BusinessMagazin

Tag: Zegrean

  • Augustin Zegrean: Căderea Guvernului nu are nicio consecinţă asupra OUG adoptate. Parlamentul decide

    Trecerea moţiunii de cenzură şi căderea Guvernului Orban nu au nicio consecinţă asupra OUG adoptate marţi noaptea, a declarat, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Acesta afirmă că Parlamentul este singurul care poate să admită sau să respingă ordonanţele.

    Fostul preşedintel al Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că şansele de „supravieţuire” ale ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, emise marţi noaptea, sunt mici, dacă sunt dezbătute „cu prioritate” pe ordinea de zi a Parlamentului.

    „Ordonanţele de urgenţă au fost adoptate marţi când Guvernul era în funcţie, acestea trebuie depuse la Parlament pentru dezbatere şi publicate în Monitorul Oficial. Faptul că miercuri a căzut Guvernul în urma moţiunii de cenzură, teoretic şi constituţional, nu are nicio consecinţă asupra OUG adoptate. Şansa lor de a supravieţui este mică pentru că Parlamentul le poate lua în dezbatere cu prioritate, chiar luni să le pună pe ordinea de zi, să le dezbată şi să le respingă sau să le admită”, a spus Zegrean.

    Potrivit acestuia, ordonanţele de urgenţă adoptate marţi nu sunt din acelea care, odată respinse de Parlament, să nu mai poată fi reparat efectul lor odată intrate în vigoare.

    „Pericolul cu intrarea în vigoare este legată de ordonanţe din domeniul penal, când fapta nu mai figurează ca infracţiune, dar cele care au fost adoptate acum sunt cu aplicare lungă în timp. Parlamentul nu ar trebui să se roage de Avocatul Poporului să le atace la CCR şi de CCR să le respingă ordonanţele. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, ei trebuie să facă asta, nu să se roage de alţii”, a conchis Augustin Zegrean.

    Guvernul Orban a adoptat, marţi seara, într-o şedinţă ce s-a terminat spre miezul nopţii, nu mai puţin de 25 de ordonanţe de urgenţă şi 31 de hotărâri de guvern. Ulterior, Guvernul a fost demis, miercuri, prin moţiune de cenzură, cu 261 de voturi „pentru”.

  • Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte

    ROXANA GUIMAN DRILEA

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION

     

    REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:

    ∫ Sferă de aplicare mai largă
    ∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
    ∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
    ∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
    ∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
    ∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)

    RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:

    ∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
    ∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
    ∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
    ∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
    ∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
    ∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvată

    ANCA ZEGREAN 

    SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE

    Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.

    Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.

    Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.

    Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.

    Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.

    Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).

    în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

    Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
    De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.

    Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.
     

  • Opinie Anca Zegrean, senior associate în cadrul firmei de avocatură Biriş Goran: Probleme vechi, circumstanţe noi

    În anul 2000, Consiliul European făcea publice rezultatele unui studiu asupra amplitudinii fenomenelor de bullying şi de mobbing la locul de muncă, pe teritoriul comunitar. Cifrele erau îngrijorătoare: peste 9% dintre europeni fuseseră victimele unor acţiuni de bullying sau de mobbing în ultimele 12 luni, iar pierderile generate de consecinţele acestora erau estimate în zona a 20 miliarde de euro.

    Deşi în majoritatea statelor membre legislaţia muncii, coroborată cu prevederile constituţionale asupra drepturilor individuale, precum şi cu ceva mai recent introdusa legislaţie care combate hărţuirea sau discriminarea, ar trebui să acopere şi problematica bullyingului sau a mobbingului, din anul 2000 a început să se contureze ideea clară a necesităţii unei definiri şi individualizări a acestui tip de problematică.

    De unde această necesitate? După părerea mea, problematica hărţuirii psihologice (care subsumează bullyingul şi mobbingul) este nuanţată şi nu poate fi identificată, prevenită şi combătută prin aceleaşi mijloace ca şi celelalte tipuri de hărţuire sau discriminare.

    Şi asta ne duce la însăşi definirea bullyingului, aşa cum apare în majoritatea documentelor Comisiei Europene: ”un comportament repetitiv şi nerezonabil îndreptat împotriva unui angajat sau unui grup de angajaţi, cu efectul de a crea un risc la adresa sănătăţii şi siguranţei acestuia/acestora“. Comportamentul nerezonabil are ca scop umilirea, victimizarea, subminarea demnităţii şi autorităţii personale şi profesionale şi poate merge până la a deveni ameninţător la adresa individului. Riscurile pe care le creează acest tip de comportament nu se referă numai la sănătatea fizică a persoanei – de unde şi denumirea alternativă de hărţuire psihologică – ci includ sănătatea mentală şi psihologică a individului supus unui astfel de tratament.

