BusinessMagazin

Tag: Zegrean

  • Zegrean: După deciziile privind legea Big Brother, un judecător al CC a spus Comisiei Europene că îi este frică să fie judecător la Curte

    ”În ultima vreme, şi asta se întâmplă din vara anului trecut, după ce am început să dăm deciziile acelea cu Big Brother, au fost trei decizii, ieri am dat-o pe ultima, au apărut chiar reprezentanţi ai unor instituţii ale statului sau parlamentari care au făcut acuzaţii deosebit de grave la adresa Curţii, în legătură cu aceste decizii”, a declarat preşedintele CC.

    Potrivit lui Zegrean, aceste acuzaţii sunt ”de natură a pune presiune pe judecătorii Curţii”.

    ”Nu vă ascund că la ultima întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene, cu MCV-ul, unul dintre judecătorii Curţii, dar a fost acceptat de ceilalţi, s-a plâns că se teme, că este prea mare presiunea asupra lui, că îi este frică să fie judecător la Curtea Constituţională. Nu se poate ca de fiecare dată când trebuie să luăm o decizie să apară reprezentanţi ai politicului în gereral sau ai instituţiilor statului, care să ne spună ce avem de făcut şi ce decizie trebuie să dăm în situaţia respectivă şi, mai mult, după aceea să ni se atragă atenţia, într-un fel, că vom da socoteală, că vom fi învinuiţi că dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere”, a declarat Zegrean.

    ”Este regretabil şi ne adresăm prin intermediul dumneavoastră instituţiilor statului, politicienilor, să se abţină de la astfel de comentarii, să nu ne ameninţe. Eu nu mă mai tem, am primit atâtea, în ultimii 25 de ani, încât ce să mai fac eu să mă tem, dar nu este corect”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă există o legătură între situaţia lui Toni Greblă şi deciziile luate de Curtea Constituţională, miercuri, legat de legea Big Brother 2, Zegrean a spus: ”Nu cred şi vreau să cred că este absolut întâmplător”.

    Întrebat dacă el a fost ameninţat, preşedintele Curţii Constituţionale a spus că nu a fost ameninţat personal, ci presiunea a fost asupra instituţiei.

    Despre posibilitatea de a se adresa unor instituţii europene, aşa cum s-a întâmplat în cazul referendumului din 2012, Augustin Zegrean a spus că nu este aceeaşi situaţie.

    ”Nu, nu luăm în calcul aşa ceva, atunci se punea în discuţie desfiinţarea instituţiei, acum nu e cazul. Atunci vroiau să ne ia pe toţi odată, acum văd că ne iau pe rând”, a răspuns râzând Augustin Zegrean.

  • Zegrean: După deciziile privind legea Big Brother, un judecător al CC a spus Comisiei Europene că îi este frică să fie judecător la Curte

    ”În ultima vreme, şi asta se întâmplă din vara anului trecut, după ce am început să dăm deciziile acelea cu Big Brother, au fost trei decizii, ieri am dat-o pe ultima, au apărut chiar reprezentanţi ai unor instituţii ale statului sau parlamentari care au făcut acuzaţii deosebit de grave la adresa Curţii, în legătură cu aceste decizii”, a declarat preşedintele CC.

    Potrivit lui Zegrean, aceste acuzaţii sunt ”de natură a pune presiune pe judecătorii Curţii”.

    ”Nu vă ascund că la ultima întâlnire cu reprezentanţii Comisiei Europene, cu MCV-ul, unul dintre judecătorii Curţii, dar a fost acceptat de ceilalţi, s-a plâns că se teme, că este prea mare presiunea asupra lui, că îi este frică să fie judecător la Curtea Constituţională. Nu se poate ca de fiecare dată când trebuie să luăm o decizie să apară reprezentanţi ai politicului în gereral sau ai instituţiilor statului, care să ne spună ce avem de făcut şi ce decizie trebuie să dăm în situaţia respectivă şi, mai mult, după aceea să ni se atragă atenţia, într-un fel, că vom da socoteală, că vom fi învinuiţi că dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere”, a declarat Zegrean.

