie iniţială de 350.000 euro, platforma eQualifai le oferă elevilor posibilitatea de a-şi găsi meditatorul potrivit, viziunea lui Jaco Fok fiind ca platforma să fie disponibilă la nivel global, astfel încât utilizatorii să poată avea acces şi la profesori din străinătate. Primele ţări vizate pentru extindere sunt Ucraina şi Kenya, printr-un model de franciză.

     

    Până la sfârşitul anului, dorim să avem aproximativ 1.000 de elevi care să folosească constant platforma şi aproximativ două sau trei francize. Şi asta înseamnă că, până la sfârşitul anului, vom ajunge la pragul de rentabilitate, vom supravieţui ca afacere. Deci, în acest moment, suntem în proces de dezvoltare şi este o etapă foarte interesantă, mai ales după o carieră confortabilă de 30 de ani în lumea corporatistă“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Jaco Fok, fondator şi CEO al eQualifai. El a pornit proiectul încă de la începutul lui 2022 cu o primă versiune, însă în vară a refăcut platforma de la zero din feedbackul primit până atunci de la elevi, părinţi şi profesori, şi a lansat o nouă versiune în format MVP (Minimum Viable Product) în octombrie.

    De unde a apărut însă ideea dezvoltării unei platforme online de educaţie după o lungă carieră în corporaţii? „Am văzut şapte industrii diferite pe parcursul carierei mele, ultima fiind industria de petrol şi gaze. Înainte de asta, am lucrat în industria alimentară, iar anterior am lucrat în consultanţă în domeniul internetului şi în producţia de fibre superrezistente, precum fibrele din vestele antiglonţ. Am lucrat în toate colţurile lumii şi în domenii diferite. Singurul lucru în comun sunt oamenii, iar mie îmi place să îi îndrum, să îi învăţ. Îmi place să lucrez cu oameni şi să îi văd crescând, înflorind şi atingându-şi potenţialul maxim. Nu am lucrat niciodată în domeniul educaţiei, dar mereu am fost interesat de acesta şi de psihologie. Cum îi poţi face pe oameni să se comporte mai bine, să performeze mai bine, să îşi atingă potenţialul maxim? Iar eQualifai va oferi acest lucru. În plus, mai este şi componenta globală. Am călătorit foarte mult şi am fost în aproape pe toate continentele lumii. Este fascinant să vezi atâtea culturi şi să observi câţi oameni doresc să se dezvolte, dar, din păcate, nu întotdeauna au acces suficient la o educaţie de calitate. Consider că, dacă ar fi să dau ceva înapoi acestei lumi, ar fi să ajut oamenii să se dezvolte la adevăratul lor potenţial. Aceasta este motivaţia mea pentru proiectul eQualifai“, a explicat Jaco Fok.

    În prezent, prin intermediul platformei eQualifai, elevii pot găsi profesori pentru a-şi aprofunda cunoştinţele la diferite materii sau pentru a învăţa despre un domeniu nou. Pe platformă sunt afişaţi în prezent peste 140 de profesori, de la matematică, informatică, limba română şi engleză, până la teatru, muzică şi design. „Avem aproximativ 700 de meditatori înregistraţi pe platformă, dar au fost verificaţi aproximativ 150, care sunt acum sunt vizibili pe platformă.” Momentan, eQualifai funcţionează ca un marketplace în care elevii îşi pot găsi profesorul potrivit pentru domeniul care îi interesează, orele de meditaţie având loc online prin alte soluţii sau offline. În curând însă, start-upul va lansa o funcţionalitate nouă în care se vor putea face grupuri de studiu direct în platformă care va fi integrată cu aplicaţia Zoom. De asemenea, peste două luni, eQualifai va începe să monetizeze, percepând un comision de 15% din tariful stabilit de fiecare profesor înregistrat în parte. Practic, din suma plătită în platforma de elev, 85% va merge către profesor, iar 15% către eQualifai. Acum, utilizarea platformei este complet gratuită.

    Pe lângă introducerea funcţionalităţii de plată în platformă, start-up-ul lucrează şi la dezvoltarea unei funcţii care să facă „matchmaking” între elevi şi profesori pe baza unui test de personalitate. „Una dintre funcţionalităţile pe care dorim să le implementăm, nu chiar acum pentru că trebuie să începem într-un mod simplu, dar în a doua jumătate a anului vom introduce un scurt test de personalitate. Astfel, atât elevul, cât şi meditatorul vor completa teste de personalitate şi apoi vom lucra împreună cu psihologul care ne-a furnizat un algoritm pentru a face potrivirea, astfel încât utilizatorii să poată alege în funcţie de materie, tarif, dar şi de potrivirea de caracter”, a punctat el. Echipa eQualifai se adresează acum în principal elevilor de liceu, însă odată cu adăugarea mai multor domenii şi profesori, start-up-ul se va extinde treptat şi către studenţi, dar şi către elevii din clasele gimnaziale şi chiar primare, dar şi către adulţi care vor să studieze anumite domenii pe cont propriu. De asemenea, start-up-ul vrea să se extindă şi la nivel geografic printr-un model de franciză,. Primele pieţe externe pe care va intra eQualify din acest an sunt Ucraina şi Kenya. „Începem în România pentru că există o mare nevoie în România, meditaţiile sunt cu adevărat necesare, educaţia are nevoie de îmbunătăţiri. Dar vom merge şi în afara României. Următoarea ţară va fi Ucraina, deoarece am mulţi prieteni şi familie acolo. Jumătate din echipa mea este în Ucraina şi următoarea ţară va fi Kenya din motivele călătoriilor mele frecvente acolo. Am un apartament acolo, aşa că am şi prieteni şi cunoştinţe acolo şi unul dintre ei m-a întrebat dacă poate folosi platforma pentru a-şi deschide propriul business acolo.” Începând din 2024, startupul va viza extinderea şi pe alte pieţe şi continente. „Obiectivele noastre pentru anul viitor includ cu siguranţă mult mai multe ţări pentru extindere. Cred că strategia de franciză va fi foarte importantă şi, odată ce acest lucru va începe, nu există limită pentru numărul de ţări în care se poate ajunge. Ambiţia noastră este de a acoperi Europa relativ rapid şi de a merge în Africa de Est, în special în Kenya, Tanzania şi Uganda şi în zona Etiopiei. Apoi, să vedem cât de departe putem ajunge în Europa de Est, până în Georgia. De asemenea, ne dorim să ajungem în America de Sud. Intenţionez să petrec câteva luni în America de Sud în curând, doar pentru a explora zona, începând din Argentina. Cultura din America de Sud este mai apropiată de Europa decât cea din America de Nord.”   

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Jaco Fok, fondator şi CEO al eQualifai

    Ce face? A dezvoltat o platformă educaţională prin intermediul căreia elevii îşi pot găsi meditatorul potrivit.

    „Până la sfârşitul anului, dorim să avem aproximativ 1.000 de elevi care să folosească constant platforma şi aproximativ două sau trei francize. Şi asta înseamnă că, până la sfârşitul anului, vom ajunge la pragul de rentabilitate, vom supravieţui ca afacere. Deci, în acest moment, suntem în proces de dezvoltare şi este o etapă foarte interesantă, mai ales după o carieră confortabilă de 30 de ani în lumea corporatistă.“

    2. Theodor Diaconu, CEO al Cult of Coders şi fondator al Blueprint AI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie bazată pe tehnologia inteligenţei artificiale care ajută programatorii să creeze aplicaţii software mult mai rapid, în mod automat, scutindu-i astfel de multe ore de muncă.