    La rândul său, mobbingul este definit că acea situaţie în care un grup de salariaţi se coalizează împotriva unui individ din colectivul de salariaţi, pe care îl izolează şi pe care în mod constat îl umilesc, ridiculizează, critică. Se poate defini şi drept activitatea de bullying exercitată de un grup de salariaţi asupra unui coleg. Mobbingul ca formă a hărţuirii este favorizat în primul rând de atitudinea pasivă a conducerii şi de o politică de personal ineficientă. Din nefericire, în foarte multe cazuri pe care le-am instrumentat, chiar personalul implicat în management este fie iniţiatorul (prin incitarea subalternilor), fie unul dintre participanţii direcţi şi activi la activităţile de mobbing.

    Angajatorii nu sunt responsabili doar pentru aspectul fizic al condiţiilor de muncă pe care le oferă angajaţilor, ci şi pentru sănătatea mentală şi demnitatea acestora din urmă. Modul în care angajaţii interacţionează între ei, dar şi cu managementul companiei, ca de altfel şi atmosfera în genere de la locul de muncă, sunt la fel de importante ca şi asigurarea bazei tehnico-materiale şi a cadrului ocupaţional sănătos şi sigur impuse deja prin legile existente.

    Un alt motiv pentru care există necesitatea unei reglementări individualizate a fenomenelor de bullying şi de mobbing este acela că, după identificarea comportamentelor respective, legea ar trebui să ofere:

    • O definire cât mai aproape de exhaustiv a fenomenelor de bullying şi mobbing;

    • Obligativitatea angajatorului de a preveni, media şi pedepsi actele de bullying şi mobbing – de la introducerea politicilor interne în acest sens la adoptarea de clauze în contractul colectiv de muncă sau cel puţin în regulamentul intern, care să reflecte alinierea la principiile antihărţuire şi nediscriminării, sesiuni de informare în beneficiul angajaţilor, dedicarea unei structuri sau a unei persoane responsabile cu aplicarea politicilor interne adoptate în acest sens.

    • Stabilirea căilor de urmat în justiţie atunci când conflictul nu îşi găseşte o soluţie satisfăcătoare pe calea discuţiilor directe purtate între angajator şi angajat.

  • Curtea Constituţională a decis: Alegerile vor avea loc într-un singur tur. Zegrean: Nu vom schimba practica electorală de pe azi pe mâine

    ”S-a respins articolul 50 ca neîntemeiat pentru că nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Este o practica vastă în această privinţă. Dintotdeauna, Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, semnături, fără semnături. De altfel, şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează de existenţa unor semnături”, a explicat Zegrean.

    El a explicat că a fost respinsă şi sesizarea privind articolul 101 pentru că acest articol nu are legătură cu cauza depusă judecăţii. ”În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci, nu se judecă legea electorală în ansamblul său”, a subliniat preşedintele CCR.
    Întrebat dacă alegerile din 5 iunie se vor organiza într-un singur tur, Zegrean a afirmat că din punctul de vedere al CCR acestea rămân într-un singur tur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Augustin Zegrean: Preşedintele poate dispune suspendarea unui ministru doar dacă nu este parlamentar

    “Dacă nu este şi membru al Parlamentului. Dacă nu este membru al Parlamentului poate fi suspendat de preşedinte. Preşedintele trebuie să ceară urmărirea lui de către Parchet şi în situaţia asta poate să dispună suspendarea. Aşa scrie la lege”, a spus Augustin Zegrean, înainte de a începe şedinţa de plen a CC, el fiind întrebat de jurnalişti dacă preşedintele Klaus Iohannis îl poate suspenda pe Victor Ponta pentru infracţiunile pe care le-ar fi săvârşit în calitate de avocat.

    Întrebat dacă este îngrijorătoare situaţia din prezent, Augustin Zegrean a răspuns: “E mai îngrijorătoare astăzi decât ieri? (…) Scandalul nu a început astăzi. E început de vreo 25 de ani în România”.

