BusinessMagazin

Tag: WSJ

  • WSJ: Tot mai mulţi mileniali cad pradă „sindromului impostorului”. Tinerii adulţi îşi complică procesele de luare a deciziilor odată ce îşi pun la îndoială propriile lor cunoştinţe şi succese financiare

    Tot mai mulţi oameni din generaţia „Millennials” (cei născuţi între 1981 şi 1996) devin familiarizaţi cu „sindromul impostorului”, fenomen prin care te îndoieşti de succesele pe care le-ai obţinut cu greu şi te simţi ca un escroc în anumite aspecte ale vieţii.

    De multe ori, acest tipar de gânduri autodistructive este dobândit prin modul în care persoana în cauză se raportează la propriile sale finanţe, scrie The Wall Street Journal.

    O sursă a nesiguranţei milenialilor constă în cicatricile recesiunii din 2008, spune Maggie Germano, instructor financiar din Washington DC. La acea vreme, milenialii îşi începuseră cariera sau încă se aflau în şcoală, aşa că nu se puteau baza pe experienţă în cazul unei situaţii neprevăzute.

    Un deceniu şi încă o recesiune mai târziu, o bună parte dintre ei continuă să ezite în ceea ce priveşte revendicarea succesului nou descoperit.

    „Au impresia că lucrurile se vor prăbuşi din punct de vedere financiar. Am clienţi cu salarii extrem de mari, dar care se tem că vor pierde tot”, spune Germano.

    Astfel, persoanele respective încep să aibă probleme din momentul în care sunt nevoite să ia anumite decizii financiare şi nu au suficientă încredere în propriile lor procese de luare a deciziilor.

    Pe deasupra, discrepanţa din ce în ce mai mare dintre cei care se pot susţine singuri pe timpul pandemiei şi cei care nu sunt în stare de acest lucru poate duce la sentimente mult mai accentuate de sindrom al impostorului. Vina „supravieţuitorului financiar” este un fenomen comun în timpul crizei impuse de COVID-19 şi îi împinge pe cei care continuă să se descurce în situaţia în care să îşi pună la îndoială meritele, nemaicrezând că îşi merită banii.

     

  • Tot mai multe ţări testează un alt tip de carantină, pentru a încuraja populaţia să se conformeze

    Tot mai multe ţări au început să reducă perioada de autoizolare a persoanelor expuse la coronavirus, pentru a stimula conformarea mai mare faţă de această regulă, informează publicaţia The Wall Street Journal.

    Raţionamentul autorităţilor este că reducerea duratelor de carantină ar putea contribui la gestionarea pandemiei prin încurajarea unui grad mai mare de conformare.

    Unii experţi în boli infecţioase şi în sănătatea publică susţin în mod prudent ideea, considerând că, deşi datele sunt incerte, schimbările de acest tip ar putea avea sens, mai ales în situaţiile în care gradul de saturaţie sau inabilitatea de respectare a restricţiilor complică eforturile de contracare a creşterii din nou a infecţiilor. Cazurile de contagiere din Europa s-au intensificat rapid după o perioadă mai uşoară în timpul verii, iar Statele Unite au avut recent un nou record zilnic de infecţii, peste 80.000.

    Totuşi, alţi specialişti, inclusiv de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), afirmă că este un risc care poate avea efecte, cel mai probabil de genul scăpării de sub control a unor cazuri suplimentare de infectare. Iar lipsa cunoştinţelor ştiinţifice despre modul exact în care se comportă virusul îngreunează aflarea celei mai bune durate sau strategii.

    “Apare un raport al riscurilor, întrucât unele cazuri riscă să scape, dar mult mai mulţi oameni pot fi îndemnaţi să adere la cerinţele de carantină astfel încât câştigurile vor depăşi cu mult persoanele contagioase scăpate”, afirmă Mark Plescia, directorul medical al Asociaţiei Oficialilor Statali şi Locali din domeniul Sănătăţii, o organizaţie ce reprezintă departamentele de sănătate din SUA.

    În septembrie, Franţa a redus de la 14 la şapte zile durata de carantină a persoanelor care au intrat în contact cu un caz confirmat de infectare. Autoritatea de sănătate publică din Franţa a concluzionat că cetăţenii erau reticenţi să stea în case două săptămâni, argumentând că riscul de contagiere se diminuează pe măsură ce trece timpul.

    În mod similar, Belgia a scurtat durata de carantină de la 14 zile la şapte zile, de la 1 octombrie, argumentând că gradul de conformare era redus, dar pe 19 octombrie, în contextul unei creşteri a contagierilor, a fixat o durată de zece zile. În septembrie, Spania a redus perioada de autoizolare după contactul cu o persoană infectată de la 14 zile la zece zile.