    „Începem să luăm feedback de săptămâna viitoare ca să înţelegem mai bine nevoile pieţei şi nevoile programatorilor, dar tot din targetul nostru sunt şi agenţiile software care vor să facă pitch-uri rapide pentru clienţi şi în loc să se ducă cu o prezentare, se pot duce cu începutul unei aplicaţii aproape gata făcute. Vom începe să şi monetizăm în următoarele săptămâni şi ne-am propus să generăm circa 1.000 de aplicaţii anul acesta.”

    Rubrica „Start-up Update”

    Evelina Necula, cofondatoare a Kinderpedia – platformă de comunicare şi management pentru grădiniţe şi şcoli.

    Ce e nou? Startupul local edtech are în plan să-şi tripleze în acest an veniturile, pe fondul expansiunii globale a bazei de clienţi.

    „Vrem să creştem în România, în Emirate, în Portugalia. Suntem deschişi către parteneriate de distribuţie şi către alte pieţe şi, evident, şi către cererile care vin din alte pieţe pentru Kinderpedia şi ne propunem să ne creştem veniturile de trei ori anul acesta. Principalul nostru subiect de interes pentru 2023, cum spuneam, este în Emiratele Arabe Unite, unde am descoperit această potrivire foarte bună a produsului nostru pe nevoile şi pe dinamismul acelei pieţe. Totodată, continuăm să creştem în Portugalia, unde avem deja o echipă stabilită, avem un istoric de succes cu şcolile cu care lucrăm acolo şi premisele ca piaţa aceea să se dezvolte în continuare, pentru că, de asemenea, din perspectiva educaţiei, este o piaţă dinamică şi promiţătoare.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Alex Milcev – partener în cadrul EY, şi Cosmin Drăgoi – partener în cadrul Energy Capital – fond de investiţii de capital de risc aflat în curs de înfiinţare.

    România a devenit în ultimii ani o jurisdicţie foarte interesantă şi competitivă din punctul de vedere al companiilor holding.

    Alex Milcev: „Domeniile fiscal şi juridic, care probabil nu sunt domenii foarte glorioase sau foarte interesante, dar sunt vitale şi necesare pentru a avea succes în orice afacere şi de aceea fondurile de capital de risc întotdeauna sunt foarte atente la aceste detalii – cum să investeşti, care e forma juridică a societăţii, ce fel de scutiri sau facilităţi fiscale poţi să ai, de pildă, companii de holding care oferă scutire de impozit pe dividende şi câştiguri de capital, ceea ce e extrem de important ştiind că fondurile întotdeauna caută o ieşire mai devreme sau mai târziu şi câştiguri de capital neimpozabile, este o atracţie căreia e greu să-i rezişti.“

    Cosmin Drăgoi: „Cadrul nostru legislativ este unul greoi, pe care trebuie să-l înţelegi bine înainte şi trebuie să aibă cine să ghideze prin el, ca să poţi opera fără primejdii deasupra capului, fără o sabie deasupra cablului care să pice oricând. Noi, într-adevăr, ne-am uitat la celelalte fonduri de investiţii active în România şi ne-am uitat direct la zonele în care s-au hotărât să se înfiinţeze şi de ce au făcut chestia asta. Şi cumva, din perspectiva asta de a atrage investitori privaţi, primul lucru pe care trebuie să-l dea investitorilor fondul este încrederea. Iar încrederea asta de unde vine? Încrederea în echipă, că sunt capabili să facă chestia asta. Şi încrederea în instrumentul pe care îl folosesc să respecte fondul de investiţii. Una din reţetele de succes folosite până acum de cam toţi managerii de VC a fost să seteze fondul într-o ţară cu track record, cu tradiţie în zona asta şi cea mai de tradiţie ţară în zona asta de management de fonduri de VC este Luxemburg. Aşadar, cumva acesta a fost şi motivul pentru care am ales ţara asta ca şi destinaţie pentru înfiinţare a fondului de VC, pentru că îţi oferă încrederea că acel fond va funcţiona după un set de reguli predefinite, testate, rodate şi care pot asigura încredere investitorului că partenerii din fondul respectiv nu pleacă în vacanţă cu banii.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea startup-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de startupuri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de startup tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Un tânăr român a dezvoltat o aplicaţie care rezolvă unele dintre cele mai mari probleme pe care le are o afacere care este la început de drum şi care îi ajută pe antreprenori să economisească mii de euro

    Multe start-up-uri de tehnologie, şi nu numai, nu pun în prim-plan aspectele juridice atunci când pornesc efectiv proiectul, iar pe măsură ce se dezvoltă businessul încep să se lovească de o serie de provocări pe zona aceasta. Vasile Ţiple, fostul director juridic global al UiPath, s-a gândit să rezolve însă această problemă, atât pentru start-up-uri, cât şi pentru companii mai mari, şi a dezvoltat o platformă ce funcţionează ca o soluţie all-in-one pentru toate activităţile de natură juridică pe care trebuie să le facă o firmă. 

    Această platformă, din punctul meu de vedere, este un câştig enorm pentru start-up-uri pentru că le rezolvă problemele din prima zi în care şi-au făcut un cont. Pot economisi mii de euro şi, în primul rând, cel mai important, mai mult decât banii, este timpul pe care îl economisesc şi faptul că ei nu o să mai repete greşelile pe care orice start-up în prezent le repetă, în sensul în care îşi ţin documentele pe tot felul de platforme în cloud în mod fragmentat, pierzând contractele pe e-mail ş.a.m.d. fiindcă nu există o supraveghere a întregului proces de contractare”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal.

    El a pornit proiectul la începutul acestui an alături de Alexandru Căciulescu, profesionist în inginerie şi cercetător cu experienţă în companii de top precum UiPath şi J.P. Morgan; Alexandru Tătăran, ce are experienţă de peste un deceniu în a ajuta liderii de piaţă să-şi construiască avantaje competitive prin tehnologii de ultimă oră şi Ioana Teleanu,  profesionist UX cu experienţă în companii mari precum UiPath şi ING Bank, oferind şi consultanţă şi design pentru start-up-uri aflate la început de drum.

    „Goodlegal s-a născut din dorinţa de a rezolva o frustrare personală în legătură cu infrastructura juridică a unei companii, cum o numesc eu. Ideea a avut două origini istorice, aş putea spune. Prima oară în 2016, când eram la UiPath şi încercam să pun la punct infrastructura juridică a companiei şi nu exista un tool cu care să fac treaba asta şi atunci a trebuit să improvizez – am folosit pentru semnături electronice DocuSign pentru anumite contacte cu restul echipelor din companie şi alte platforme pentru că UiPath începuse deja să devină o companie globală. Procesul a fost foarte fragmentat şi a fost nevoie de multă improvizaţie şi mult timp investit în acest demers. Şi surpriza cea mai mare a fost după ce am plecat din UiPath şi am început să ofer sfaturi start-up-urilor. Atunci am observat că efectiv trebuia să încep acelaşi proces de la zero în legătură cu template-urile, toolurile pe care trebuia să le folosească compania. Adică efectiv reiei tot procesul de la zero, reinventezi de fiecare dată roata, ceea ce mi se pare o nebunie, şi atunci aşa s-a cristalizat ideea de Goodlegal“, a povestit Vasile Ţiple.

    Ce face însă Goodlegal? Platforma le permite companiilor să colaboreze uşor, atât intern, cât şi extern cu partenerii lor contractuali, punându-le la dispoziţie diverse funcţionalităţi – de la generarea de documente, inclusiv asamblarea lor prin drag and drop, până la documente juridice standard, editor şi analiză de text juridic, semnătură electronică, funcţionalităţi de automatizare şi integrări, prin care orice companie poate obţine o conformitate legală solidă şi cadrul juridic operaţional în cel mai scurt timp.