    De asemenea, întrebat despre declaraţiile preşedintei instanţei supreme, Livia Stanciu, care afirma că ceea ce s-a întâmplat marţi în Parlament demonstrează că ”legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”, Augustin Zegrean a spus: ”Nu ştiu ce impresie are doamna preşedinte a Înaltei Curţi, dar textul pe care l-a spus este corect – «nimeni nu este mai presus de lege». Aşa scrie la Constituţie”.

    Preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a declarat, marţi, comentând votul dat în Camera Deputaţilor în privinţa lui Victor Ponta, că problema avizării sau neavizării începerii urmăririi penale aparţine Parlamentului, care ”aşa a înţeles să decidă”.

    Întrebată dacă este posibilă instituirea măsurii controlului judiciar în cazul premierului Victor Ponta, preşedinta instanţei supreme a spus că această măsură este posibilă în cazul oricărui cetăţean, cât timp cel care ia această decizie o fundamentează pe probe. ”Şi premierul este tot un cetăţean al acestei ţări. (…) Nimeni nu este mai presus de lege şi această măsură este aplicabilă oricărui cetăţean. În rest, sigur, rămâne la aprecierea celui care dispune acea măsură să-şi fundamenteze măsura pe care o dispune, pe probe, dacă există sau nu există astfel de probe în dosar”, a menţionat Stanciu.

    Miercuri, preşedinta instanţei supreme a spus, legat de votul dat marţi în Camera Deputaţilor, care a respins solicitarea DNA de urmărire penală a premierului Ponta, că ”legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”.

    ”Ceea ce s-a întâmplat în Parlament demonstrează că legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”, a afirmat preşedinta ICCJ.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins, luni, cu 18 voturi “împotrivă”, 7 “pentru” şi o abţinere, solicitarea DNA privind începerea urmăririi penale a premierului Victor Ponta şi pentru infracţiunea de conflict de interese. Raportul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor a fost dezbătut marţi, în şedinţa de plen a Camerei.

    Din totalul de 387 de deputaţi, la şedinţa de marţi au fost prezenţi 351, numărul voturilor valabil exprimate fiind acelaşi. Din voturile valabil exprimate, 231 au fost pentru “proiectul de hotărâre privind respingerea cererii de începere a urmăririi penale” a lui Victor Ponta , iar 120 de voturi au fost “împotrivă”.

    Întrucât s-a întrunit majoritatea simplă, decizia Camerei Deputaţilor a fost de respingere a începerii urmăririi penale pentru şeful Guvernului.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, DNA cere Camerei Deputaţilor avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după votul din Parlament, că probabil nu l-ar fi suspendat pe Victor Ponta dacă Parlamentul ar fi încuviinţat urmărirea penală, apreciind că premierul a avut trei variante de acţiune, dar a ales-o pe “cea mai proastă”, care nu-i va permite să demonstreze că este nevinovat, aşa cum susţine.

    “Victor Ponta a avut la dispoziţie trei variante de reacţie. Prima, după părerea mea, cea mai bună şi cea mai onorabilă, ar fi fost să demisioneze şi să se pună la dispoziţia justiţiei. A decis să nu facă acest lucru. A doua variantă pe care ar fi avut-o la dispoziţie era să-şi convingă colegii din majoritatea parlamentară să încuviinţeze urmărirea penală, să se pună la dispoziţia procurorilor şi a judecătorilor şi să dovedească practic că este aşa cum spune, că este nevinovat. Dacă aşa s-ar fi întâmplat, probabil nici nu l-aş fi suspendat din funcţie şi, cu siguranţă, împreună cu reprezentanţii justiţiei s-ar fi găsit modalităţi de judecare cu mare celeritate, pentru a lămuri foarte repede problema, fiindcă este una extrem de importantă”, a declarat Klaus Iohannis, marţi după-amiază, la Palatul Cotroceni, la finalul şedinţei CSAT.

    Şeful statului a apreciat că premierul a ales “cea mai proastă variantă”.

    “Domnul Ponta s-a folosit de influenţa pe care o are în calitate de prim-ministru şi a solicitat majorităţii parlamentare să nu încuviinţeze urmărirea penală. Parlamentul a executat ordinul. E o variantă foarte proastă, fiindcă, una la mână, acum domnul Ponta nu mai poate demonstra nimănui că a avut dreptate”, a spus Iohannis.