    În Germania, oficialii din domeniul sănătăţii publice au anunţat că perioada de carantină poate fi redusă de la 14 zile la zece zile începând din 8 noiembrie, deşi fiecare land va decide dacă aplică recomandarea. Marea Britanie analizează posibilitatea reducerii carantinei, dar deocamdată rămâne de 14 zile, a declarat Brandon Lewis, un membru al Biroului premierului Boris Johnson.

    În Statele Unite, Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Epidemiilor analizează modalităţi de reducere a perioadei de carantină pentru elevii care au avut contacte cu persoane infectate, în efortul de accelerare a revenirii la şcoală, deşi regula de două săptămâni nu s-a schimbat. Pentru adulţi, recomandarea de autoizolare este tot de două săptămâni.

    Regulile pentru persoanele care se întorc din călătorii în străinătate sunt şi mai variate. Franţa, Belgia şi Germania impun aceeaşi durată de carantină ca în cazul persoanelor intrate în autoizolare după un posibil contact contagios, în timp ce Spania nu impune restricţii la sosirile internaţionale. Unele ţări, inclusiv Africa de Sud, permit evitarea carantinei dacă este prezentat rezultat negativ la un test Covid-19. Japonia prevede carantină de 14 zile pentru cei care vin din străinătate, cu excepţii pentru unele ţări. Marea Britanie aplică un sistem similar.

    Reglementările intră în contradicţie cu recomandările emise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Epidemiilor.

    Unii oameni de ştiinţă şi oficiali din domeniul sănătăţii publice cred că asumarea riscurilor suplimentare ar putea să merite. Raţionamentul este că prin reducerea duratei carantinei este probabil ca mai mulţi oameni să respecte regula. Acest lucru ar putea avea un efect mai mare de oprire a contagierii dacă perioadele mai lungi de carantină sunt încălcate frecvent, chiar ţinând cont de riscul că unii oameni care încheie prematur carantina încă ar putea fi contagioşi.

    Numeroase studii sugerează că durata medie de a dezvolta simptome după expunerea la SARS-CoV-2 este de circa cinci zile. Însă un studiu, realizat de specialistul epidemiolog Justin Lesser şi de colegii de la Facultatea de Sănătate Publică Johns Hopkins Bloomberg, arată că 97,5% dintre persoane dezvoltă simptome după 11,5 zile.

    “Limita noastră maximă de 14 zile încă este valabilă, pe baza datelor pe care le avem”, afirmă Maria Van Kerkhove, director tehnic privind Covid-19 la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

  • Studiu:Anticorpii Covid-19 scad după câteva luni, astfel că imunitatea de grup va fi greu de obţinut

    Un studiu britanic arată că numărul persoanelor care au anticorpi Covid-19 a scăzut semnificativ în cursul verii, ceea ce sugerează că vindecarea de coronavirus s-ar putea să nu ofere imunitate pe termen lung, conform publicaţiei The Wall Street Journal.

    Studiul a fost efectuat de Colegiul Imperial Londra şi de Institutul de sondaje Ipsos Mori, cu finanţarea Guvernului Marii Britanii, pe un eşantion de 365.000 de adulţi din Anglia. Conform rezultatelor, proporţia persoanelor care au anticorpi Covid-19 a scăzut cu 26,5% în perioada 20 iunie-28 septembrie. Vârful infectărilor cu SARS-CoV-2 fusese atins cu 12 săptămâni înainte de 20 iunie.

    Rezultatele sugerează şi că persoanele infectate care nu au avut simptome vizibile sunt predispuse la pierderea anticorpilor detectabili înaintea celor care au manifestat simptome. Rezultatele studiului nu au fost analizate încă de alţi experţi.

    Medicii nu ştiu încă dacă anticorpii conferă vreo imunitate împotriva reinfectării cu noul coronavirus. Dar chiar dacă apare imunitate, acest studiu sugerează, dacă rezultatele vor fi confirmate, că perspectiva atingerii imunităţii comunitare va fi greu de atins.

    Imunitatea comunitară se produce atunci când suficiente persoane dintr-o populaţie dezvoltă o reacţie imună, fie prin infectarea anterioară, fie prin vaccinare, astfel încât virusul să nu se mai răspândească rapid, iar cei care nu sunt imuni să fie protejaţi.

    Conform studiului, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani pierd anticorpii într-un ritm mai lent decât cei de peste 75 de ani. Cel mai mic declin al anticorpilor, de 14,9%, a fost înregistrat în rândul persoanelor cu vârste între 18 şi 24 de ani, iar cel mai accentuat, 29%, în rândul celor peste 75 de ani.