    „Din momentul în care ţi-ai făcut cont, ai acces direct la tot ce-ţi oferă platforma, de la management de documente pentru tot ce ai în legătură cu documentele – workflow automation, approval flow, editor pentru documente, semnătură electronică, deci totul sub acelaşi acoperiş, lucru pe care nici în 2016, dar nici acum nu-l găseşti. Mai mulţi fondatori dintr-un start-up sau un director juridic trebuie efectiv să se uite la o mie de alte tooluri de pe piaţă ca să îşi rezolve problemele juridice din punct de vedere operaţional, adică încă nu există acea platformă uşor de înţeles pe care sperăm că o aducem noi acum pe piaţă cu Goodlegal“, a explicat Vasile Ţiple.

    Platforma Goodlegal a fost lansată la nivel internaţional, însă în prima fază start-up-ul se va axa pe pieţele din SUA şi Europa. Odată cu lansarea oficială, start-up-ul a anunţat şi obţinerea unei investiţii de tip pre-seed în valoare de 1,2 milioane de euro de la primii investitori ai uncornului românesc UiPath – Earlybird Digital East Fund, care a condus runda de finanţare, Credo Ventures, Daniel Dines, şi Underline Ventures – cel mai nou fond de investiţii în tehnologie din România, proiectul Goodlegal fiind evaluat la câteva milioane de dolari.  

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Vasile Ţiple, fondator al Goodlegal şi fost director juridic global al UiPath

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care şi-a propus să ajute companiile să îşi digitalizeze şi gestioneze dintr-un singur loc activităţile juridice.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Natalia Lepădatu, cofondatoare DigiSinergy – soluţii software pentru automatizarea proceselor de business ale IMM-urilor.

    Ce e nou? Compania locală estimează că va încheia anul acesta cu o creştere de 60% a cifrei de afaceri faţă de 2021 – primul an de funcţionare al său. Compania DigiSinergy a fost înfiinţată în iunie anul trecut, ca parte din grupul Producton, iar până acum a investit în dezvoltarea unei suite de produse menite să automatizeze procesele de business din cadrul IMM-urilor, cea mai recentă fiind soluţia de tip ERP-CRM numită Dynamic Sales pentru care a alocat în total resurse de 600.000 euro anul acesta.

    „Noutatea anului pentru noi este o soluţie de tip cloud privat, bazată pe tehnologie RPA (Robotic Process Automation – n. red.) şi inteligenţă artificială de tip ERP-CRM care înglobează întreaga suită pe care noi o furnizăm într-o singură umbrelă, astfel încât, în momentul în care mergem la un client să instalăm soluţiile de digitalizare, să putem să oferim fiecare părticică şi fiecare pas din procesul necesar de digitalizare.“

    2. Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO al Adservio – platformă educaţională

    Ce e nou? Compania are ca obiectiv pentru anul 2023 dublarea cifrei de afaceri  şi extinderea activităţii pe noi pieţe externe, primele ţări vizate fiind din regiunea Europei de Est, dar şi din zona Benelux – Belgia, Olanda şi Luxemburg. Anul trecut, Adservio Social Inovation SRL a avut o cifră de afaceri de aproape 4,5 milioane lei, de 2,5 ori mai mare faţă de 2020, când businessul companiei a scăzut pe fondul izbucnirii pandemiei.

    „Anul acesta sperăm să avem o creştere a cifrei de afaceri de 30% faţă de anul precedent şi pentru anul următor avem un obiectiv mai ambiţios, anume să dublăm cifra de afaceri pe care am avut-o în acest an. De asemenea, în 2023 ne dorim să accelerăm extinderea internaţională şi avem câteva ţări din regiune, din zona noastră, pe care le monitorizăm şi sunt şi câteva ţări din vest, din zona Benelux, cu care avem deja discuţii.“

    3. Invitat: Alin Breabăn, cofondator, Vestinda – plaformă de management al investiţiilor în crypto.

    Ce e nou? Start-up-ul local vrea ca începând de anul viitor să facă demersurile necesare pentru pregătirea intrării pe piaţa din SUA, acum acesta concentrându-se în principal pe ţările din Europa şi pe Turcia. În ultimele şase luni, platforma a reuşit să atragă tot mai mulţi utilizatori, ajungând în prezent la peste 1.600 de conturi înregistrate, dintre care o parte sunt şi plătite, start-up-ul începând să monetizeze astfel din luna octombrie.

    „Ca şi strategie de go-to-market, noi acum ne concentrăm foarte mult pe Europa, plus Turcia şi vrem să facem în următoarele 3-4 luni scalarea unui model care în România funcţionează şi abia după aceea să ne ducem concret pe alte pieţe. Fiecare continent şi fiecare ţară, fiecare jurisdicţie, are nevoie de anumite lucruri la care trebuie să fii foarte atent şi vrem să facem un «due diligence» foarte, foarte bun pentru SUA, aşa cum am făcut şi pentru Europa, iar în primele trei luni din anul următor asta vom face. Evident că fiind o platformă globală, avem utilizatori care vin din mai multe locuri, însă când dedici mai mult timp pe o piaţă anume, o înţelegi, te duci să vorbeşti cu oamenii de acolo, lucrurile funcţionează mult mai bine.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Era digitală a avocaturii: avocatul online a devenit realitate. Cum funcţionează acesta?

    Odată cu valul de digitalizare accelerată dictată de pandemie şi susţinută şi ulterior, pe piaţa autohtonă au început să apară primele platforme online ce îşi propun să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Una dintre acestea este NewLaw.ro, platforma fiind lansată recent în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 DE euro, iar investiţiile continuă.

    „Filosofia «new law» este foarte îndrăgită de mine personal. De altfel, noi am interacţionat cu ea acum ceva vreme. Cred că era prin 2019 când, într-un proces de rebranding, am adus acest concept în România pentru prima dată. Apoi, pentru că aşa au funcţionat lucrurile, a trebuit să revenim la «old law», cum se spune, făcând o colaborare cu o altă echipă de avocaţi, am revenit la vechea filosofie, dar iată acum, după aproape cinci ani aproape, readucem în prim-plan conceptul de «new law» şi sper ca de acum înainte multă vreme să continuăm în această filosofie”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Ilie, avocat şi fondator al NewLaw.ro. Platforma a fost lansată în luna martie de casa de avocatură NDI Law, care şi-a propus ca în primul an de funcţionare să aducă împreună peste 100 de avocaţi la nivel naţional, în condiţiile în care unul dintre obiectivele platformei este colaborarea la distanţă. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro, sumă ce va fi suplimentată până la peste 80.000 euro pe parcursul acestui an pentru promovarea NewLaw.ro şi a serviciilor juridice oferite prin intermediul său. „Pentru anul curent vom continua să ne autosusţinem din toate punctele de vedere. Nu ne gândim să contractăm o finanţare externă pentru primul an cel puţin. Vom susţine toate costurile intern, în funcţie de evoluţie. În funcţie de cum vor evolua lucrurile, cu siguranţă că va fi nevoie să aducem noi investiţii din ce în ce mai mari. Şi atunci, în măsura în care posibilităţile interne nu ne vor permite, probabil că vom apela şi la surse externe, dar pentru primul an toate costurile ne-am propus să fie susţinute de noi, pentru că credem cu adevărat în acest proiect şi ne dorim să creştem”, a precizat el. Într-o săptămână de la lansare, pe platformă s-au înregistrat circa 20 de solicitări din partea clienţilor. „Ceea ce noi ne dorim este ca în fiecare judeţ şi în fiecare arie de specialitate să avem un număr de maximum doi, poate cu excepţii trei avocaţi. De aici şi ideea de calitate, nu de cantitate, pentru că fiind mai puţini avocaţi automat şi dorinţa va fi de a livra un serviciu de mai mare calitate. (…) Pentru primul an de funcţionare a platformei ne dorim să creăm o reţea de avocaţi în toată ţara, iar ţinta noastră este de circa 100 de avocaţi“, a spus Bogdan Ilie, precizând că în momentul de faţă sunt 13 avocaţi activi în platformă, iar încă şase solicitări sunt în proces de analiză şi înregistrare pentru că toţi avocaţii sunt atent selectaţi. „Ne dorim ca avocaţii înscrişi în platformă să nu fie arondaţi la mai mult de două arii de specializare. Eu am ferma convingere că un avocat nu poate să facă toate ariile, nu poate să fie bun în toate ariile de activitate ale avocaturii şi atunci fie face drept civil, fie face drept penal. Dacă face drept civil, de asemenea face dreptul familiei şi probabil încă o arie destul de conexă, nu poate să facă cinci domenii de activitate şi să fie bun în toate. Deci încă o dată: nu ne dorim cantitate, ne dorim calitate.“