    Totodată, preşedintele a precizat că a doua consecinţă a deciziei lui Victor Ponta este “mult mai gravă”, deoarece “se creează o imagine negativă despre România, despre democraţia românească”.

  • Preşedintele Curţii Constituţionale: Votul în cazul lui Dan Şova ar putea fi reluat

    Judecătorul Augustin Zegrean a spus, la intrarea în sediul CC, că votul ar trebui reluat, dacă se va admite contestaţia formulată de PNL.

    Preşedintele Curţii face astfel referire la contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, pe care PNL a anunţat că o va depune joi dimineaţă.

    “Dacă am zice că e neconstituţional, cred că (Parlamentul – n.red.) ar trebui să adopte altă hotărâre, dacă aia nu e bună. Dacă va fi declarată ne-bună va trebui dată alta, nu? (…) Ar trebui să rejudece cererea aceea, mă gandesc. Altfel cum? Până acum, hotărârile Parlamentului care au fost declarate neconstituţionale au fost refăcute, s-au luat alte hotărâri. Se reia totul de la capăt. Voi aţi vrea să vă spun acum aşa: dacă vine la noi dosarul acela (contestaţia formulată de PNL – n.red.) şi admitem, îl arestează pe Şova. Nu pot să vă spun aşa ceva, pentru că nici nu-i adevărat. Deci se reia votul, se face altă hotărâre”, a explicat judecătorul Augustin Zegrean.

    PNL a anunţat că va depune, joi dimineaţă, la Curtea Constituţională, contestaţia la hotărârea Senatului privind votul în cazul Dan Şova, după ce aceasta a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    Hotărârea redactată de Comisia juridică a Senatului privind votul plenului în cazul Şova, aprobată în Biroul Permanent, a fost publicată miercuri seara în Monitorul Oficial.

    Articolul acestei hotărâri prevede că se “constată că nu au fost întrunite condiţiile cerute de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor şi de art. 173 din Regulamentul Senatului, pentru a încuviinţa reţinerea şi arestarea preventivă” a senatorului Dan Şova.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 17 aprilie, judecătorii constituţionali au făcut publică motivarea acestei decizii, iar în 22 aprilie aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităşii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

     

  • Zegrean: Modificarea perioadei de reţinere nu poate face obiectul revizuirii Constituţiei

    Augustin Zegrean a fost întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedinţii Curţilor Constituţionale din Lituania şi Republica Moldova, despre propunerile privind mărirea duratei reţinerii, la revizuirea Constituţiei, el spunând că va răspunde la întrebare, deşi este sigur că va fi acuzat că s-a antepronunţat.

    “În Constituţia noastră, acum, se spune că durata reţinerii nu poate depăşi 24 de ore. Aceasta este o garanţie a dreptului la libertate, iar articolul 152 din Constituţie spune că nu pot face obiectul revizuirii, printre altele, garanţiile drepturilor fundamentale”, a declarat Zegrean.

    La rândul său, preşedintele Curţii Constituţionale a Lituaniei, Dainius Žalimas, a afirmat că în ţara sa măsura reţinerii este în acord cu legislaţia europeană şi poate fi de maxim 48 de ore, până când o persoană trebuie dusă în faţa unui judecător care să stabilească dacă se continuă măsura sau dacă aceasta încetează.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a precizat că în această ţară măsura reţinerii este de până la 72 de ore, după care un magistrat poate dispune prelungirea măsurii pentru maxim 30 de zile.

    “În Moldova avem o istorie mai tristă la acest capitol întrucât Guvernul a fost condamnat printr-o multitudine de dosare la CEDO şi ca finalitate avem o jurisprudenţă internă destul de clară: arestul preventiv se aplică in extremis. Atâta timp cât este posibil şi nu există pericolul ca o persoană să nu se prezinte la organul de urmărire penală, să furnizeze acele informaţii şi nu există riscul eschivării, instanţele, de regulă, mai mult de 60 de zile nu aplică arestul preventiv”, a spus Alexandru Tănase.

    Plenurile Curţilor Constituţionale din România, Lituania şi Republica Moldova s-au întrunit la Suceava, iar marţi au participat la conferinţa internaţională “Jurisdicţia constituţională”, organizată la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că perioada de reţinere ar trebuie să fie majorată de la 24 la 48 de ore, perioadă de timp considerată rezonabilă şi care ar permite o ingerinţă minimă în ceea ce priveşte libertatea persoanei.

    Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, obţinute de MEDIAFAX.