  • Care este marele regret al miliardarului Bill Gates după ce mai bine de 6 ani a propovăduit despre pericolele unei pandemii şi a avertizat guvernele lumii în legătură cu aceste pericole

    Miliardarul Bill Gates le atrage atenţia guvernelor lumii de ani de zile în legătură cu pericolele unei pandemii globale, însă eforturile sale nu au fost suficiente, întrucât pandemia de Covid-19 a prins toate ţările lumii nepregătite.

    „Îmi doresc să fi făcut mai multe pentru a sublinia pericolul. Mă simt teribil. Singurul motiv pentru care am vorbit despre asta a fost acela de a-i îndemna să luăm măsuri pentru a minimiza impactul”, a spus miliardarul Bill Gates pentru Wall Street Journal.

    Mai mult de 6 ani

    Co-fondatorul gigantului Microsoft a început să avertizeze lumea în legătură cu pericolele unei potenţiale pandemii încă din 2014 – când pericolul principal pe acest front era Ebola.

    În anul următor, Gates a ţinut un discurs TED în care a catalogat pericolul unei boli infecţioase ca fiind mai mare decât cel al unui război nuclear. El a scris în New England Journal of Medicine că „epidemia este una dintre puţinele catastrofe care ar putea afecta omenirea la scară largă în următoarele decenii”.

    El a încercat să ducă această discuţie în toate cercurile de putere în care a ajuns, la fiecare întâlnire cu un lider global, inclusiv când l-a întâlnit pe Donald Trump în 2016, atunci proaspăt ales preşedinte.

    Însă Gates spune că s-a dovedit dificil să încerce să îi convingă pe politicieni să cheltuie sume importante de bani pentru ceva ce nu reprezintă o ameninţare imediată.

    Totuşi, el a spus pentru WSJ că îi pare rău că nu a făcut mai multă presiune.

    „Mi-aş fi dorit ca avertismentele mele şi ale altora să ducă la un răspuns coordonat global mai bine pregătit. Speranţa mea acum este că liderii din toată lumea, responsabili pentru protecţia cetăţenilor, vor extrage învăţături din acestă tragedie şi vor investi în sisteme care să prevină viitoarele epidemii”, a spus Bill Gates.

    Fundaţia Gates a donat 305 milioane dolari în lupta cu Covid-19 până acum – iar Gates spune că va investi mult mai mult până la finalul pandmeiei.

    Poziţia fermă a lui Gates pe acest subiect l-a transformat într-o ţintă a teroriilor conspiraţioniste.

    Gates a fost unul dintre cei care a susţinut măsuri de carantină totală pentru a opri răspândirea virusului şi a estimat în luna aprilie că lumea se va întoarce în iunie la ceea ce se va contura drept o variantă asemănătoare normalităţii.

    Două săptămâni mai târziu, optimismul lui Bill Gates a pălit, el fiind „foarte îngrijorat” în legătură cu un al doilea val al pandemiei care va lovi SUA pe măsură ce statele încep să relaxeze regulile de distanţar esocială şi să redeschidă magazinele.

  • Atunci când nu ajută sectorul medical pe cât poate, industria modei se ocupă de ceea ce ştie ea mai bine: colecţiile vestimentare

    Casa Fendi, spre exemplu, a colaborat cu artistul californian Joshua Vides pentru o colecţie din presezonul de toamnă 2020, scrie Wall Street Journal. Articolele vestimentare şi de încălţăminte au fost create de Fendi, în timp ce artistul s-a ocupat de decorarea lor în stilul său caracteristic alb-negru, astfel încât cei care le poartă par nişte simeze ambulante pentru desenele acestuia. 

  • WSJ: Infectarea cu noul coronavirus înseamnă dobândirea imunităţii?

    Oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a afla dacă infectarea cu noul coronavirus înseamnă automat dobândirea imunităţii şi cât timp durează rezistenţa faţă de o nouă infectare, informează publicaţia The Wall Street Journal.

    Pe măsură ce creşte numărul persoanelor care au supravieţuit infecţiei cu noul coronavirus, oamenii de ştiinţă depun eforturi pentru a înţelege cât de bine rezistă aceste persoane la riscul reinfectării şi cât de mult ar putea dura această imunitate greu de dobândit.

    Până acum, cei mai mulţi cercetători medicali care au studiat forme de coronavirus asociate patogenului care cauzează Covid-19 – inclusiv SARS, MERS şi răceala clasică – sunt încrezători că persoanele care se recuperează dobândesc o oarecare imunitate faţă de SARS-CoV-2, conform studiilor preliminare şi raportărilor privind situaţii ale pacienţilor. Încă nu ştiu dacă această protecţie durează câteva luni, câţiva ani sau toată viaţa.