    Cum funcţionează însă platforma NewLaw.ro? Clienţii care au nevoie de asistenţă juridică intră pe platformă, îşi creează un cont, iar apoi completează un formular cu datele lor de contact şi cu problema pe care o au de rezolvat pe scurt. Odată trimisă solicitarea, aceasta este verificată de administratorul platformei. În cazul în care este nevoie de detalii suplimentare, administratorul le adresează direct clientului, apoi, în momentul în care se concretizează problema ce trebuie rezolvată, domeniul de care ţine şi aria geografică, solicitarea este repartizată unui avocat specializat pe problema respectivă, care preia practic cererea spre soluţionare. „Procesul de evaluare efectivă nu este automatizat. În principiu este filtrat încă de la momentul formulării cererii, dar este filtrat inclusiv prin perspectiva clientului, care de cele mai multe ori nu are pregătire juridică şi atunci este posibil ca problema pe care o are să o încadreze în mod greşit ca arie de specializare. Şi atunci este nevoie de un filtru uman”, a punctat Bogdan Ilie, adăugând că este de asemenea posibilă transmiterea de documente prin intermediul platformei, iar clientul poate discuta cu avocatul în secţiunea de chat. Odată stabilită legătura între client şi avocat, avocatul poate realiza în platformă foarte simplu oferta financiară, contractul de colaborare şi factura, iar clientul poate face plata online.

    „Am automatizat partea de contractare, partea de redactare, partea de întocmire a contractului de asistenţă juridică. La fel, există câmpuri distincte pentru persoane fizice, persoane juridice, unde se introduc doar datele personale ale clientului. Contractul de asistenţă juridică este generat automat, se creează un contract de asistenţă juridică cadru. Ulterior, în funcţie de solicitarea clientului, întocmim o ofertă financiară care ulterior acceptării devine anexă la contract. În oferta financiară este descris obiectul contractului care urmează să fie realizat de către avocat. Avem automatizată şi partea de întocmire a facturii, respectiv de plată printr-un procesator de plăţi”, a menţionat el. Utilizarea NewLaw.ro este gratuită atât pentru clienţi, cât şi pentru avocaţi, platforma percepând un comision doar în momentul în care se semnează contractul de asistenţă juridică şi se acceptă oferta financiară.

    „Din perspectiva veniturilor, lucrurile funcţionează în felul următor: clienţii vin în platformă, li se percepe un onorariu, iar din acel onorariu, un procent de 10% este oprit de către societatea civilă de avocaţi parteneră a platformei. Din procentul de 10%, 2-5% va fi achitat platformei pentru costurile de dezvoltare, costurile de promovare, costurile de dezvoltare ulterioară şi practic în felul acesta ne-am gândit noi să monetizăm, să funcţioneze businessul.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Bogdan Ilie, avocat şi fondator NewLaw.ro

    Ce face? A lansat o platformă online prin care vrea să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Vlad Marincaş, cofondator şi CEO al Aqurate – platformă AI pentru analiza datelor din e-commerce

    Ce e nou? Start-up local şi-a propus să îşi crească anul acesta veniturile recurente de patru-cinci ori, în condiţiile în care va creşte numărul integrărilor cu soluţiile de e-commerce şi va ataca şi pieţe din afara României. În prezent, start-up-ul are în portofoliu câteva zeci de clienţi – magazine online, produsul Aqurate născându-se anul trecut în cadrul companiei InsightOut Analytics din Timişoara.

    „2022 a fost un an foarte bun pentru noi şi vedem o creştere accelerată, vedem un răspuns foarte bun al pieţei din România. Noi suntem un start-up de «high growth» şi avem ambiţii foarte mari: să creştem de patru-cinci ori pe an şi până acum am reuşit să fim în grafic.“

     

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local a atras o nouă finanţare de la Fortech Investments, acesta intrând în business ca acţionar minoritar. Valoarea finanţării nu a fost făcută public, însă per total start-up-ul a atras până în prezent investiţii totale de peste 1,1 milioane de euro. Noua investiţie va fi utilizată pentru intrarea pe piaţa din SUA anul acesta, dar şi pentru consolidarea businessului în România şi în cele două ţări vecine în care activează – Ungaria şi Bulgaria. În prezent, portofoliul easySales numără circa 700 de clienţi, 85% fiind din România.

    „Suntem norocoşi pentru că am fost susţinuţi şi suntem susţinuţi în continuare de o nouă finanţare oferită de la cei de la Fortech Investments, care practic au intrat printr-un pachet minoritar la noi în acţionariat şi ne dorim foarte mult să creştem şi să demonstrăm valoarea care o aducem comercianţilor. “

     

    3. Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful, şi Felix Crişan, partener la Netopia Ventures şi cofondator al Ronin

    Ce e nou? Platforma de recrutare Jobful şi fondul de investiţii de capital de risc Netopia Ventures, două dintre proiectele care au trecut în ultimii ani prin programul de accelerare InnovX-BCR, au planuri de expansiune în 2023.

    Mihai Cepoi: „După trei ani destul de grei de pandemie, de la startul pandemiei încoace, am reuşit să aducem Jobful pe linia de plutire, însemnând aducerea companiei într-o zonă de profitabilitate. Am trecut de partea de break-even, am reuşit să pivotăm modelul astfel încât să putem să comercializăm soluţia nu numai în România, ci şi în afara ţării.“

    Felix Crişan:  „Lucrul important care s-a întâmplat de când s-a terminat programul InnovX-BCR este că
    ne-am uitat mult mai mult la ce paşi sunt necesari pentru organizarea fondului astfel încât să putem să atragem alţi parteneri, deci să aducem fonduri din afară. Aici, bineînţeles că în Europa limited partner-ul cel mai urmărit de toată lumea este European Investment Fund. Dar ne uităm şi în alte direcţii.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Era digitală a avocaturii: avocatul online a devenit realitate. Cum funcţionează acesta?

    Odată cu valul de digitalizare accelerată dictată de pandemie şi susţinută şi ulterior, pe piaţa autohtonă au început să apară primele platforme online ce îşi propun să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Una dintre acestea este NewLaw.ro, platforma fiind lansată recent în urma unei investiţii iniţiale de 50.000 DE euro, iar investiţiile continuă.