  • Preşedintele CC Augustin Zegrean candidează pentru funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a UE

    Judecătorul Augustin Zegrean a fost numit judecător la Curtea Constituţională în iulie 2007, pe o perioadă de nouă ani, de către preşedintele de atunci Traian Băsescu. Zegrean ocupă, din iunie 2010, funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale.

    Preşedintele Curţii Constituţionale face parte cei 11 candidaţi declaraţi admişi, în urma unei analize a dosarelor depuse până în 23 februarie, pentru a participa la interviul de selecţie pentru a ocupa funcţia de judecător al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Alături de judecătorul Augustin Zegrean, pentru aceeaşi funcţie candidează Gheorghe Buta, Valeriu Ciucă, Ruxandra Costache, Ana-Claudia Costea (Moarcăş), Mircea Criste, Constantin-Virgil Ivan-Cucu, Laura Mihaela Ivanovici, Octavia Spineanu-Matei, Camelia Toader şi Dragoş Constantin Târşia.

    Gheorghe Buta este jurist şi a fost judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Valerius Ciucă a fost judecător la Judecătoria Suceava, la Tribunalul Militar, precum şi la Tribunalul Uniunii Europene. Ruxandra Costache este avocat, iar Ana-Claudia Costea (Moarcăş) este profesor universitar, ea ocupând în trecut funcţiile de adjunct al Avocatului Poporului, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi director general al Departamentului de afaceri juridice în MAE.

    Mircea Criste este în prezent profesor, el ocupând funcţia de şef al Ministerului Public în perioada preşedintelui Emil Constantinescu. Constantin-Virgil Ivan-Cucu este procuror la Parchetul de pe lângă instanţa supremă, el fiind senior expert în domeniul justiţiei şi afacerilor interne din cadrul Secretariatului Consiliului pentru Cooperare Regională în sud-estul Europei.

    Laura Mihaela Ivanovici este judecător al Curţii de Apel Bucureşti, Octavia Spineanu-Matei este judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte al Institutului Naţional de Magistratură, Camelia Toader a fost judecător la ICCJ şi din 2006 este judecător detaşat la CJUE, iar Dragoş Constantin Târşia este avocat în cadrul Baroului Sibiu.

    Cei 11 candidaţii care şi-au depus dosarele vor susţine interviul în faţa Comisiei de selecţie, prezidată de ministrul Justiţiei. Interviul va fi organizat marţi, între orele 9.00-14.00 şi 17.00-20.00, la sediul Ministerului Justiţiei.

    Interviul va avea loc în limba română, însă vor fi adresate şi întrebări în limba franceză. Cunoaşterea oricăror alte limbi oficiale ale UE poate constitui un avantaj, a precizat Ministerul Justiţiei.

    Procedura de numire a judecătorilor la CJUE este prevăzută de Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) şi de dispoziţiile corespunzătoare din Statutul CJUE. Potrivit articolului 253 din Tratat, judecătorii şi avocaţii generali ai CJUE sunt numiţi de comun acord de guvernele statelor membre, pentru o perioadă de şase ani, după consultarea comitetului prevăzut de articolul 255 din TFUE.

    În 14 ianuarie, Guvernul şi-a însuşit Memorandumul iniţiat de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe cu tema “Aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”.

    Astfel, pentru a fi desemnat candidat al României pentru funcţia de judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie asigurate toate garanţiile de independenţă şi întrunite condiţiile cerute pentru exercitarea în România a celor mai înalte funcţii jurisdicţionale. Pentru această funcţie poate candida şi un jurist ale cărui competenţe sunt recunoscute şi care se bucură de o bună reputaţie profesională, morală şi civică.

  • Zegrean: Greblă mi-a spus că este adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele şi capsele

    “Nu am mai vorbit cu el de ieri (joi, n.r.), de când a fost la mine în birou. (…) A fost o discuţie privată. De exemplu, era adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele, cu capsele, astea sunt adevărate”, a spus Augustin Zegrean.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că încă nu a discutat cu ceilalţi membri ai Curţii Constituţionale referitor la situaţia în care se află Toni Greblă.

    “De unde să ştiu ce gândeşte, dacă ştiam ce gândeşte, probabil că nu se ajungea aici. (…) Încă nu am discutat cu ceilalţi judecători. Probabil că azi sau luni vom discuta problema asta”, a spus Zegrean, referitor la posibilitatea ca Toni Greblă să se retragă de la Curtea Constituţională.

    Preşedintele CC a mai spus că îl sfătuieşte pe Toni Greblă să facă ceea ce îl îndeamnă conştiinţa şi a subliniat că situaţia în care se află judecătorul constituţional cercetat de DNA aduce prejudicii imaginii Curţii Constituţionale.

    “Sigur că face rău, nu poate să facă bine aşa ceva. Nu face bine, mai ales că noi judecăm numai în plen de nouă. Suntem toţi acolo”, a spus Zegrean.

    Toni Greblă a declarat vineri, la Antena 3, că probabil la începutul săptămânii viitoare o să anunţe public ce a hotărât în legătură cu evenimentele următoare şi cu poziţia sa, precizând că deocamdată este “sub imperiul emoţiilor produse de această întâmplare”.

    Greblă a mai spus că, atunci când a fost numit judecător la Curtea Constituţională, ştia că face “obiectul unor preocupări ale unor instituţii ale statului”, însă nu ştia că există un dosar de urmărire penală care să îl vizeze. El a precizat că printre aceste “preocupări” ar fi fost ascultarea convorbirilor telefonice, filaj şi supraveghere, dar că nu avea informaţii precise, respectiv în ce dată a început interceptarea sa. Greblă a menţionată că atunci era vorba doar de o bănuială că este pus sub supraveghere, care acum s-a confirmat.

    Judecătorul CC a mai spus că nu se teme pentru situaţia în care a ajuns, dar are o mâhnire, pentru că a pus familia în această situaţie şi chiar Curtea Constituţională.

    Toni Greblă a spus că vineri nu merge la Curtea Constituţională, dar luni va fi la CC şi va lua o decizie.

    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara joi că demisia este un act personal, iar judecătorul Toni Greblă poate alege să-şi dea demisia, CC neputând să-i ceară acest lucru.

    “În legătură cu demisia, vreau să vă spun că demisia este un act personal, dacă dumnealui va alege să-şi dea demisia, este alegerea lui. Nu putem să-i cerem demisia, pentru că legea noastră spune ce se întâmplă în situaţii de genul acesta”, a spus Zegrean.

    El a mai explicat că Greblă poate fi cercetat fără nicio aprobare.

    “Dumnealui poate fi cercetat fără nicio aprobare de la nimeni, doar în momentul în care s-ar pune problema arestării sau trimiterea în judecată, atunci se cere aprobare din partea instituţiei care a aprobat numirea sa la Curte. Din acel moment, mandatul lui este suspendat”, a precizat Zegrean.

    Augustin Zegrean a mai spus că pentru judecătorii CC a fost “o surpriză uriaşă” situaţia lui Toni Greblă.

    “Pentru noi a fost o surpriză uriaşă, este pentru prima dată când un judecător, o persoană de la Curte a fost în această situaţie. Ne-a şocat, nu am ştiut până nu am văzut la televizor şi nu am primit comunicatul DNA”, a spus Zegrean.

    El a menţionat că situaţia judecătorului Toni Greblă este “regretabilă”.

    Zegrean a precizat că activitatea Curţii Constituţionale nu este afectată. “Noi putem să judecăm dacă suntem minim şase, sper să nu ajungem chiar acolo”, a menţionat Zegrean.

    Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

    Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

    În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că “judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Greblă şi administratorul mai multor firme, generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880, deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova, membru în Consilul Naţional al PSD, respectiv vicepreşedinte al PSD Bacău, şi Horia Hăhăianu, director în cadrul Transelectrica SA.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţine DNA.

    DNA mai susţine că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci, adaugă anchetatorii, au constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Zegrean: Greblă mi-a spus că este adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele şi capsele

    “Nu am mai vorbit cu el de ieri (joi, n.r.), de când a fost la mine în birou. (…) A fost o discuţie privată. De exemplu, era adevărată povestea cu rochiile, cu capsatoarele, cu capsele, astea sunt adevărate”, a spus Augustin Zegrean.

    Preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat că încă nu a discutat cu ceilalţi membri ai Curţii Constituţionale referitor la situaţia în care se află Toni Greblă.

    “De unde să ştiu ce gândeşte, dacă ştiam ce gândeşte, probabil că nu se ajungea aici. (…) Încă nu am discutat cu ceilalţi judecători. Probabil că azi sau luni vom discuta problema asta”, a spus Zegrean, referitor la posibilitatea ca Toni Greblă să se retragă de la Curtea Constituţională.