    ”Este regretabil şi ne adresăm prin intermediul dumneavoastră instituţiilor statului, politicienilor, să se abţină de la astfel de comentarii, să nu ne ameninţe. Eu nu mă mai tem, am primit atâtea, în ultimii 25 de ani, încât ce să mai fac eu să mă tem, dar nu este corect”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă există o legătură între situaţia lui Toni Greblă şi deciziile luate de Curtea Constituţională, miercuri, legat de legea Big Brother 2, Zegrean a spus: ”Nu cred şi vreau să cred că este absolut întâmplător”.

    Întrebat dacă el a fost ameninţat, preşedintele Curţii Constituţionale a spus că nu a fost ameninţat personal, ci presiunea a fost asupra instituţiei.

    Despre posibilitatea de a se adresa unor instituţii europene, aşa cum s-a întâmplat în cazul referendumului din 2012, Augustin Zegrean a spus că nu este aceeaşi situaţie.

    ”Nu, nu luăm în calcul aşa ceva, atunci se punea în discuţie desfiinţarea instituţiei, acum nu e cazul. Atunci vroiau să ne ia pe toţi odată, acum văd că ne iau pe rând”, a răspuns râzând Augustin Zegrean.

  • Zegrean: Aleşii nu mai pierd mandatele dacă articolul privind incompatibilitatea e neconstituţional

    Augustin Zegrean a fost întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul Curţii Constituţionale, ce se va întâmpla cu procesele aflate pe rolul instanţelor în cazul în care articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 va fi declarat neconstituţional.

    “Ei (aleşii locali – n.r.) câştigă, li se anulează constatarea făcută de ANI. Dacă legea nu mai prevede că ei sunt în incompatibilitate, nu-i mai poate menţine nimeni în incompatibilitate. (…) Nu-şi mai pierd mandat pentru acest motiv”, a spun preşedintele Curţii Constituţionale.

    Curtea Constituţională reia marţi dezbaterile cu privire la articolul din Legea 161/2003 în baza căruia Agenţia Naţională de Integritate i-a declarat incompatibili pe mai mulţi aleşi locali, între care şi pe preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    Judecătorii CC au stabilit repunerea pe rol a cauzei privind acest articol întrucât s-a decis că este nevoie de dezbateri suplimentare. CC a cerut informaţii suplimentare de la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, în procesul de incompatibilitate al primarului din Tuzla.

    Textul de lege dezbătut de judecătorii CC este articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, care prevede că aleşii locali sunt incompatibili dacă ocupă şi funcţii în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau sunt reprezentanţi ai statului în adunările generale ale unor societăţi comerciale de interes naţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003.

    Articolul de lege a fost analizat în 7 octombrie de judecătorii constituţionali, care au amânat atunci până la 3 noiembrie pronunţarea unei soluţii. În 3 noiembrie, CC a stabilit că dezbaterile în acest caz trebuie reluate, motiv pentru care au acordat un nou termen în acest caz pentru marţi.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, în cazul căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009. Constantin Micu a contestat decizia ANI la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea, pe motiv că este neîntemeiată.

    În baza aceluiaşi articol de lege a fost declarat incompatibil şi preşedintele ales Klaus Iohannis, fost primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, iar următorul termen în proces va avea loc în 14 ianuarie 2015.

    În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a anunţat, în şedinţă solemnă, validarea alegerii lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României.

  • Zegrean: Statul de drept s-ar putea deregla dacă la revizuire se umblă doar la unele instituţii

    “Constituţia actuală este gândită pentru acest sistem. Toate instituţiile sunt aranjate pe această Constituţie şi pe acest sistem. Dacă se umblă numai la unele instituţii, s-ar putea să se deregleze rău statul de drept în România”, a spus Augustin Zegrean, înainte de începerea şedinţei Curţii Constituţionale.

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, a declarat, în 21 noiembrie, în faţa membrilor Curţii Constituţionale, după validarea mandatului, că România are o Constiuţie bună, dar este nevoie de o revizuire şi se impun anumite modificări pentru a o aduce în acord cu diverse stări de fapt sau pentru a elimina unele incertitudini.

    “În acest cadru festiv şi în faţa Curţii Constituţionale, daţi-mi voie câteva cuvinte legate de Constituţia României şi preşedintele României: avem o Constituţie care e bună. Este sigur nevoie de o revizuire a Constituţiei, din diferite motive pe care nu vreau să le enumăr acum, dar se impun anumite modificări şi pentru a o aduce în acord cu stări de fapt, dar şi pentru a elimina unele incertitudini”, a spus preşedintele ales.