    „Filosofia «new law» este foarte îndrăgită de mine personal. De altfel, noi am interacţionat cu ea acum ceva vreme. Cred că era prin 2019 când, într-un proces de rebranding, am adus acest concept în România pentru prima dată. Apoi, pentru că aşa au funcţionat lucrurile, a trebuit să revenim la «old law», cum se spune, făcând o colaborare cu o altă echipă de avocaţi, am revenit la vechea filosofie, dar iată acum, după aproape cinci ani aproape, readucem în prim-plan conceptul de «new law» şi sper ca de acum înainte multă vreme să continuăm în această filosofie”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Bogdan Ilie, avocat şi fondator al NewLaw.ro. Platforma a fost lansată în luna martie de casa de avocatură NDI Law, care şi-a propus ca în primul an de funcţionare să aducă împreună peste 100 de avocaţi la nivel naţional, în condiţiile în care unul dintre obiectivele platformei este colaborarea la distanţă. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro, sumă ce va fi suplimentată până la peste 80.000 euro pe parcursul acestui an pentru promovarea NewLaw.ro şi a serviciilor juridice oferite prin intermediul său. „Pentru anul curent vom continua să ne autosusţinem din toate punctele de vedere. Nu ne gândim să contractăm o finanţare externă pentru primul an cel puţin. Vom susţine toate costurile intern, în funcţie de evoluţie. În funcţie de cum vor evolua lucrurile, cu siguranţă că va fi nevoie să aducem noi investiţii din ce în ce mai mari. Şi atunci, în măsura în care posibilităţile interne nu ne vor permite, probabil că vom apela şi la surse externe, dar pentru primul an toate costurile ne-am propus să fie susţinute de noi, pentru că credem cu adevărat în acest proiect şi ne dorim să creştem”, a precizat el. Într-o săptămână de la lansare, pe platformă s-au înregistrat circa 20 de solicitări din partea clienţilor. „Ceea ce noi ne dorim este ca în fiecare judeţ şi în fiecare arie de specialitate să avem un număr de maximum doi, poate cu excepţii trei avocaţi. De aici şi ideea de calitate, nu de cantitate, pentru că fiind mai puţini avocaţi automat şi dorinţa va fi de a livra un serviciu de mai mare calitate. (…) Pentru primul an de funcţionare a platformei ne dorim să creăm o reţea de avocaţi în toată ţara, iar ţinta noastră este de circa 100 de avocaţi“, a spus Bogdan Ilie, precizând că în momentul de faţă sunt 13 avocaţi activi în platformă, iar încă şase solicitări sunt în proces de analiză şi înregistrare pentru că toţi avocaţii sunt atent selectaţi. „Ne dorim ca avocaţii înscrişi în platformă să nu fie arondaţi la mai mult de două arii de specializare. Eu am ferma convingere că un avocat nu poate să facă toate ariile, nu poate să fie bun în toate ariile de activitate ale avocaturii şi atunci fie face drept civil, fie face drept penal. Dacă face drept civil, de asemenea face dreptul familiei şi probabil încă o arie destul de conexă, nu poate să facă cinci domenii de activitate şi să fie bun în toate. Deci încă o dată: nu ne dorim cantitate, ne dorim calitate.“

    Cum funcţionează însă platforma NewLaw.ro? Clienţii care au nevoie de asistenţă juridică intră pe platformă, îşi creează un cont, iar apoi completează un formular cu datele lor de contact şi cu problema pe care o au de rezolvat pe scurt. Odată trimisă solicitarea, aceasta este verificată de administratorul platformei. În cazul în care este nevoie de detalii suplimentare, administratorul le adresează direct clientului, apoi, în momentul în care se concretizează problema ce trebuie rezolvată, domeniul de care ţine şi aria geografică, solicitarea este repartizată unui avocat specializat pe problema respectivă, care preia practic cererea spre soluţionare. „Procesul de evaluare efectivă nu este automatizat. În principiu este filtrat încă de la momentul formulării cererii, dar este filtrat inclusiv prin perspectiva clientului, care de cele mai multe ori nu are pregătire juridică şi atunci este posibil ca problema pe care o are să o încadreze în mod greşit ca arie de specializare. Şi atunci este nevoie de un filtru uman”, a punctat Bogdan Ilie, adăugând că este de asemenea posibilă transmiterea de documente prin intermediul platformei, iar clientul poate discuta cu avocatul în secţiunea de chat. Odată stabilită legătura între client şi avocat, avocatul poate realiza în platformă foarte simplu oferta financiară, contractul de colaborare şi factura, iar clientul poate face plata online.

    „Am automatizat partea de contractare, partea de redactare, partea de întocmire a contractului de asistenţă juridică. La fel, există câmpuri distincte pentru persoane fizice, persoane juridice, unde se introduc doar datele personale ale clientului. Contractul de asistenţă juridică este generat automat, se creează un contract de asistenţă juridică cadru. Ulterior, în funcţie de solicitarea clientului, întocmim o ofertă financiară care ulterior acceptării devine anexă la contract. În oferta financiară este descris obiectul contractului care urmează să fie realizat de către avocat. Avem automatizată şi partea de întocmire a facturii, respectiv de plată printr-un procesator de plăţi”, a menţionat el. Utilizarea NewLaw.ro este gratuită atât pentru clienţi, cât şi pentru avocaţi, platforma percepând un comision doar în momentul în care se semnează contractul de asistenţă juridică şi se acceptă oferta financiară.

    „Din perspectiva veniturilor, lucrurile funcţionează în felul următor: clienţii vin în platformă, li se percepe un onorariu, iar din acel onorariu, un procent de 10% este oprit de către societatea civilă de avocaţi parteneră a platformei. Din procentul de 10%, 2-5% va fi achitat platformei pentru costurile de dezvoltare, costurile de promovare, costurile de dezvoltare ulterioară şi practic în felul acesta ne-am gândit noi să monetizăm, să funcţioneze businessul.” 

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Bogdan Ilie, avocat şi fondator NewLaw.ro

    Ce face? A lansat o platformă online prin care vrea să digitalizeze relaţia dintre client şi avocat. Investiţia iniţială în dezvoltarea platformei s-a situat la 50.000 euro.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Vlad Marincaş, cofondator şi CEO al Aqurate – platformă AI pentru analiza datelor din e-commerce

    Ce e nou? Start-up local şi-a propus să îşi crească anul acesta veniturile recurente de patru-cinci ori, în condiţiile în care va creşte numărul integrărilor cu soluţiile de e-commerce şi va ataca şi pieţe din afara României. În prezent, start-up-ul are în portofoliu câteva zeci de clienţi – magazine online, produsul Aqurate născându-se anul trecut în cadrul companiei InsightOut Analytics din Timişoara.

    „2022 a fost un an foarte bun pentru noi şi vedem o creştere accelerată, vedem un răspuns foarte bun al pieţei din România. Noi suntem un start-up de «high growth» şi avem ambiţii foarte mari: să creştem de patru-cinci ori pe an şi până acum am reuşit să fim în grafic.“

     

    2. Ciprian Cazacu, cofondator şi CEO easySales – platformă SaaS pentru automatizarea şi centralizarea activităţilor de e-commerce

    Ce e nou? Start-up-ul local a atras o nouă finanţare de la Fortech Investments, acesta intrând în business ca acţionar minoritar. Valoarea finanţării nu a fost făcută public, însă per total start-up-ul a atras până în prezent investiţii totale de peste 1,1 milioane de euro. Noua investiţie va fi utilizată pentru intrarea pe piaţa din SUA anul acesta, dar şi pentru consolidarea businessului în România şi în cele două ţări vecine în care activează – Ungaria şi Bulgaria. În prezent, portofoliul easySales numără circa 700 de clienţi, 85% fiind din România.

    „Suntem norocoşi pentru că am fost susţinuţi şi suntem susţinuţi în continuare de o nouă finanţare oferită de la cei de la Fortech Investments, care practic au intrat printr-un pachet minoritar la noi în acţionariat şi ne dorim foarte mult să creştem şi să demonstrăm valoarea care o aducem comercianţilor. “

     

    3. Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful, şi Felix Crişan, partener la Netopia Ventures şi cofondator al Ronin

    Ce e nou? Platforma de recrutare Jobful şi fondul de investiţii de capital de risc Netopia Ventures, două dintre proiectele care au trecut în ultimii ani prin programul de accelerare InnovX-BCR, au planuri de expansiune în 2023.

    Mihai Cepoi: „După trei ani destul de grei de pandemie, de la startul pandemiei încoace, am reuşit să aducem Jobful pe linia de plutire, însemnând aducerea companiei într-o zonă de profitabilitate. Am trecut de partea de break-even, am reuşit să pivotăm modelul astfel încât să putem să comercializăm soluţia nu numai în România, ci şi în afara ţării.“

    Felix Crişan:  „Lucrul important care s-a întâmplat de când s-a terminat programul InnovX-BCR este că
    ne-am uitat mult mai mult la ce paşi sunt necesari pentru organizarea fondului astfel încât să putem să atragem alţi parteneri, deci să aducem fonduri din afară. Aici, bineînţeles că în Europa limited partner-ul cel mai urmărit de toată lumea este European Investment Fund. Dar ne uităm şi în alte direcţii.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Aplicaţiile, explicate pe limba utilizatorilor

    De cele mai multe ori, atunci când folosim o aplicaţie nouă, fie aplicaţie web, fie aplicaţie mobilă, avem nevoie de un timp în care să o explorăm, să vedem cum funcţionează, şi de multe ori ne-ar fi de folos un ghid, însă nu intruziv, ci exact în momentul în care avem nevoie. O astfel de soluţie software este dezvoltată de un start-up din România, numit Eyelet.io, care ajută practic companiile să îşi educe şi fidelizeze clienţii care folosesc produsele şi serviciile lor în mediul digital prin tururi virtuale interactive, mesaje directe în aplicaţie, chestionare şi multe alte unelte. Portofoliul Eyelet.io numără deja peste 100 de clienţi, din care mai mult de jumătate sunt din SUA, iar start-up-ul vrea să atragă acum o finanţare de peste 500.000 de euro.

     

    Ideea dezvoltării soluţiei Eyelet a pornit în urmă cu circa doi ani, start-up-ul cumpărând o soluţie rudimentară, creată de o companie din Belarus, pe care să construiască actuala platformă. „Am vrut să dezvoltăm noi de la zero soluţia, însă durează extraordinar de mult. Aşa că am cumpărat un produs, l-am îmbunătăţit, am mers cu el la nişte investitori, le-a plăcut ideea –  ne cunoşteau deja – şi am ridicat o finanţare, după care am plătit compania. Practic aşa a fost înţelegerea cu vânzătorii respectivi, să ne aştepte trei luni până plătim. Şi aşa s-a născut Eyelet.io“, a povestit Ionuţ Demian, fondator al Eyelet.io, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Start-up-ul le pune la dispoziţie companiilor o soluţie prin care îi poate ghida pe clienţii lor în cadrul produselor şi serviciilor sale digitale prin diferite metode – tururi interactive, mesaje în aplicaţia web sau mobilă ş.a.m.d. Practic, soluţia Eyelet intervine atunci când utilizatorii unei aplicaţii web sau mobile au nevoie să înveţe cum funcţionează mai exact, ce funcţionalităţi are şi cum le pot folosi concret.

    „Noi le explicăm utilizatorilor clienţilor noştri valoarea produselor pe care ei le vând. Şi facem acest lucru printr-o serie de unelte cum ar fi tururile interactive, mesajele directe în aplicaţie, checklisturi, tot felul de chestionare ş.a.m.d. Din punct de vedere tehnic, soluţia este foarte simplă. Am avut intenţia din ziua zero să fie pentru oameni non-tehnici, pentru oameni de produs, pentru oameni de marketing, oameni care nu au cunoştinţe de programare şi am vrut să eliminăm programatorii din tot procesul de implementare. Odată ce ai adăugat codul în codul de set-up în pagina ta nu mai vezi vreo linie de cod”, a punctat fondatorul Eyelet, dând şi un exemplu concret legat de cum poate fi folosită soluţia.

    „Unul dintre clienţii noştri, Flipsnack.com, un produs extraordinar construit în Oradea, creează reviste digitale. Au o gamă foarte mare de funcţionalităţi în aplicaţia lor şi o bază de clienţi foarte mare. Ce încercăm să facem noi este să-i educăm atât pe clienţii noi, cât şi pe cei vechi despre valoarea care o ar putea s-o aducă businessurilor lor toate funcţionalităţile pe care le au, nu doar un subsegment cu care sunt deja obişnuiţi sau pe care au timp să le vadă.”

    Din portofoliul actual de peste 100 de clienţi ai Eyelet, 60% sunt din SUA, 30% din Canada, Marea Britanie, Germania şi Franţa, iar restul din diferite colţuri ale lumii. În prezent, start-up-ul se află în discuţii pentru atragerea unor clienţi mai mari din zona enterprise, pentru care personalizează soluţia. „Una dintre băncile din România cu care am început să discutăm în direcţia asta are o suită de produse, de la internet banking la soluţii dedicate pentru diferite tipuri de business. Pentru cineva care foloseşte internet bankingul pentru prima oară poate fi foarte dificil să înţeleagă cum faci un transfer sau cum să-ţi extragi un extras de cont sau de card. Ce facem noi? În funcţie de anumite contexte şi anumite informaţii pe care le primim de la utilizator, de exemplu, de pe ce pagină a intrat în pagina x, noi îi dăm seama de intenţia lui, după care noi «îl luăm de mână» şi îi spunem: «Uite, primul pas este să intri în meniu şi să selectezi extras de cont, după care vrei să selectezi data etc.». Şi tot acest lucru se face în interiorul aplicaţiei cu nişte accente pe anumite butoane care sunt destul de subtile. Un lucru de care suntem foarte mândri este că am reuşit să facem lucrul acesta fără să luăm controlul de la utilizatori. Noi suntem acolo să îi ajutăm doar când au nevoie. În rest, îi lăsăm să exploreze aplicaţia aşa cum vrea ei”, a explicat Ionuţ Demian.