    Preşedintele CC a mai spus că îl sfătuieşte pe Toni Greblă să facă ceea ce îl îndeamnă conştiinţa şi a subliniat că situaţia în care se află judecătorul constituţional cercetat de DNA aduce prejudicii imaginii Curţii Constituţionale.

    “Sigur că face rău, nu poate să facă bine aşa ceva. Nu face bine, mai ales că noi judecăm numai în plen de nouă. Suntem toţi acolo”, a spus Zegrean.

    Toni Greblă a declarat vineri, la Antena 3, că probabil la începutul săptămânii viitoare o să anunţe public ce a hotărât în legătură cu evenimentele următoare şi cu poziţia sa, precizând că deocamdată este “sub imperiul emoţiilor produse de această întâmplare”.

    Greblă a mai spus că, atunci când a fost numit judecător la Curtea Constituţională, ştia că face “obiectul unor preocupări ale unor instituţii ale statului”, însă nu ştia că există un dosar de urmărire penală care să îl vizeze. El a precizat că printre aceste “preocupări” ar fi fost ascultarea convorbirilor telefonice, filaj şi supraveghere, dar că nu avea informaţii precise, respectiv în ce dată a început interceptarea sa. Greblă a menţionată că atunci era vorba doar de o bănuială că este pus sub supraveghere, care acum s-a confirmat.

    Judecătorul CC a mai spus că nu se teme pentru situaţia în care a ajuns, dar are o mâhnire, pentru că a pus familia în această situaţie şi chiar Curtea Constituţională.

    Toni Greblă a spus că vineri nu merge la Curtea Constituţională, dar luni va fi la CC şi va lua o decizie.

    Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara joi că demisia este un act personal, iar judecătorul Toni Greblă poate alege să-şi dea demisia, CC neputând să-i ceară acest lucru.

    “În legătură cu demisia, vreau să vă spun că demisia este un act personal, dacă dumnealui va alege să-şi dea demisia, este alegerea lui. Nu putem să-i cerem demisia, pentru că legea noastră spune ce se întâmplă în situaţii de genul acesta”, a spus Zegrean.

    El a mai explicat că Greblă poate fi cercetat fără nicio aprobare.

    “Dumnealui poate fi cercetat fără nicio aprobare de la nimeni, doar în momentul în care s-ar pune problema arestării sau trimiterea în judecată, atunci se cere aprobare din partea instituţiei care a aprobat numirea sa la Curte. Din acel moment, mandatul lui este suspendat”, a precizat Zegrean.

    Augustin Zegrean a mai spus că pentru judecătorii CC a fost “o surpriză uriaşă” situaţia lui Toni Greblă.

    “Pentru noi a fost o surpriză uriaşă, este pentru prima dată când un judecător, o persoană de la Curte a fost în această situaţie. Ne-a şocat, nu am ştiut până nu am văzut la televizor şi nu am primit comunicatul DNA”, a spus Zegrean.

    El a menţionat că situaţia judecătorului Toni Greblă este “regretabilă”.

    Zegrean a precizat că activitatea Curţii Constituţionale nu este afectată. “Noi putem să judecăm dacă suntem minim şase, sper să nu ajungem chiar acolo”, a menţionat Zegrean.

    Curtea Constituţională a transmis joi şi un comunicat de presă în care a arătat, referitor la urmărirea penală a lui Toni Greblă, că judecătorii CC sunt suspendaţi din funcţie atunci când sunt trimişi în judecat, precizând că orice persoană beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei decizii definitive.

    Potrivit sursei citate, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi urmăriţi penal fără încuviinţare, dar nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată decât în condiţiile legii. De asemenea, judecătorii CurţiiConstituţionale sunt suspendaţi de drept din funcţie de la data trimiterii în judecată penală.

    În acest sens, în cadrul comunicatului de presă sunt citate mai multe texte de lege. Unul dintre acestea se referă la faptul că “judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Greblă şi administratorul mai multor firme, generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880, deputaţii PSD Iulian Iancu şi Lucian Şova, membru în Consilul Naţional al PSD, respectiv vicepreşedinte al PSD Bacău, şi Horia Hăhăianu, director în cadrul Transelectrica SA.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţine DNA.

    DNA mai susţine că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci, adaugă anchetatorii, au constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.