    Modificarea Constituţiei, inclusiv cu reducerea numărului de parlamentari, poate fi o oportunitate de remodelare a vieţii politice, sociale şi economice, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu aducând România într-un blocaj, a arătat premierul Victor Ponta într-un mesaj transmis luni, la aniversarea a 23 de ani de la aprobarea Constituţiei României.

    În opinia premierului, multiplicarea artificială a crizelor politico-instituţionale din ultimul deceniu a adus România într-un blocaj politic şi instituţional care afectează întreaga societate, iar conflictul instituţional de la nivelul Executivului a degenerat, antrenând întreaga societate, tensiunile dintre diferitele puteri şi autorităţi publice având drept consecinţă dereglarea mecanismului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

    În locul promovării unor forme de echilibrare a puterilor a fost stimulat conflictul instituţional dintre acestea, este opinia premierului.

    “Modificarea Constituţiei este un proiect de care avem nevoie si vizează atât transformări în raporturile dintre instituţiile politice, cât şi întărirea condiţiilor participării cetăţeneşti la luarea deciziilor pe toate nivelurile administraţiei. O discuţie de revizuirea/reformarea Constituţiei este absolut necesară, iar Ziua Constituţiei este cadrul potrivit pentru a reaminti această necesitate, care trebuie să devină o prioritate în anul politic 2015, degrevat de presiuni electorale”, a precizat Ponta.

    El a enumerat, pe scurt, direcţiile revizuirii Constituţiei, cerute de societate şi de evoluţiile ultimilor ani, şi anume definirea clară a puterilor executive şi crearea cadrului pentru o bună colaborare instituţională în interiorul Executivului, asigurarea independenţei justiţiei şi consolidării statului de drept, eliminarea abuzurilor permise în prezent şi protejarea mai bună a cetăţenilor în faţa noilor forme de imixtiune în viaţa privată, dezvoltarea democraţiei participative, care să completeze armonios democraţia reprezentativă, întărirea mecanismelor de dialog între instituţiile politice şi societatea civilă, continuarea descentralizării, inclusiv prin înfiinţarea regiunilor, ca unitate administrativ-teritorială.

    Ponta a mai arătat că revizuirea Constituţiei trebuie, în acelaşi timp, să fie completată de o reformă electorală autentică (printr-un nou Cod Electoral, reducerea numărului de parlamentari şi “revenirea la un sistem electoral corect”), dar şi de o modernizare şi reformare autentică a administraţiei locale (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei).

  • Zegrean: CC a primit o cerere de verificare a modului de organizate a alegerilor în străinătate

    Întrebat dacă CC a primit o sesizare referitoare la ce s-a întâmplat la secţiile de vot din străinătate, Zegrean a spus că a fost trimisă o astfel de sesizare, adresată mai multor instituţii.

    Augustin Zegrean a precizat că în această sesizare nu se cere anularea scrutinului din 2 noiembrie, ci să se verifice modul în care au fost organizate alegerile în străinătate.

    “Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului, să se verifice modul în care au fost organizate alegerile”, a spus Zegrean.

    Întrebat dacă CC va analiza această cerere, Zegrean a spus: “În limita posibilităţilor noastre”.

    Românii din străinătate au ieşit, duminică, în număr record la vot, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe, iar oamenii au protestat faţă de închiderea porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Duminică seară, la închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de ştampilele prea puţine. În cele mai multe secţii cu probleme au fost doar trei-patru ştampile de vot. Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Duminică după-amiază, Biroul Electoral al secţiilor de votare din străinătate a decis ca declaraţia să poată fi completată şi în afara secţiilor de vot, fapt ce a mai fluidizat procesul de vot, potrivit MAE.

    Premierul Victor Ponta a anunţat că Biroul Electoral Central va dispune, marţi, o serie de măsuri, care vor viza eventuala creştere a numărului cabinelor de vot şi suplimentarea personalului din secţiile de vot şi consulate.

    Ponta a susţinut că procedura de vot “antifraudă”, care presupune completarea tuturor datelor şi un timp mediu de 6-7 minute, este cea care a îngreunat votul pe finalul zilei în oraşe precum Paris, Londra, Munchen, Berlin, Viena şi în unele secţii din Republica Moldova.