    Ce trebuie să facă însă companiile pentru a folosi soluţia Eyelet în aplicaţiile lor web? „Îţi faci contul pe site Eyelet.io, descarci o extensie de browser care funcţionează pe toate browserele, mai puţin Safari pentru că durează mai mult să fim acceptaţi în App Store-ul lor de extensii, dar funcţionează în orice browser şi cu acea extensie practic mapezi interacţiunile care vrei să le ai tu în platforma ta. Poate este vorba de on-boarding, este foarte simplu, cu «point and click» selectezi. Avem o serie de diferite tool-tipuri şi hinturi pe care poţi să le afişezi. Odată ce le-ai salvat, poţi să-l mai testezi de câte ori ai nevoie prin interiorul extensiei, iar când eşti pregătit să îl implementezi efectiv, adaugi un mic cod la tine pe site.” Soluţia Eyelet se poate folosi pe modelul SaaS, abonamentele fiind împărţite în trei pachete: unul de 39 dolari/lună, altul de 99 dolari/lună şi 249 dolari/lună. Fiecare pachet le oferă clienţilor acces la anumite funcţionalităţi din soluţie şi se adresează companiilor care au un număr de utilizatori lunari care se încadrează în anumite limite. Până în prezent, start-up-ul a atras în total 215.000 euro de la investitori de tip „angel“ din România, care şi-au exprimat intenţia de a participa şi la noua rundă de finanţare, Eyelet.io vizând acum atragerea unei investiţii de tip seed de circa 500.000 – 600.000 euro pentru a-şi creşte echipa de programatori şi pentru a-şi crea o forţă de vânzări în America de Nord. „Avem deja o parte din bani de la investitorii iniţiali. Sunt investitori privaţi, angels, cu care am mai lucrat noi în trecut pe diferite proiecte. În plus, în momentul acesta una dintre cele mai avansate discuţii pe care le avem este cu un fond din SUA – practic, este un fond care a pornit din Polonia şi apoi s-a mutat în SUA. Dar, în acelaşi timp, avem câteva discuţii separate, bineînţeles şi cu investitori din România. Încă nu avem nimic definitizat, dar sper să avem veşti bune prin luna august“, a spus fondatorul Eyelet.io. El a explicat că start-up-ul are nevoie de finanţare pentru a putea îmbunătăţi soluţia cu ajutorul unei echipe tehnice mai mare, dar şi pentru a atrage clienţi cu o echipă dedicată de vânzări pe piaţa din America de Nord. „Avem nevoie de ajutor pe partea tehnică, vrem să creştem echipa. În momentul acesta avem trei programatori şi probabil ne mai trebuie încă doi sau trei ca să ţinem pasul cu road map-ul care deja îl avem foarte bine definit pentru următoarele 18 luni. Şi de asemenea avem mare nevoie de o echipă de vânzări. Noi ştim marketing, dar nu şi vânzări pentru că zona de vânzări este total diferită, aşa că vrem să investim într-o echipă de vânzări care să activeze în special în America de Nord.“  

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    Ionuţ Demian, fondator al Eyelet.io.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie ce le permite companiilor să îşi educe şi fidelizeze clienţii care folosesc produsele şi serviciile lor în mediul digital.

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Cătălin Rus, cofondator şi COO al Prime Dash – soluţii de business intelligence pentru IMM-uri.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în discuţii pentru ridicarea unei runde de investiţii de 5 mil. euro la Londra, ca parte a procesului de expansiune al companiei.

    „Suntem în procesul de a ridica o rundă de investiţie din Londra de 5 milioane de euro cu participarea unui fond de investiţii destul de important. Am creat şi nişte conexiuni şi nişte parteneriate cu un fond de investiţii american. Am reuşit să dezvoltăm un produs de originare a creditelor pentru IMM-uri pentru pieţe la care nu ne-am aşteptat. Intrăm acum în zona Orientului Mijlociu, discutăm cu câteva bănci din regiune şi cu câţiva parteneri, retaileri sau branduri globale de retaileri pentru care vom lucra în curând şi care ne va ajuta să atingem nivelul pe care-l dorim de a deveni un unicorn.“

     

    Rubrica „Start-up Boost”

    Martin Medek şi Vit Subert, cofondatori ai Unicorn Attacks –  o organizaţie din Cehia care sprijină corporaţiile şi start-up-urile să colaboreze.

    Cât de importantă este dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri tech în ţările din Europa Centrală şi de Est?

    Vit Subert: „Cred că, în regiunea noastră în ansamblu, există o mare oportunitate, deoarece iniţial eram mai orientaţi către agricultură şi producţie în fabrici, dar există o educaţie destul de bună în rândul personalului tehnic – dezvoltatori, ingineri software, în special în România şi Cehia, care sunt două ţări excepţionale în regiune. Prin urmare, există o mare oportunitate de creştere a start-up-urilor, care vine natural din această zonă, deoarece termenul de start-up a apărut în principal în zona dezvoltării tehnice şi software.“

    Martin Medek: „Cred că suntem într-un moment potrivit şi într-un loc potrivit – vorbesc despre Europa Centrală şi de Est. Viteza schimbării nu va încetini niciodată în regiune sau în lume şi, prin urmare, este un moment bun să fim aici, în această regiune, pentru că există potenţial pentru dezvoltarea de noi companii tehnologice. Cuvântul potrivit, din punctul meu de vedere, este emergent.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • O companie românească pe care au construit-o trei tineri are un cuvânt de spus în viitorul căutărilor. Ce este detectivul digital şi cum a reuşit să convingă mai mulţi investitori să ofere deja milioane de dolari

    A căuta şi a face „research” despre un potenţial nou client, colaborator sau furnizor în ziua de azi mănâncă foarte mult timp, însă noile tehnologii au capacitatea de a simplifica toată această muncă. Aceasta a fost practic ideea unui start-up local, numit Veridion (fost Soleadify), care a primit milioane de dolari ca investiţii pentru a pune pe masă o soluţie software bazată pe AI ce cuprinde baze întregi de date cu informaţii relevante despre companii, astfel încât businessurile să îşi poată găsi furnizorii sau clienţii potriviţi.

    Colectăm date despre companii din surse publice şi din text nestructurat. Cred că de când au apărut ChatGPT şi alte tooluri similare, este mai uşor de înţeles ce facem. Luăm extrem de multe informaţii şi încercăm să ne dăm seama ce e adevărat, care este realitatea curentă versus doar nişte informaţii postate acum trei ani pe internet, le structurăm şi ţinem o bază de date de 70 milioane de companii din toată lumea, pe care le actualizăm în fiecare săptămână în funcţie de ce mai apare nou.

    Practic, noi trebuie să ştim tot ce se întâmplă pe orice profil de social media al unei companii, ce apare în presă, ce se schimbă pe site-ul companiei şi să înţelegem din text complet nestructurat, să ne scoatem informaţii la fel cum ar face cineva «research» despre o companie anume. Doar că datele respective le dăm clienţilor într-o secundă şi nu în câteva zile“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Florin Tufan, cofondator şi CEO al Veridion.

    Start-up-ul, înfiinţat încă în 2019, utilizează tehnologia de inteligenţă artificială pentru a analiza un volum foarte mare de pagini web pe săptămână, cu scopul de a construi şi menţine o bază de date actualizată despre companii la scară globală. Această bază de date poate fi utilizată de companii pentru găsirea de furnizori, modelare de risc, cercetare de piaţă ş.a.m.d. Clienţii ţintă pentru soluţia Veridion sunt companiile din industria financiară, de asigurări, de consultanţă, precum şi din zona de producţie.

    În prezent, start-up-ul are în portofoliu 16 clienţi recurenţi, care plătesc pentru utilizarea soluţiei peste 50.000 euro pe an. În prezent, soluţia Veridion se integrează în platformele de management al riscului folosite în cadrul companiilor mari care le devin clienţi, însă start-up-ul are în plan să lanseze anul acesta şi o suită de produse pentru companiile mai mici, inclusiv o soluţie cu o interfaţă proprie. „Vrem să lansăm o suită de produse self-service pentru companiile mici. Vom avea şi un motor de căutare public atât pentru fonduri mici de investiţie, cât şi pentru companii din afara producătorilor foarte mari, care au nevoie să-şi caute furnizori doar cu o frecvenţă mai mică şi cu o complexitate mai redusă.

    Iar această soluţie va avea o interfaţă proprie şi vom avea şi API-uri pentru companii mici”, a precizat el. Pentru anul acesta, Veridion şi-a propus să îşi tripleze veniturile anuale recurente la peste 3 milioane de euro, menţinând astfel acelaşi ritm accelerat ca şi în 2022. Start-up-ul a atras recent o investiţie de 6 milioane de dolari de la mai multe fonduri de investiţii – LAUNCHub Ventures, OTB Ventures, Underline Ventures, GapMinder Venture Partners şi Day One Capital. „În 2022 am triplat businessul faţă de începutul anului. În enterprise este un pic mai complicat pentru că majoritatea colaborărilor pe termen lung cu companii foarte mari trebuie să înceapă cu un soi de pilot pentru care de obicei iei o sumă foarte mică de bani. Şi atunci noi numărăm doar contractele care ajung la maturitate la un angajament de cel puţin un an, iar noi pe pe acestea le-am triplat. În venit anual facem peste un milion de euro, nu pot să dau cifra exactă, dar este peste. Iar anul acesta am vrea să ne triplăm din nou veniturile.

    Avem deja în tot ce înseamnă «late stage pipeline» clienţi cu care să ne dublăm în următoarele 4 luni, însă vrem să fim foarte conservatori şi să luăm în calcul în economia globală şi contextul acesta macroeconomic care s-ar putea înrăutăţi practic oricând. Şi atunci, fiind conservator, ne propunem măcar măcar să ne triplăm din nou. Iar majo­ritatea diferenţei va veni din munca pe care am făcut-o deja“, a spus Tufan. Legat de runda de finanţare obţinută recent, cofondatorul Veridion a menţionat că întregul proces a durat destul de mult în contextul noilor condiţii de piaţă. Primele discuţii au început în aprilie anul trecut, iar în decembrie s-au finalizat actele aferente. „A durat enorm pentru că ne-am apucat să vorbim cu investitori în momentul în care totul era foarte bine şi efectiv mergea piaţa, creşteau banii în copac şi undeva la câteva săptămâni distanţă peisajul s-a schimbat.

    Noi deja eram în contact cu peste 50 de investitori şi au început să nu ne mai răspundă. Şi am aflat ulterior că ei erau conştienţi de criza care urmează să vină, cu câteva luni înainte să fim cu toţii conştienţi de ea, iar în momentul acela a devenit totul mult mai greu. Toată lumea, pe bună dreptate, a început să-şi facă mult mai bine temele de dinainte şi să ceară interviuri cu clienţii, de exemplu, pentru că intrau într-o logică de recesiune care acum e cât se poate de serioasă, şi anume se gândeau că orice nu este OK în companie va înseamna că tu practic n-o să poţi să treci de criză cu banii pe care îi ai.” În ceea ce priveşte evaluarea companiei, el nu a oferit detalii, însă a precizat că deşi a fost cu 30% mai mică decât şi-ar fi dorit, a fost cu 30% mai mare decât la nivelul pieţei. „Nu pot să zic exact evaluarea, doar că este o rundă normală ca procent din companie la stadiul ăsta. Evaluarea este poate cu 30% mai mică decât ne-am fi propus în condiţii economice normale şi din ce informaţii avem despre ce se întâmplă acum în piaţă, este undeva cu 30% peste. Ca idee, în momentul ăsta în piaţă sau ce am văzut noi în această vară este că ce ni se propunea în special de la investitori din SUA, care sunt mult mai direcţi şi au reacţionat mult mai repede la situaţia economică, evaluările au scăzut de la 50x la 10-15x în SUA.” Echipa şi-a propus să deschidă următoarea rundă de investiţii peste circa un an şi jumătate.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

     

    1. Marius Corîci, cofondator al Hound Bytes

    Ce face? Dezvoltă o platformă de cybersecurity care combină informaţiile despre ameninţări, răspunsul la incidente şi analizele de securitate pentru a ajuta companiile să identifice şi să atenueze proactiv ameninţările cibernetice.

    „În decembrie am înfiinţat firma şi din luna ianuarie a acestui an am pornit activitatea. Practic, avem două luni de activitate. Zicem noi că anul acesta o să fie un an foarte bun pentru noi, în special pentru că am pornit aşa bine. Practic, primul contract semnat a fost cu o firmă din Olanda, deci, putem spune că suntem o companie internaţională. Şi mai avem contracte cu două companii mai mici de pe plan local.“

     

    2. Cristian Mogodici, CEO al ZayaAI

    Ce face? A dezvoltat o soluţie bazată pe inteligenţa artificială care are ca scop îmbunătăţirea şi accelerarea interpretării datelor de imagine pentru a uşura procesul de diagnosticare pentru diferite patologii.

    „Anul acesta avem ca obiectiv să ridicăm o rundă de finanţare pe platforma de crowdfunding Ronin şi avem ca obiectiv să ridicăm o finanţare de minimum 250.000 de euro.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Florin Tufan, cofondator şi CEO al Veridion (fostul Soleadify) – platformă AI cu date relevante despre companii

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să îşi tripleze anul acesta veniturile anuale recurente la peste 3 milioane de euro, menţinând astfel acelaşi ritm accelerat ca şi în 2022. Start-up-ul a atras recent o investiţie de 6 milioane de dolari de la mai multe fonduri de investiţii – LAUNCHub Ventures, OTB Ventures, Underline Ventures, GapMinder Venture Partners şi Day One Capital.

    „În 2022 am triplat businessul faţă de începutul anului. În enterprise este un pic mai complicat pentru că majoritatea colaborărilor pe termen lung cu companii foarte mari trebuie să înceapă cu un soi de pilot pentru care de obicei iei o sumă foarte mică de bani. Şi atunci noi numărăm doar contractele care ajung la maturitate la un angajament de cel puţin un an, iar noi pe pe acestea le-am triplat. În venit anual facem peste un milion de euro, nu pot să dau cifra exactă, dar este peste. Iar anul acesta am vrea să ne triplăm din nou veniturile.”

    Rubrica „Start-up Boost”

    Roxana Popa, director executiv, Asociaţia Proiect Voiajor, şi Anca Luca, community manager, InnovX-BCR

    Platforma de joburi pentru refugiaţii din Ucraina jobs4ukr.com a ajuns la 2.000 de angajatori care au publicat peste 2.800 de joburi

    Roxana Popa: „În prezent sunt peste 133.000 de persoane care au vizitat platforma de peste 700.000 de ori. Avem candidaţi înregistraţi în platformă atât din România, cât şi din alte ţări din Europa, care ating un număr de circa 8.800 de persoane – un număr destul de mare pentru momentul în care suntem. De asemenea, avem peste 2.000 de angajatori care au postat peste 2.800 de joburi în peste 55 de ţări şi 230 de oraşe. Am facilitat 4.300 de interacţiuni între angajatori şi candidaţi şi 600 de colaborări care s-au finalizat cu da din partea ambelor părţi.“

    „Într-un an proiectul a scalat extrem de bine, a crescut organic. Lansarea oficială a fost pe 3 martie 2022. În trei săpătmâni aveam 900 de angajatori în platformă, peste 1.000 de joburi postate de aceste companii şi circa 28.000 de utilizatori unici. Cifrele sunt impresionante. Deci suntem fericiţi cu proiectul, suntem fericiţi de modul în care el a crescut şi de comunităţile pe care am reuşit să le atragem acolo. O altă validare pe care am obţinut-o a fost chiar de la Comisia Europeană care, în august 2022, ne-a anunţat că vom avea un feature în raportul anual al preşedintei Comisiei Europene, ceea ce evident că a fost extraordinar, având în vedere cât de multe astfel de proiecte de dezvoltau în perioada respectivă.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.