    “Argumentaţia este că răspunsul de protecţie la SARS-CoV-2 va dura un interval cuprins între şase luni şi 60 de ani”, afirmă Martin Hibberd, specialist în noi boli infecţioase la Facultatea din Londra pentru Igienă şi Medicină Tropicală.

    Ori de câte ori sistemul imunitar întâlneşte un nou virus, configurează un sistem de apărare axat pe celule, organe şi ţesuturi. Forţa şi longevitatea acestor forme de apărare sunt influenţate de ereditate, somn, dietă şi igienă.

    Sub presiunea de a rezista, unii agenţi patogeni pot trece de sistemele imunitare dobândind mutaţii.

    SARS-CoV-2 are o rată de mai puţin de 25 de mutaţii pe an, comparativ cu gripa sezonieră, care are circa 50 de mutaţii pe an, conform unei analize a consorţiului Nextstrain (Seattle) şi a Universităţii din Basel (Elveţia). Acest lucru le oferă cercetătorilor speranţa că imunitatea naturală ori un vaccin ar putea oferi protecţie îndelungată, afirmă Pamela Bjorkman, virolog la Institutul Tehnologic din California.

    “Ştim cu certitudine că o mare parte din persoanele expuse la SARS-CoV-2 au reacţii ale anticorpilor relativ decente şi că anticorpii sunt eficienţi. Ceea ce nu ştim este cât timp va dura protecţia. Pornim de la premisa că imunitatea nu este atât de îndelungată ca în cazul alor virusuri”, explică virologul Florian Krammer, de la Facultatea de Medicină Icahn a Spitalului “Mount Sinai” din New York. Dar chiar dacă imunitatea se va dovedi a fi doar temporară, a doua îmbolnăvire ar putea fi mai uşoară decât prima, subliniază dr. Krammer.

  • O pată de culoare

    Soluţia ar putea-o reprezenta curelele, scrie Wall Street Journal, tot mai mulţi producători de astfel de accesorii începând să ofere unele vesele confecţionate din piele sau nailon împletite care li se potrivesc şi celor care nu caută un aspect ţipător. Companii ca Stussy sau Bottega Veneta, dar nu numai, au în ofertă asemenea curele, care au avantajul că se potrivesc şi la ţinute elegante, dar şi la ţinute sport.

  • Rezistenţa cu trotinete: singaporezii învaţă cum să scape de poliţie când merg pe două roţi

    Dacă unii au trecut la trotinete simple, care încă au voie pe trotuar, alţii au constituit grupuri ai căror membri se anunţă de locurile unde stă poliţia la pândă, oferindu-şi sugestii de trasee alternative şi de modalităţi de a scăpa neprinşi. Aceştia susţin că nu doresc să renunţe la deplasarea cu trotinetele electrice şi speră chiar să convingă guvernul să se răzgândească în privinţa interdicţiei. A existat chiar şi un caz în care un nemulţumit a fost filmat mergând cu trotineta electrică pe o copertină de protecţie deasupra unei porţiuni de trotuar, fiind ulterior arestat. 

  • Administratorii unui aeroport au descoperit o soluţie pentru pasagerii care se plictisesc cât timp aşteaptă

    Astfel, Denver International Airport are o zi pe săptămână dedicată unor activităţi ca yoga sau zumba, care se ţin în aer liber într-o zonă din apropierea sa, iar alte aeroporturi au săli de fitness cu duşuri sau săli de yoga, printre acestea numărându-se San Francisco International Airport ori McCarran Internatioal Airport din Las Vegas sau Baltimore International Airport. Alte aeroporturi, cum ar fi St. Paul din Minneapolis, dar nu numai, oferă pasagerilor trasee de plimbare de care aceştia pot afla descărcând o aplicaţie pe telefon.

  • WSJ: Producătorii de struguri din SUA dezvoltă soiuri cu arome noi, pe fondul diversificării cererii

    „Americanii au devenit consumatori mai aventuroşi de alimente în ultimul deceniu, fiind atraşi spre noi arome de proliferarea emisiunilor pentru gătit, a starurilor din domeniul culinar şi obişnuiţi cu disponibilitatea aproape tuturor fructelor tot timpul anului. Companiile de profil, inclusiv producătorii, depun eforturi pentru a ţine pasul cu cererile variate ale clienţilor”, comentează editorialistul Sarah Nassauer, într-un articol publicat în cotidianul The Wall Street Journal sub titlul “Noutăţi în fructe – Struguri cu gust de vată de zahăr şi struguri cu aromă de băuturi răcoritoare / Clienţii căută arome unice, iar acest lucru aduce soiuri noi de struguri / Strugurii cu gust de vată de zahăr sunt virali în mediile de socializare online.”

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.