    Premierul a mai anunţat că ambasadorii şi consulii României, precum şi preşedinţii secţilor de votare din Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria şi Moldova vor fi convocaţi vineri la Bucureşti, pentru un instructaj legat de noile decizii ale BEC, pentru turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

     

  • Zegrean: Alegerile prezidenţiale vor avea loc indiferent ce decide astăzi Curtea Constituţională legat de OUG 45

    ”Alegerile prezidenţiale vor avea loc indiferent ce decide Curtea Constituţională astăzi”, a spus Zegrean.

    Liberalii anunţau pe 21 august că le-a fost admisă de Curtea de Apel Bucureşti solicitarea depusă în numele PNL de preşedintele partidului, Klaus Iohannis, privind sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu ordonanţa de urgenţă care modifică legea de organizare a alegerilor prezidenţiale.

    Liberalii precizau că, din punctul lor de vedere, “există serioase suspiciuni că modificările adoptate prin OUG 45/2014 favorizează frauda electorală”.

    La începutul lunii iunie, Klaus Iohannis, în numele PNL, a dat în judecată Guvernul solicitând anularea Ordonanţei de urgenţă 45 din 2014, care modifică legislaţia privind organizarea alegerilor prezidenţiale, arătând că aceste modificări ar duce la o fraudă electorală masivă, favorizând votul multiplu.

    “Nu poate Guvernul, cu un candidat la preşedinţie, cu puţine zile înainte de alegeri, să modifice legislaţia care se referă la aceste alegeri. Victor Ponta, prin instrumentele guvernamentale şi-ar crea un avantaj competiţional şi acest lucru îl considerăm, nu numai noi, ci şi Comisia de la Veneţia, inacceptabil. Am formulat astfel o solicitare de chemare în judecată a Guvernului, în care am invocat excepţia de neconstituţionalitate şi credem că instanţa va trimite la Curtea Constituţională ordonanţa, de unde vom avea un răspuns tranşant”, spunea atunci Iohannis.

    El susţinea că, dacă rămâne aşa ordonanţa, se creează premisa unei fraude electorale masive, favorizându-se votul multiplu.

    Iohannis spunea că Guvernul schimbă în această ordonanţă un articol din lege, introducând posibilitatea de a se vota oriunde în ţară, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere, ceea ce încurajează votul multiplu.

  • Zegrean îi răspunde premierului: Motivarea deciziei CC privind insolvenţa, în cel mult 30 de zile de la data pronunţării

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Zegrean: Există o lege a funcţionarilor publici, Codul Penal are o altă viziune. O să desluşim asta

     Sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cele ale PDL privind modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 vor fi discutate de judecătorii Curţii Constituţionale (CC) în şedinţa de miercuri.

    Întrebat, la intrarea în sediul Curţii Cosntituţionale, dacă parlamentarii sunt diferiţi de alţi funcţionari publici, preşedintele CC Augustin Zegrean a răspuns: “Aici este, până la urmă, un joc de cuvinte. Ei spun că nu sunt funcţionari publici, nu aceasta este tema aici în discuţia asta. Problema este că situaţia funcţionarilor publici este reglementată într-o lege a funcţionarilor publici – vorbim de 188 -, dar aici este vorba de funcţionari publici în general. Codul Penal are o altă viziune asupra funcţionarilor publici. O să desluşim asta”.

    Întrebat dacă cei care dau banii înapoi după ce fac abuz în serviciu ar trebuui să fie scutiţi de pedeapsă, Zegrean a spus: “După ei, da”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zegrean: Răspunderea penală pentru omor nu se prescrie. Torţionarilor nu li se aplică prescripţia

     Curtea Constituţională a decis, joi, cu majoritate de voturi, că torţionarilor nu li se aplică prescripţia infracţiunilor comise, a declarat Augustin Zegrean.

    “Cu majoritate de voturi, Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate a articolului 125 din Codul Penal. Concret, să zicem, cum s-a spus în presă, prescripţia infracţiunilor comise de torţionari, cum spuneaţi dumneavostră, nu se împlineşte, deci nu se aplică prescripţia. Faptele nu se prescriu. Adică, mai exact, faptele de crimă, de exmplu, nu sunt prescriptibile, nici răspunderea penală, nici executarea pedepsei”, a spus Zegrean.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro